Vineri, 28 07 2017

Cristi Zavastin

Centrul Iașului, înțesat de minori exploatați de adulți în rețelele de cerșit. Orașul, nepăsător față de sclavia copiilor. Destine distruse de la o vârstă fragedă. Lunar, fiecare adună un salariu de funcţionar cu vechime. Autorităţile fac prea puţin pentru a-i proteja: Poliţia Locală se face că nu-i vede, iar pentru Protecţia Copilului par să nu existe.

 

În România, din 2014, cerşetoria nu mai este infracţiune, dar, potrivit articolului 215 din Codul Penal, folosirea unui minor în acest scop se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Modificarea legii pare să nu-i sperie prea mult pe cei care se folosesc de copii pentru a face bani.

 

Centrul Iașului, înțesat de minori exploatați de adulți în rețelele de cerșit. Orașul, nepăsător față de sclavia copiilor. Destine distruse de la o vârstă fragedă. Lunar, fiecare adună un salariu de funcţionar cu vechime. Autorităţile fac prea puţin pentru a-i proteja: Poliţia Locală se face că nu-i vede, iar pentru Protecţia Copilului par să nu existe.

 

În România, din 2014, cerşetoria nu mai este infracţiune, dar, potrivit articolului 215 din Codul Penal, folosirea unui minor în acest scop se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Modificarea legii pare să nu-i sperie prea mult pe cei care se folosesc de copii pentru a face bani.

 

Managerii spitalelor private reclamă că majorările salariale de la stat încalcă principiul concurenței. Toate unitățile din sistem, public sau privat, au contract cu Casa Națională de Sănătate, deci intervenția Guvernului distorzionează grav piața – spun managerii spitalelor particulare. „În provincie vom ajunge să ne închidem spitalele”, crede Viorel Blăjuț, care în portofoliu trei unități medicale. Consiliul Concurenței anchetează fenomenul.

 

Majorările salariale repetate din ultimul an din sistemul medical de stat au dus la apariţia mai multor nemulţumiri din partea mediului privat din acest domeniu de activitate.

 

Managerii spitalelor private reclamă că majorările salariale de la stat încalcă principiul concurenței. Toate unitățile din sistem, public sau privat, au contract cu Casa Națională de Sănătate, deci intervenția Guvernului distorzionează grav piața – spun managerii spitalelor particulare. „În provincie vom ajunge să ne închidem spitalele”, crede Viorel Blăjuț, care în portofoliu trei unități medicale. Consiliul Concurenței anchetează fenomenul.

 

Majorările salariale repetate din ultimul an din sistemul medical de stat au dus la apariţia mai multor nemulţumiri din partea mediului privat din acest domeniu de activitate.

 

Cu jumate din forfetar ținut la secret, parlamentarii pot câștiga în realitate 19.000 de lei/lună, sumă netă. Cu forfetarul crescut la aproape 20.000 de lei, unui parlamentar îi rămân 10.000 de lei pe care nu trebuie să-i justifice. Plus salariul de 9.100 de lei net. Vicepreședinta Senatului, Iulia Scântei, a declarat că sunt parlamentari care trăiesc din forfetar. Niciun parlamentar ieșean nu vrea să arate, cu documente, pe ce se duc banii. Vasile Cîtea spune că face donații, iar Doru Pănescu dă peste 2.000 de lei lunar pe monitorizarea presei.

 

Începând cu data de 1 iulie, parlamentarii ieşeni vor primi sume forfetare mai mari pentru organizarea birourilor parlamentare din teritoriu şi cazarea în Bucureşti. Asta cel puţin până la toamnă, când ar putea să revină la plafonul actual.

 

Cu jumate din forfetar ținut la secret, parlamentarii pot câștiga în realitate 19.000 de lei/lună, sumă netă. Cu forfetarul crescut la aproape 20.000 de lei, unui parlamentar îi rămân 10.000 de lei pe care nu trebuie să-i justifice. Plus salariul de 9.100 de lei net. Vicepreședinta Senatului, Iulia Scântei, a declarat că sunt parlamentari care trăiesc din forfetar. Niciun parlamentar ieșean nu vrea să arate, cu documente, pe ce se duc banii. Vasile Cîtea spune că face donații, iar Doru Pănescu dă peste 2.000 de lei lunar pe monitorizarea presei.

 

Începând cu data de 1 iulie, parlamentarii ieşeni vor primi sume forfetare mai mari pentru organizarea birourilor parlamentare din teritoriu şi cazarea în Bucureşti. Asta cel puţin până la toamnă, când ar putea să revină la plafonul actual.

 

Dramatic: Andreea se automutilează ca să poată fugi din Centrul de Plasament. Adolescenții nu suportă regimul din Sistemul de Protecție. Anul trecut au fugit 30 de tineri, trei mai sunt căutați și-acum. Rata disparițiilor este imensă, comparativ cu situația adolescenților care cresc în familiile proprii. Recordul este al unei fete, Andreea, cu câte două-trei evadări pe lună. Reprezentanții Direcției pun fenomenul pe seama neadaptării la reguli.

 

În prima jumătate a acestui an, în evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilui (DGASPC) Iaşi nu mai puţin de 19 copii apar ca fiind fugiţi din centrele de plasament sau de la asistenţii maternali. Trei dintre aceşti copii au fugit de la asistenţii maternali, unde se aflau în îngrijire, restul fiind cazaţi în unităţi rezidenţiale.

 

Dramatic: Andreea se automutilează ca să poată fugi din Centrul de Plasament. Adolescenții nu suportă regimul din Sistemul de Protecție. Anul trecut au fugit 30 de tineri, trei mai sunt căutați și-acum. Rata disparițiilor este imensă, comparativ cu situația adolescenților care cresc în familiile proprii. Recordul este al unei fete, Andreea, cu câte două-trei evadări pe lună. Reprezentanții Direcției pun fenomenul pe seama neadaptării la reguli.

 

În prima jumătate a acestui an, în evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilui (DGASPC) Iaşi nu mai puţin de 19 copii apar ca fiind fugiţi din centrele de plasament sau de la asistenţii maternali. Trei dintre aceşti copii au fugit de la asistenţii maternali, unde se aflau în îngrijire, restul fiind cazaţi în unităţi rezidenţiale.

 

Trecutul de 56 de ani va fi de-acum istorie: două campionate şi o Cupă a României. Producătorul de medicamente Antibiotice a analizat şi apoi a tăiat nodul comercial de la echipa de volei. Fabrica plătea sute de mii de euro unor jucătoare din străinătate pentru locuri din partea a doua a ierarhiei. Prin urmare, s-a decis sistarea finanţării, ceea ce ar duce la desfiinţarea echipei de primă ligă. Mai există, însă, încercări de rezolvare a situaţiei cu ajutorul altor sponsori.

 

Iaşul riscă să rămână fără una dintre echipele de tradiţie. Echipa de volei feminin Penicilina riscă să nu se mai înscrie în noua ediţie de campionat a Diviziei A1.

 

Trecutul de 56 de ani va fi de-acum istorie: două campionate şi o Cupă a României. Producătorul de medicamente Antibiotice a analizat şi apoi a tăiat nodul comercial de la echipa de volei. Fabrica plătea sute de mii de euro unor jucătoare din străinătate pentru locuri din partea a doua a ierarhiei. Prin urmare, s-a decis sistarea finanţării, ceea ce ar duce la desfiinţarea echipei de primă ligă. Mai există, însă, încercări de rezolvare a situaţiei cu ajutorul altor sponsori.

 

Iaşul riscă să rămână fără una dintre echipele de tradiţie. Echipa de volei feminin Penicilina riscă să nu se mai înscrie în noua ediţie de campionat a Diviziei A1.

 

Pagina 1 din 21

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top