Duminica, 19 02 2017

Cristi Zavastin

Terenul din Copou nu se va dezgheța până în primăvară. Instalația pe care s-au plătit 450.000 de lei n-a funcționat niciodată. Firma din București a tras obloanele, nu mai poate fi găsită. Au pus cablurile sub pământul tasat, înghețat bocnă, în loc de o protecție de nisip, cu rol de conductor de căldură. Toată instalația poate fi refăcută doar la vară.

 

Amânarea partidei dintre CSM Poli Iași și Astra Giurgiu a scos la iveală o informație oferită în exclusivitate de REPORTER DE IAȘI: instalația de încălzire de sub gazonul stadionului „Emil Alexandrescu“ nu a funcționat niciodată.

 

Terenul din Copou nu se va dezgheța până în primăvară. Instalația pe care s-au plătit 450.000 de lei n-a funcționat niciodată. Firma din București a tras obloanele, nu mai poate fi găsită. Au pus cablurile sub pământul tasat, înghețat bocnă, în loc de o protecție de nisip, cu rol de conductor de căldură. Toată instalația poate fi refăcută doar la vară.

 

Amânarea partidei dintre CSM Poli Iași și Astra Giurgiu a scos la iveală o informație oferită în exclusivitate de REPORTER DE IAȘI: instalația de încălzire de sub gazonul stadionului „Emil Alexandrescu“ nu a funcționat niciodată.

 

Lovitură neaşteptată pentru municipalitate într-un domeniu care era dat până acum drept „punct tare” la Iaşi. Aflat pe val la capitolul notorietate după implicarea în protestele din această perioadă, primarul Mihai Chirica a repurtat o înfrângere dureroasă exact acolo unde se crede mai puternic. I s-a respins de la finanţare din fonduri europene unul dintre proiectele de frunte: reabilitarea termică a 23 de  blocuri.  

 

Pentru Chirica este un eşec care îl va supune comparaţiilor cu predecesorul său, Gheorghe Nichita, care a semnat proiecte europene pe bandă rulantă în timpul mandatelor sale.

Lovitură neaşteptată pentru municipalitate într-un domeniu care era dat până acum drept „punct tare” la Iaşi. Aflat pe val la capitolul notorietate după implicarea în protestele din această perioadă, primarul Mihai Chirica a repurtat o înfrângere dureroasă exact acolo unde se crede mai puternic. I s-a respins de la finanţare din fonduri europene unul dintre proiectele de frunte: reabilitarea termică a 23 de  blocuri.  

 

Pentru Chirica este un eşec care îl va supune comparaţiilor cu predecesorul său, Gheorghe Nichita, care a semnat proiecte europene pe bandă rulantă în timpul mandatelor sale.

Sistemul de încălzire a gazonului de pe Stadionul „Emil Alexandrescu“ este inutil! Administratorul stadionului recunoaște: țevile n-au niciun efect asupra gazonului, proiectul fiind prost din start. Instalația ar lăsa Copoul fără curent, dacă ar funcționa simultan cu nocturna. Cei care au făcut treaba în 2012 au păpat banii Primăriei.

 

Nefolosirea instalaţiei de încălzire a terenurilor sau chiar lipsa unor astfel de echipamente la unele terenuri din Liga I a creat un adevărat scandal zilele acestea, după ce jucătorii echipei Pandurii Tâgu Jiu au refuzat să mai intre pe teren la pauza meciului cu ASA Târgu Mureş, din cauza gazonului îngheţat.

 

Fiecare zi este o ambiţie, o provocare a voinţei şi un joc cu minutele care deseori se scurg prea repede. Pentru a învăţa, o bravă fată face naveta Lungani-Iaşi de cinci ani. Valentina a terminat liceul, acum frecventează cursurile unei şcoli postliceale şi doreşte să dea la facultate. Pentru cel din urmă vis este gata să-şi ia un serviciu ceea ce i-ar permite să se mute în Iaşi.

 

Nu a avut norocul să se nască într-un oraş mare şi nici nu provine dintr-o familie înstărită. Dar asta nu a oprit-o să facă naveta timp de cinci ani, pe perioada liceului şi acum, la o şcoală profesională din Iaşi.

 

Fiecare zi este o ambiţie, o provocare a voinţei şi un joc cu minutele care deseori se scurg prea repede. Pentru a învăţa, o bravă fată face naveta Lungani-Iaşi de cinci ani. Valentina a terminat liceul, acum frecventează cursurile unei şcoli postliceale şi doreşte să dea la facultate. Pentru cel din urmă vis este gata să-şi ia un serviciu ceea ce i-ar permite să se mute în Iaşi.

 

Nu a avut norocul să se nască într-un oraş mare şi nici nu provine dintr-o familie înstărită. Dar asta nu a oprit-o să facă naveta timp de cinci ani, pe perioada liceului şi acum, la o şcoală profesională din Iaşi.

 

Grave acuzaţii la un centru aflat în administrarea municipalităţii prin intermediul Direcţiei de Asistenţă Comunitară. Coordonatorul Adăpostului „Dumitru Mangeron”, Alexandru Andrei, este acuzat de chiriaşi că abuzează constant de funcţia sa, înjurându-i, lovindu-i, bruscându-i sau punând agentul de pază să-i bată. Toate acestea sub ameninţarea că vor fi aruncaţi în stradă. „Ne este frică! Nu putem spune nimic despre ce este aici pentru că riscăm să fim daţi afară“, se revoltă oamenii. În replică, Andrei spune că „sunt acuze pe fond politic”.

 

La Adăpostul „Dumitru Mangeron“, imobil de pe Bd. Poitiers ce aparţine de Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, beneficiarii spun că sunt terorizaţi de coordonatorul Alexandru Andrei, şef de birou în cadrul Direcţiei. „Dacă vorbeşte vreunul despre ce se întâmplă aici zboară în secunda doi. Domnul Alex face ce vrea aici. Şi în celelalte adăposturi e la fel“, avertizează una dintre persoanele din adăpost.

 

Grave acuzaţii la un centru aflat în administrarea municipalităţii prin intermediul Direcţiei de Asistenţă Comunitară. Coordonatorul Adăpostului „Dumitru Mangeron”, Alexandru Andrei, este acuzat de chiriaşi că abuzează constant de funcţia sa, înjurându-i, lovindu-i, bruscându-i sau punând agentul de pază să-i bată. Toate acestea sub ameninţarea că vor fi aruncaţi în stradă. „Ne este frică! Nu putem spune nimic despre ce este aici pentru că riscăm să fim daţi afară“, se revoltă oamenii. În replică, Andrei spune că „sunt acuze pe fond politic”.

 

La Adăpostul „Dumitru Mangeron“, imobil de pe Bd. Poitiers ce aparţine de Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, beneficiarii spun că sunt terorizaţi de coordonatorul Alexandru Andrei, şef de birou în cadrul Direcţiei. „Dacă vorbeşte vreunul despre ce se întâmplă aici zboară în secunda doi. Domnul Alex face ce vrea aici. Şi în celelalte adăposturi e la fel“, avertizează una dintre persoanele din adăpost.

 

Un studiu legat de lipsa accesului la utilităţi şi a minimului confort de a merge pe un drum decent ar putea descoperi cauze ale unor aşa-zise „comportamente deviante” ale locuitorilor de la ţară. Belceşti este un  exemplu de localitate din mediul rural unde s-au făcut lucruri cu ţârâita la reţelele de drumuri şi utilităţi. Vina e a tuturor şi a nimănui, aşa cum este situaţia în cazul multor lipsuri esenţiale din viaţa oamenilor de la ţară. Totul se învârte în jurul banilor: ba nu-i are Statul, ba nu-i are săteanul, aşa cum stau lucrurile la racordul la reţeaua de gaz. Există şi comune la care celelalte se uită ca moşu’ la boier, cu cuşma-n mână: Voineşti, Ciurea, Miroslava, majoritatea „privilegiatelor” beneficiind de apropierea de „metropolă”.

 

Situată la nici 20 de kilometri de oraşul Podu Iloaiei, comuna Belceşti, cea mai mare din ţară până înainte de Revoluţie, pare a fi rămasă în comunism.

După ce ai ieşit din Erbiceni, brusc locul asfaltului este luat de macadam, pe o porţiune de câţiva kilometri, după care până în Belceşti sunt dale mari, din beton, puse pe timpul lui Ceauşescu.

 

Pagina 1 din 8

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28          

Clipul zilei

Go to top