Duminica, 18 11 2018

Iulian Mofteescu

O confuzie întreținută: ce se știe clar până acum în cazul blocului lui Bolobiță de lângă Spitalul de Boli Infecțioase. Reprezentanții Direcției Județene de Cultură nu și-au schimbat declarațiile: susțin, în continuare, că dezvoltatorul Bolobiță nu a demolat un monument istoric pentru a ridica un bloc în locul lui. Institutul Național al Patrimoniului afirmă, însă, că acolo se afla o casă de început de secol al XIX-lea, imobil care acum nu mai există. Între cele două case este o diferență majoră: aproximativ 100 de ani de existență. În această speță complicată este așteptat verdictul instanței.

Cazul blocului construit de către investitorul imobiliar Cristian Bolobiță pe strada Nicolae Bălcescu 17A, loc unde a solicitat schimbarea adresei în Octav Botez 1A, este dat peste cap de informațiile obținute de proprietarii caselor din zonă. În cazul în care varianta lor este adevărată, ar fi vorba de demolarea ilegală a unui monument istoric, fapt penal.

O confuzie întreținută: ce se știe clar până acum în cazul blocului lui Bolobiță de lângă Spitalul de Boli Infecțioase. Reprezentanții Direcției Județene de Cultură nu și-au schimbat declarațiile: susțin, în continuare, că dezvoltatorul Bolobiță nu a demolat un monument istoric pentru a ridica un bloc în locul lui. Institutul Național al Patrimoniului afirmă, însă, că acolo se afla o casă de început de secol al XIX-lea, imobil care acum nu mai există. Între cele două case este o diferență majoră: aproximativ 100 de ani de existență. În această speță complicată este așteptat verdictul instanței.

Cazul blocului construit de către investitorul imobiliar Cristian Bolobiță pe strada Nicolae Bălcescu 17A, loc unde a solicitat schimbarea adresei în Octav Botez 1A, este dat peste cap de informațiile obținute de proprietarii caselor din zonă. În cazul în care varianta lor este adevărată, ar fi vorba de demolarea ilegală a unui monument istoric, fapt penal.

Lefurile mici, stresul mare – motivele pentru care CTP nu găsește vatmani și șoferi. Cel mai mare salariu din Compania de Transport Public a fost de 3.800 de lei, cu tot cu ore suplimentare, dar vatmanul și-a luat apoi concediu medical: era epuizat. Pentru acoperirea deficitului de personal, orele în plus sunt regulă. Societatea are o lipsă de 14,5% la vatmani și 18% la șoferi.

Compania de Transport Public (CTP) Iași este într-o continuă căutare de vatmani și șoferi din cauza unei crize accentuate de forță de muncă. „Angajăm din satele mai îndepărtate de Iași acum și aducem oameni și de la Vaslui. Putem plăti cheltuielile de deplasare”, susțin reprezentanții societății.

Lefurile mici, stresul mare – motivele pentru care CTP nu găsește vatmani și șoferi. Cel mai mare salariu din Compania de Transport Public a fost de 3.800 de lei, cu tot cu ore suplimentare, dar vatmanul și-a luat apoi concediu medical: era epuizat. Pentru acoperirea deficitului de personal, orele în plus sunt regulă. Societatea are o lipsă de 14,5% la vatmani și 18% la șoferi.

Compania de Transport Public (CTP) Iași este într-o continuă căutare de vatmani și șoferi din cauza unei crize accentuate de forță de muncă. „Angajăm din satele mai îndepărtate de Iași acum și aducem oameni și de la Vaslui. Putem plăti cheltuielile de deplasare”, susțin reprezentanții societății.

Singura consecință legală la un cartier fără sistem de canalizare este o amendă de maxim 40.000 de lei. Inspectorii Primăriei au fost la Ideal Residence, de la capăt CUG, și au descoperit că stația de pompare a apelor uzate nu are autorizație. Vinovat pentru recepția blocurilor fără canalizare e dirigintele de șantier. Inspectoratul în Construcții se bazează pe declarații pe propria răspundere și face verificări prin sondaj. Între timp iar se adună apă în coada lacului CUG 2, dar dezvoltatorul Petru Vicol riscă cel mult o amendă penală.

 Primăria a început un control la investiția realizată de Petro Grup pe malul Lacului CUG 2, în urma articolelor din REPORTER DE IAȘI. Inspectorii Primăriei Iași încearcă să-și dea seama care este situația actelor pentru canalizare și dacă aceasta există și în teren.

Singura consecință legală la un cartier fără sistem de canalizare este o amendă de maxim 40.000 de lei. Inspectorii Primăriei au fost la Ideal Residence, de la capăt CUG, și au descoperit că stația de pompare a apelor uzate nu are autorizație. Vinovat pentru recepția blocurilor fără canalizare e dirigintele de șantier. Inspectoratul în Construcții se bazează pe declarații pe propria răspundere și face verificări prin sondaj. Între timp iar se adună apă în coada lacului CUG 2, dar dezvoltatorul Petru Vicol riscă cel mult o amendă penală.

 Primăria a început un control la investiția realizată de Petro Grup pe malul Lacului CUG 2, în urma articolelor din REPORTER DE IAȘI. Inspectorii Primăriei Iași încearcă să-și dea seama care este situația actelor pentru canalizare și dacă aceasta există și în teren.

Cum sunt tratați bolnavii de plămâni la Secția de Pneumoftiziologie Pașcanu în 2018. Clădirea secției, parte a Spitalului de Pneumoftiziologie, nu a mai fost renovată complet de 160 de ani, adică de la înființare. Conducerea spitalului a menținut-o funcțională cu investiții minime în pardoseli și planșee schimbate. Scările sunt un pericol, saloanele au igrasie în partea de jos. Tuburile de oxigen sunt ruginite, materialul de podea este mâncat. De pe clădire cade tencuiala, eventual, chiar în capul bolnavilor.

România își primește bolnavii de plămâni, la Iași, în niște condiții apropiate de ce era în perioada celui de-al Doilea război mondial. Într-o clădire cu tencuiala căzută, cu scări care amintesc de primele încercări de beton ale omenirii. În saloane, materialul de pe podea este mâncat și desprins, iar la îmbinarea cu peretele este igrasie. Tuburile de oxigen sunt murdare și ruginite. Stau undeva în curte, de unde sunt cărate în saloane, când este nevoie. Singurul lucru normal de la Secția de Pneumoftiziologie Pașcanu sunt pacienții, care sesizează în ce hal sunt tratați. „Exact ca la AKH, la Viena”, comentează, amar, unul dintre ei.

Cum sunt tratați bolnavii de plămâni la Secția de Pneumoftiziologie Pașcanu în 2018. Clădirea secției, parte a Spitalului de Pneumoftiziologie, nu a mai fost renovată complet de 160 de ani, adică de la înființare. Conducerea spitalului a menținut-o funcțională cu investiții minime în pardoseli și planșee schimbate. Scările sunt un pericol, saloanele au igrasie în partea de jos. Tuburile de oxigen sunt ruginite, materialul de podea este mâncat. De pe clădire cade tencuiala, eventual, chiar în capul bolnavilor.

România își primește bolnavii de plămâni, la Iași, în niște condiții apropiate de ce era în perioada celui de-al Doilea război mondial. Într-o clădire cu tencuiala căzută, cu scări care amintesc de primele încercări de beton ale omenirii. În saloane, materialul de pe podea este mâncat și desprins, iar la îmbinarea cu peretele este igrasie. Tuburile de oxigen sunt murdare și ruginite. Stau undeva în curte, de unde sunt cărate în saloane, când este nevoie. Singurul lucru normal de la Secția de Pneumoftiziologie Pașcanu sunt pacienții, care sesizează în ce hal sunt tratați. „Exact ca la AKH, la Viena”, comentează, amar, unul dintre ei.

Fostul viceprimar al comunei Holboca are dosar penal pentru că a exploatat ilegal argilă. Garda de Mediu l-a prins în flagrant pe fostul viceprimar din Holboca:  avea o exploatare de argilă pe care o opera în mod ilegal. Se bănuiește că Grigore Dura a încasat câteva sute de mii de lei din vânzarea materialului. Ar fi trebuit să dea Statului 50 de eurocenți pentru fiecare tonă de argilă extrasă. Dura susține că, de fapt, dorea să îndrepte un deal, dar nu avea autorizație nici pentru asta.

Fostul viceprimar al comunei Holboca, Grigore Dura (64 de ani), este cercetat pentru infracțiuni prevăzute de Legea minelor. Pe scurt, a tăiat un deal din comună, undea avea câteva hectare de teren, și a vândut argilă pentru contrucții. Fostul viceprimar, în prezent consilier local, susține că este nevinovat, dar s-au strâns deja mărturii împotriva lui. Iar fotografiile realizate de la înălțime sunt edificatoare.

Fostul viceprimar al comunei Holboca are dosar penal pentru că a exploatat ilegal argilă. Garda de Mediu l-a prins în flagrant pe fostul viceprimar din Holboca:  avea o exploatare de argilă pe care o opera în mod ilegal. Se bănuiește că Grigore Dura a încasat câteva sute de mii de lei din vânzarea materialului. Ar fi trebuit să dea Statului 50 de eurocenți pentru fiecare tonă de argilă extrasă. Dura susține că, de fapt, dorea să îndrepte un deal, dar nu avea autorizație nici pentru asta.

Fostul viceprimar al comunei Holboca, Grigore Dura (64 de ani), este cercetat pentru infracțiuni prevăzute de Legea minelor. Pe scurt, a tăiat un deal din comună, undea avea câteva hectare de teren, și a vândut argilă pentru contrucții. Fostul viceprimar, în prezent consilier local, susține că este nevinovat, dar s-au strâns deja mărturii împotriva lui. Iar fotografiile realizate de la înălțime sunt edificatoare.

Pagina 1 din 39

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    

Clipul zilei

Go to top