Sambata, 24 02 2018

Cezar Moraru

George Calance și Dragoș Nicolae n-au niciun angajat, iar profitul reprezintă peste 90% din cifra de afaceri, fiind încasat ca dividende: sute de mii de lei de căciulă. Au peste 80 de contracte de consultanță încheiate în ultimii trei ani, dar afacerea a explodat în 2017. Cei doi au fost pe listele ALDE la alegerile parlamentare. Niciunul n-a vrut să răspundă ziariștilor.

Trei „băieți deștepți” s-au racordat la conducta cu bani publici din județele Moldovei. Răzvan Lodbă, unul dintre personajele ce stau în spatele Infinit TV, dar și oamenii politici Dragoș Cristian Nicolae și George Dan Calance, ambii candidați ALDE Iași pentru Camera Deputaților în 2016, au dat lovitura cu contractele de consultanță încheiate cu primării comunale și orășenești din Suceava, Vaslui și Iași.
Sec: Gotica Management (înființată în noiembrie 2014) a lui Calance a avut profit net în 2015 de 235.000 lei cu 0 angajați și de 230.000 lei în 2016 cu un singur angajat.
Similar, Riva Systems (unde apar Calance și Nicolae) a avut un profit în 2015, anul înființării, de 268.000 lei cu 0 salariați și de 180.000 lei în 2016 cu un angajat.
În 2017, firmele lui Calance și Nicolae (ALDE Iași) figurează cu 58 de contracte (52 Riva și 6 Gotica) cu autorități locale. Datele sunt oficiale și sunt publice pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Din 2015 și până în prezent, cele două firme au pe SEAP 80 de contracte cu primării locale.

Neeligibili, dar conectați

Dragoș Cristian Nicolae și George Dan Calance au candidat, în decembrie 2016, la Camera Deputaților din partea ALDE Iași. Au fost plasați pe pozițiile 5, respectiv 13, neeligibile. Anterior acestui an, dar și după alegeri, cei doi au făcut bani frumoși cu primăriile din județele de nord ale Moldovei.

Astfel, firma Gotica Management System a lui Calance a fost înființată în noiembrie 2014. Profiturile cumulate pe 2015 și 2016 au fost de 465.000 de lei, adică 100.000 de euro. În această perioadă, Gotica a avut contracte cu comuna Blăgești din Vaslui. Valoarea cumulată a fost de 170.000 de lei, cel de 50.000 fiind pentru servicii de consultanță la proiectul „Modernizare drumuri de interes local”. Celălalt, de 120.000 de lei, a fost pentru întocmire proiect tehnic și detalii de execuție pentru modernizare drumuri. Tot pentru servicii de proiectare a prins un contract de 130.000 de lei la Primăria Găgești Vaslui, urmate de alte trei, la aceeași comună, cu sume cuprinse între 2.500 și 9.900 lei.  

A adunat bob cu bob

În Iași, Gotica a avut contracte cu Probota (60.000 de lei în 2015 și 80.000 de lei în 2017), Bârnova (60.000 lei în 2015 și 64.000 lei în 2017) și Tătăruși (24.000 de lei în 2017). „Servicii de management al investiției pentru proiect finanțat prin intermediul GAL” este obiectul contractului de la Tătăruși. „În cadrul Grupului de Acțiune Locală Codrii Pașcanilor vrem să achiziționăm un buldoexcavator. Firma se ocupă de tot ce înseamnă acest proiect, de la caiet de sarcini, proiect tehnic, depunere a documentației, implementare, deconturi, absolut tot”, a rezumat, pe scurt, Costel Iosub, primarul din Tătăruși.

Acesta a afirmat că nu-l cunoaște personal pe Calance și nici nu știe de legăturile acestuia cu mediul politic. „Pentru mine politică înseamnă cele 30 de zile de campanie electorală. În rest, nu mă interesează decât proiectele comunei”, a adăugat primarul Iosub.

Zeci de contracte cu primării

Cealaltă firmă, Riva Systems, îi are ca acționari pe George Dan Calance și pe Dragoș Cristian Nicolae. Înființată în 2015, Riva a avut un profit cumulat 2015-2016 de 448.000 lei. Prima lucrare înregistrată pe SEAP a fost pentru Riva în martie 2015, cu comuna Bogdana din Vaslui. Un contract bun de 126.000 de lei pentru proiect tehnic și detalii de execuție pentru asfaltare drumuri.

Peste 60 de contracte au fost încheiate și înregistrate pe SEAP din 2015 și până în zilele noastre între Riva și primării comunale. Cele mai mari contracte din afara Iașului sunt: comuna Alexandru Vlahuță, Vaslui (60.000 lei în 2015 – consultanță tehnică și economică), orașul Solca, Suceava (54.500 lei în 2017 pentru consultanță), comuna Tăcuta, Vaslui (105.000 lei în 2017 pentru întocmire studiu de fezabilitate), comuna Puiești, Vaslui (două contracte în 2017, de 4.200 lei, respectiv 48.000 lei), comuna Grivița, Vaslui (45.000 lei în 2017 pentru servicii de consultanță management de proiecte finanțate prin PNDL).

Dragoș Nicolae, asociatul lui George Calance, amândoi candidați ALDE la Parlament în 2016

Se cunosc, dar nu politic

Firma Riva Systems a avut contracte și cu primării din județul Iași. Cel mai recent de pe SEAP este în valoare de 16.000 lei și a fost încheiat cu Primăria Belcești, adjudecarea fiind chiar luna trecută. „Servicii management proiect GAL – amenajare piață și spații pentru organizarea târgului săptămânal” este titlul contractului. „Această firmă se va ocupa de întreg proiectul, de la studii, documentații până la întocmire și depunere dosar, inclusiv pe perioada derulării. Sunt solidari cu beneficiarul, adică cu noi, până la ultima tranșă de bani, dar și apoi, pe perioada de monitorizare ulterioară investiției”, a spus Constantin Ciobănița, primarul din Belcești.

Al doilea contract (60.000 lei) încheiat de Primăria Belcești cu Riva Systems datează din octombrie 2016 și prevede consultanță depunere proiect pentru obținerea de bani pentru modernizarea de drumuri în comună. „E pentru asfaltarea a șase kilometri, programul a fost selectat la nivel național”, a precizat primarul Ciobănița.

Chiar dacă a trecut un an jumătate și lucrul la drum n-a început, primarul e satisfăcut de colaborarea cu Calance și Nicolae. „Normal că-i cunosc, doar nu lucrez după fotografie”, a răspuns, șmecherește, Ciobănița. Nici pe el nu-l interesează conotațiile politice, mai ales că fiind din partea PNL nu poate fi suspectat de combinații cu cei de la ALDE.

Patru contracte în patru luni

La Gropnița, la două dintre cele patru proiecte ale comunei eligibile prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a lucrat firma Riva Systems. „Nu mai știu la care, dar s-au ocupat de tot”, a afirmat Ionel Oneaga, primarul din Gropnița. Între comună și firma celor doi politicieni ALDE Iași sunt două contracte din august 2017 de 26.400 lei și 9.200 lei și alte două de 16.600 lei și 18.000 lei din noiembrie 2017 (cele pe PNDL).

În ciuda repetatelor apeluri telefonice, Dragoș Cristian Nicolae și George Dan Calance au refuzat să discute cu jurnaliștii REPORTER DE IAȘI. Inițial, au invocat lipsa de timp, ambii susținând că sunt în diferite întâlniri. Ulterior, n-au mai răspuns la telefon.

Zeci de pagini pe SEAP cu o singură ofertă și un singur câștigător, Riva Systems, la toate Primăriile

Dividende de 70.000 euro/an

Pe 14 octombrie 2016, George Dan Calance a completat o declarație de avere în calitatea sa de candidat la funcția de deputat din partea ALDE Iași. Astfel, potrivit acestui document, Calance deținea două suprafețe de teren de 2.200 mp (Rădăuți) și 500 mp (Iași), ambele moștenire.

Tot în Iași, Calance a declarat două apartamente (unul cumpărat, altul moștenit), o casă (moștenire) și un spațiu comercial (cumpărat). Acesta avea și un Volvo S40, fabricat în 2008, dar și bijuterii în valoare de 25.000 de lei. Conturile bancare în lei însumau 170.000. Salariul anual declarat a fost de doar 2.200 lei de la SC Prod Agrocom SRL, alte venituri fiind 1.500 de lei din chirii. Dar grosul banilor au venit ca dividende 200.000 lei de la Gotica Management System și 125.000 lei de la Riva Systems. Adică, un total anual de 325.000 lei, deci cu o medie lunară de 27.000 lei, echivalentul a 6.000 de euro.

Averea candidatului Nicolae

În 2016, candidat la Camera Deputaților din partea ALDE Iași, Dragoș Cristian Nicolae a declarat trei parcele de teren cumpărate în Iași, cu suprafețe de 2.200 mp, 16.700 mp și 200 mp. Același Nicolae a afirmat că deținea două case (150 mp și 60 mp), ambele cumpărate în 2004 și un apartament de 102 mp, achiziționat în 2016.

Potrivit aceluiași act, candidatul ALDE avea un autoturism Land Rover, fabricat în 2011, dar și bijuterii a căror valoare a fost estimată la 30.000 lei. În conturi, Nicolae avea 270.000 lei și 20.000 de euro. A declarat și un credit contractat în 2016, scadent în 2041 în valoare de 280.000, fără însă a preciza moneda.

La capitolul venituri din salarii, Dragoș Cristian Nicolae a menționat 25.000 lei ca tehnician telecomunicații la Euroweb România. Ca dividende, Nicolae a declarat 125.000 de lei de la Riva Systems.

Încrengături în trei: politică, afaceri și media

La Euroweb România, una dintre companiile importante ale pieței de telecomunicații, omul politic Dragoș Cristian Nicolae este coleg de serviciu cu Răzvan Lodbă. Acest Lodbă are la rându-i o firmă, DCR Expert Solutions, care figurează cu contracte încheiate pentru consultanță, modernizări de drumuri și servicii proiectare alimentări cu apă și canalizare.
Concret, DCR a avut contracte cu primăriile comunale Belcești și Bârnova (județul Iași) și Oltenești, Tăcuta și Găgești (Vaslui). Dar cu aceste primării și cu altele din Iași, Suceava și Vaslui au avut contracte și firmele lui Dragoș Cristian Nicolae și ale lui George Dan Calance.
Legăturile dintre cei trei nu se opresc aici. Răzvan Lodbă și Calance sunt conexați în asociația DNG Forever Green. Această asociație are sediul social într-un apartament de pe șoseaua Arcu. Acolo locuiește Lodbă, dar au sediul social și DCR Expert Solutions și Infinit Tv. Televiziunea, apărută recent pe piața media locală, este una dintre tribunele de propagandă ale primarului Mihai Chirica.

Deși inițial a negat implicarea, Răzvan Lodbă a fost cel care a făcut selecția personalului tehnic al televiziunii, surse oficiale afirmând că tot el asigură și o parte din finanțare.

„Ei (Calance și Nicolae – n.r.) au activat la noi pe linie de tineret. Dar nu am o relație personală cu aceștia, nu știu ce afaceri au.”
Varujan Vosgania, deputat, șeful ALDE Iași

Directorul interimar sugerează că toată funcționarea Aeroportului poate fi paralizată. Maricel Popa a găsit soluția: concurs nou pentru postul de director general. Șeful CA, Mitică Rebegea nu spune nici „pâs”. De un an se stă cu cuțitele pe masă, iar acum au început să se taie între ei. Aeroportul poate fi dinamitat de acest război.

E oficial. Alexandru Anghel, directorul interimar al Aeroportului, și Maricel Popa, șeful Consiliului Județean (CJ), sunt la cuțite. Anghel a contestat la Tribunal procedura de selecție a Consiliului de Administrație (CA) de la Aeroport, dar și modificarea organigramei.

Cel mai bine discutăm la final, când vom avea decizia și motivarea”, a afirmat Anghel.

La rândul său, Maricel Popa a declarat că membrii noului CA colaborează foarte bine. Actualul CA a alcătuit un plan de management al Aeroportului. În acest moment, dezvoltarea proiectelor nu este influențată de opoziția pe care o adoptă Alexandru Anghel, directorul general provizoriu”, a spus Popa.

 

Reprezentanții PNL din CJ susțin că au deslușit intenția șefului județului. „Miza e schimbarea oamenilor pentru că se vede foarte clar intenția de politizare a conducerii Aeroportului”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL.

A contestat schimbarea organigramei

Alexandru Anghel a cerut la Tribunalul Iași suspendarea efectelor a două hotărâri de Consiliu Județean. Una din mai 2017, privind selecția membrilor Consiliului de Administrație al RA Aeroportul Iași, și alta din octombrie, care privește aprobarea organigramei, statutului de funcții și regulamentului de organizare și funcționare ale RA Aeroportul Iași.

Pe 17 noiembrie, Anghel a înregistrat o plângere prelabilă prin care a solicitat revocarea hotărârilor de către CJ. „Regulamentul de organizare și funcționare aprobat de CJ (...) nu are aprobarea prealabilă a Autorității Aeronautice Civile Române, nu este redactat și semnat de directorul general. Modificările privind structura organizatorică și funcțională Iași, modalitatea de contractare a personalului care are în atribuții siguranța activității aeroportuare fără aprobarea prealabilă a autorității aeronautice competente conduce la pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR punând în pericol activitatea Regiei Autonome Aeroportul Iași”, se arată în acțiunea depusă la Tribunalul Iași.

 

Oprirea activității, riscul maxim
Anghel a refuzat să vorbească despre proces, însă a acceptat să explice, strict tehnic, ce ar însemna, pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR. „
Riscul este să se oprească activitatea pe Aeroport. Lipsa certificatului înseamnă că asiguratorii nu mai despăgubesc compania aeriană în caz de accident. Nu a mai rămas niciun aeroport fără certificat de operare. Certificatul a fost obținut pe infrastructură și pe management. Avem o procedură care tratează schimbările organizaționale. Nu se face nicio schimbare organizațională până nu se parcurg câțiva pași obligatorii”, a spus directorul Anghel.


Răspunsul lui Maricel Popa, președintele CJ, a fost prompt și sec:
„În data de 7 decembrie, Consiliul de Administrație al RA Aeroportul Internațional Iași va anunța scoaterea la concurs a postului de director. În ceea ce priveste plângerile pe care dl. Anghel le-a înaintat cu privire la modul de selecție al actualului Consiliu de Administrație și noua organigramă, instituțiile abilitate își vor spune cuvântul. Din punctul de vedere

al Consiliului Județean, au fost respectate toate condițiile legale”.

 

Rebegea se ascunde de presă

Opoziția din CJ, adică liberalii, contestă selecția membrilor din Consiliul de Administrație. Astfel, în cazul a doi membri (printre care și Mitică Rebegea, președintele CA), liberalii spun că nu s-ar fi îndeplinit condițiile de studii. Adică, cele două persoane nu au făcut dovadă echivalării studiilor de la școlile militare absolvite cu cele superioare de lungă durată, așa cum au fost regulile concursului.

Până la închiderea ediției, Mitică Rebegea nu a putut fi contactat pentru a-și spune propriul punct de vedere, de la izbucnirea scandalului acesta refuzând să facă declarații de presă.

Potrivit liberalilor, nici modificarea organigramei nu e legală. „Știți ce presupune noua organigramă? Redenumește două posturi și înființează un post de director tehnic. Directorul operațional este redenumit ca director de operațiuni aeroportuare, iar directorul comercial este redenumit ca director economic, dar atribuțiile rămân aceleași. Or, desființarea unui post nu se poate face, conform Codului Muncii, decât dacă este efectiv”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL, în cadrul emisiunii City Puls de la Antena 1 Moldova.

Acesta a adăugat că în spatele acestor modificări de organigramă e încercarea a-i înlocui pe cei din conducerea executivă a Aeroportului.

Acest CA nu a făcut nimic de când a fost selectat. El a fost aprobat de CJ pe 26 septembrie. Au promis în luna octombrie că vor veni la ședința de plen din noiembrie cu un plan de management. N-au venit. În schimb au venit cu schimbarea organigramei. Vor să schimbe conducerea care a dus Aeroportul la 1 milion de pasageri, la peste două milioane de euro profit anul acesta. Deci, o conducere performantă.”

Romeo Vatră, liderul consilierilor județeni ai PNL

Directorul interimar sugerează că toată funcționarea Aeroportului poate fi paralizată. Maricel Popa a găsit soluția: concurs nou pentru postul de director general. Șeful CA, Mitică Rebegea nu spune nici „pâs”. De un an se stă cu cuțitele pe masă, iar acum au început să se taie între ei. Aeroportul poate fi dinamitat de acest război.

E oficial. Alexandru Anghel, directorul interimar al Aeroportului, și Maricel Popa, șeful Consiliului Județean (CJ), sunt la cuțite. Anghel a contestat la Tribunal procedura de selecție a Consiliului de Administrație (CA) de la Aeroport, dar și modificarea organigramei.

Cel mai bine discutăm la final, când vom avea decizia și motivarea”, a afirmat Anghel.

La rândul său, Maricel Popa a declarat că membrii noului CA colaborează foarte bine. Actualul CA a alcătuit un plan de management al Aeroportului. În acest moment, dezvoltarea proiectelor nu este influențată de opoziția pe care o adoptă Alexandru Anghel, directorul general provizoriu”, a spus Popa.

 

Reprezentanții PNL din CJ susțin că au deslușit intenția șefului județului. „Miza e schimbarea oamenilor pentru că se vede foarte clar intenția de politizare a conducerii Aeroportului”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL.

A contestat schimbarea organigramei

Alexandru Anghel a cerut la Tribunalul Iași suspendarea efectelor a două hotărâri de Consiliu Județean. Una din mai 2017, privind selecția membrilor Consiliului de Administrație al RA Aeroportul Iași, și alta din octombrie, care privește aprobarea organigramei, statutului de funcții și regulamentului de organizare și funcționare ale RA Aeroportul Iași.

Pe 17 noiembrie, Anghel a înregistrat o plângere prelabilă prin care a solicitat revocarea hotărârilor de către CJ. „Regulamentul de organizare și funcționare aprobat de CJ (...) nu are aprobarea prealabilă a Autorității Aeronautice Civile Române, nu este redactat și semnat de directorul general. Modificările privind structura organizatorică și funcțională Iași, modalitatea de contractare a personalului care are în atribuții siguranța activității aeroportuare fără aprobarea prealabilă a autorității aeronautice competente conduce la pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR punând în pericol activitatea Regiei Autonome Aeroportul Iași”, se arată în acțiunea depusă la Tribunalul Iași.

 

Oprirea activității, riscul maxim
Anghel a refuzat să vorbească despre proces, însă a acceptat să explice, strict tehnic, ce ar însemna, pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR. „
Riscul este să se oprească activitatea pe Aeroport. Lipsa certificatului înseamnă că asiguratorii nu mai despăgubesc compania aeriană în caz de accident. Nu a mai rămas niciun aeroport fără certificat de operare. Certificatul a fost obținut pe infrastructură și pe management. Avem o procedură care tratează schimbările organizaționale. Nu se face nicio schimbare organizațională până nu se parcurg câțiva pași obligatorii”, a spus directorul Anghel.


Răspunsul lui Maricel Popa, președintele CJ, a fost prompt și sec:
„În data de 7 decembrie, Consiliul de Administrație al RA Aeroportul Internațional Iași va anunța scoaterea la concurs a postului de director. În ceea ce priveste plângerile pe care dl. Anghel le-a înaintat cu privire la modul de selecție al actualului Consiliu de Administrație și noua organigramă, instituțiile abilitate își vor spune cuvântul. Din punctul de vedere

al Consiliului Județean, au fost respectate toate condițiile legale”.

 

Rebegea se ascunde de presă

Opoziția din CJ, adică liberalii, contestă selecția membrilor din Consiliul de Administrație. Astfel, în cazul a doi membri (printre care și Mitică Rebegea, președintele CA), liberalii spun că nu s-ar fi îndeplinit condițiile de studii. Adică, cele două persoane nu au făcut dovadă echivalării studiilor de la școlile militare absolvite cu cele superioare de lungă durată, așa cum au fost regulile concursului.

Până la închiderea ediției, Mitică Rebegea nu a putut fi contactat pentru a-și spune propriul punct de vedere, de la izbucnirea scandalului acesta refuzând să facă declarații de presă.

Potrivit liberalilor, nici modificarea organigramei nu e legală. „Știți ce presupune noua organigramă? Redenumește două posturi și înființează un post de director tehnic. Directorul operațional este redenumit ca director de operațiuni aeroportuare, iar directorul comercial este redenumit ca director economic, dar atribuțiile rămân aceleași. Or, desființarea unui post nu se poate face, conform Codului Muncii, decât dacă este efectiv”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL, în cadrul emisiunii City Puls de la Antena 1 Moldova.

Acesta a adăugat că în spatele acestor modificări de organigramă e încercarea a-i înlocui pe cei din conducerea executivă a Aeroportului.

Acest CA nu a făcut nimic de când a fost selectat. El a fost aprobat de CJ pe 26 septembrie. Au promis în luna octombrie că vor veni la ședința de plen din noiembrie cu un plan de management. N-au venit. În schimb au venit cu schimbarea organigramei. Vor să schimbe conducerea care a dus Aeroportul la 1 milion de pasageri, la peste două milioane de euro profit anul acesta. Deci, o conducere performantă.”

Romeo Vatră, liderul consilierilor județeni ai PNL

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Terminalele de pasageri şi platforma pe care sunt garate avioanele au devenit neîncăpătoare: în 2016 s-a atins traficul care era estimat pentru anul 2029. În lipsa măririi capacităţilor, Aeroportul se va sufoca cu propria dezvoltare.  Scandalurile politice sunt la originea crizei.

O stradă de un kilometru jumătate, cu copaci şi verdeaţă pe o parte, cu terminale şi spaţii comerciale pe cealaltă parte. Cu parcare supra şi subterană, cu zonă cargo, cu un nou turn de control, cu hotel şi restaurante. Valoarea investiţiei: 40 milioane de euro. Există şi a doua variantă: un proiect de 150 de milioane de euro, practic un aeroport de la zero, în oglindă, de cealaltă partea a pistei. Acestea sunt cele două variante de lucru pentru continuarea dezvoltării Aeroportului Iaşi.

 

Popa: „Dezvoltare pe termen lung”

Capacităţile de procesare au ajuns la limită”, a declarat Alexandru Anghel, directorul Aeroportului Iaşi. De necesitatea investiţiilor e convins şi Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ). „Trebuie să avem în vedere dezvoltarea Aeroportului pe termen lung, nu putem face programe de dezvoltare pe un an”, a spus Popa. Tranşant a fost deputatul liberal Marius Bodea, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie de la Aeroport: „Când am plecat, am lăsat un proiect de viitor, gândit de un arhitect vizionar”.

Şi totuşi, în ultimul an, nu s-a început nimic. Lupta pentru putere şi transformarea Aeroportului în câmp de bătălie politică sunt principalele cauze.

 

2019: trafic dublu faţă de acest an

Pe 13 noiembrie, Aeroportul din Iaşi a atins cifra record de 1 milion de pasageri. Până la sfârşitul anului 2017 se estimează că se va ajunge la 1,2 milioane de călători, ceea ce ar însemna o creştere cu 40% faţă de anul trecut. Astfel, de la o singură cursă externă şi una internă în 2012 s-a ajuns în 2017 la 21 de rute (din care 16 externe) asigurate de patru companii aeriene. În plus, pentru anul viitor sunt programate deschideri de noi rute, către Salonic, Malmö, Dortmund, Billund şi Eindhoven. Astea ar fi veştile bune. Cele proaste sunt că la Aeroport, investiţiile s-au blocat, iar acest lucru poate afecta evoluţia pe viitor. „Capacităţile de procesare au ajuns la limită, iar presiunea concurenţei cu celelalte aeroporturi din regiunea Moldovei ne obligă să urgentăm investiţiile în dezvoltarea unei noi infrastructuri. Sperăm foarte mult ca anul viitor proiectele noastre de dezvoltare să fie în fază de execuţie”, a spus Anghel. Concret, estimările vorbesc pentru anul viitor de un trafic de pasageri de 1,6 milioane, în timp ce pentru 2019 se aşteaptă atingerea pragului de 2 milioane de călători. Actualele terminale nu vor putea procesa acest număr de pasageri.

 

Bodea: „Trebuie extinsă platforma”

În plus, prin deschiderea de noi rute, platforma va deveni prea mică pentru numărul de aeronave. „Este o problemă cronică de spaţiu la platformă pentru că ceea ce am construit şi trebuia să atingem ca trafic în 2029 am atins în 2016. Trebuie extinsă platforma. Sunt situaţii de blocaj la platformă. Or, o companie când vine şi vede că nu mai are unde să parcheze, zice: «Mă duc la Suceava, că e loc. Îmi mut traficul acolo»”, a afirmat Marius Bodea.


Capacitatea platformei este acum de 9 avioane, iar potrivit planului de modernizare numărul acestora ar urma să crească la 15.

 

Diferenţe de viziune

Un plan de continuare a investiţiilor există la Aeroport încă de anul trecut. “În 2016 am lăsat la cheie planul de dezvoltare pe următorii 20 de ani. Acesta presupunea înglobarea tuturor terminalelor existente într-unul mare, nou, cu burdufuri. Inclusiv zone de acces către oraş, cargo, mentenanţă aeronave”, a mai spus Bodea.
Planul lăsat de fostul şef de la Aeroport n-ar fi tocmai pe placul lui Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean. Acesta e de acord cu necesitatea investiţiilor, însă are alte aşteptări. „
Intenţionăm construirea unui nou terminal, T4, care să poată prelua călătorii pentru următorii 10 ani, a unui terminal de mentenanţă, a unui terminal cargo. Totodată, este imperios necesară o cale nouă de acces la Aeroport”, a spus Maricel Popa, care aşteaptă ca noul Consiliu de Administraţie să-i pună în aplicare acest plan de investiţii.

 

Lupta pentru controlul total
În fapt, întreaga dispută de la Aeroport pleacă de la chestiuni de ordin politic. Maricel Popa, preşedinte al CJ, dar şi al filialei locale a PSD, vrea să preia controlul Aeroportului. Acest lucru s-a întâmplat în parte, prin numirea unui nou Consiliu de Administraţie. În fruntea acestuia a fost nominalizat Mitică Rebegea, un apropiat de-al preşedintelui PSD. Acum, miza ar fi numirea directorului general de la aerogară. Menţinerea interimarului Alexandru Anghel este pusă sub semnul întrebării, acesta fiind perceput ca om al fostului director, liberalul Marius Bodea. Pentru poziţia de director general sunt în cărţi mai multe persoane, membri sau simpatizanţi PSD, Anghel urmând să rămână adjunct.

Aeroportul din Bacău, în urmărirea celui din Iaşi


Bacăul şi Suceava, încă departe
În timp ce la Iaşi Aeroportul e în centrul scandalurilor politice, cele din Bacău şi Suceava încearcă să recâştige terenul pierdut. Astfel, la aerogara din Bacău a fost inaugurat noul terminal cu o capacitate de procesare de 300 pasageri/oră. Investiţia de 15 milioane de euro cuprinde, alături de terminal, un nou turn de control, clădiri tehnice (garaj, uzină electrică, centrală), un terminal intermodal pentru transport rutier, scări pasageri, un sistem de balizaj, o parcare de 258 locuri. În 2016, numărul total al călătorilor care au trecut prin Aeroportul Bacău a fost de 414.987.


De la începutul anului şi până pe 9 octombrie, pe Aeroportul Suceava au fost 200.000 de pasageri. În prezent, de la Suceava se zboară spre Bucureşti, Londra, Milano, Bologna, Veneţia, Roma, Torino.


Consiliul Judeţean Iaşi a folosit banii de pe profitul Aeroportului să crească salariile şefilor din CJ, în loc să îi reîntoarcă pentru investiţii. În 2017, profitul Aeroportului va depăşi 2 milioane de euro, însă, din păcate, banii nu se reîntorc pentru dezvoltarea în continuare a aerogării”

Marius Bodea, deputat PNL

Noul CA al Aeroportului lucrează deja la planul de management care să poată fi pus în practică cât mai curând. Există însă o problemă, şi anume aceea că, din ianuarie 2016, fostă conducere a Aeroportului a renunţat la SIEG (Serviciul de Interes Economic General), care permitea Consiliului Judeţean să aloce fonduri pentru dezvoltarea obiectivului. Acum această posibilitate nu mai există, motiv pentru care trebuie să luăm în calcul alte surse de finanţare”

Maricel Popa, preşedinte Consiliul Judeţean Iaşi

 

Terminalele de pasageri şi platforma pe care sunt garate avioanele au devenit neîncăpătoare: în 2016 s-a atins traficul care era estimat pentru anul 2029. În lipsa măririi capacităţilor, Aeroportul se va sufoca cu propria dezvoltare.  Scandalurile politice sunt la originea crizei.

O stradă de un kilometru jumătate, cu copaci şi verdeaţă pe o parte, cu terminale şi spaţii comerciale pe cealaltă parte. Cu parcare supra şi subterană, cu zonă cargo, cu un nou turn de control, cu hotel şi restaurante. Valoarea investiţiei: 40 milioane de euro. Există şi a doua variantă: un proiect de 150 de milioane de euro, practic un aeroport de la zero, în oglindă, de cealaltă partea a pistei. Acestea sunt cele două variante de lucru pentru continuarea dezvoltării Aeroportului Iaşi.

 

Popa: „Dezvoltare pe termen lung”

Capacităţile de procesare au ajuns la limită”, a declarat Alexandru Anghel, directorul Aeroportului Iaşi. De necesitatea investiţiilor e convins şi Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ). „Trebuie să avem în vedere dezvoltarea Aeroportului pe termen lung, nu putem face programe de dezvoltare pe un an”, a spus Popa. Tranşant a fost deputatul liberal Marius Bodea, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie de la Aeroport: „Când am plecat, am lăsat un proiect de viitor, gândit de un arhitect vizionar”.

Şi totuşi, în ultimul an, nu s-a început nimic. Lupta pentru putere şi transformarea Aeroportului în câmp de bătălie politică sunt principalele cauze.

 

2019: trafic dublu faţă de acest an

Pe 13 noiembrie, Aeroportul din Iaşi a atins cifra record de 1 milion de pasageri. Până la sfârşitul anului 2017 se estimează că se va ajunge la 1,2 milioane de călători, ceea ce ar însemna o creştere cu 40% faţă de anul trecut. Astfel, de la o singură cursă externă şi una internă în 2012 s-a ajuns în 2017 la 21 de rute (din care 16 externe) asigurate de patru companii aeriene. În plus, pentru anul viitor sunt programate deschideri de noi rute, către Salonic, Malmö, Dortmund, Billund şi Eindhoven. Astea ar fi veştile bune. Cele proaste sunt că la Aeroport, investiţiile s-au blocat, iar acest lucru poate afecta evoluţia pe viitor. „Capacităţile de procesare au ajuns la limită, iar presiunea concurenţei cu celelalte aeroporturi din regiunea Moldovei ne obligă să urgentăm investiţiile în dezvoltarea unei noi infrastructuri. Sperăm foarte mult ca anul viitor proiectele noastre de dezvoltare să fie în fază de execuţie”, a spus Anghel. Concret, estimările vorbesc pentru anul viitor de un trafic de pasageri de 1,6 milioane, în timp ce pentru 2019 se aşteaptă atingerea pragului de 2 milioane de călători. Actualele terminale nu vor putea procesa acest număr de pasageri.

 

Bodea: „Trebuie extinsă platforma”

În plus, prin deschiderea de noi rute, platforma va deveni prea mică pentru numărul de aeronave. „Este o problemă cronică de spaţiu la platformă pentru că ceea ce am construit şi trebuia să atingem ca trafic în 2029 am atins în 2016. Trebuie extinsă platforma. Sunt situaţii de blocaj la platformă. Or, o companie când vine şi vede că nu mai are unde să parcheze, zice: «Mă duc la Suceava, că e loc. Îmi mut traficul acolo»”, a afirmat Marius Bodea.


Capacitatea platformei este acum de 9 avioane, iar potrivit planului de modernizare numărul acestora ar urma să crească la 15.

 

Diferenţe de viziune

Un plan de continuare a investiţiilor există la Aeroport încă de anul trecut. “În 2016 am lăsat la cheie planul de dezvoltare pe următorii 20 de ani. Acesta presupunea înglobarea tuturor terminalelor existente într-unul mare, nou, cu burdufuri. Inclusiv zone de acces către oraş, cargo, mentenanţă aeronave”, a mai spus Bodea.
Planul lăsat de fostul şef de la Aeroport n-ar fi tocmai pe placul lui Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean. Acesta e de acord cu necesitatea investiţiilor, însă are alte aşteptări. „
Intenţionăm construirea unui nou terminal, T4, care să poată prelua călătorii pentru următorii 10 ani, a unui terminal de mentenanţă, a unui terminal cargo. Totodată, este imperios necesară o cale nouă de acces la Aeroport”, a spus Maricel Popa, care aşteaptă ca noul Consiliu de Administraţie să-i pună în aplicare acest plan de investiţii.

 

Lupta pentru controlul total
În fapt, întreaga dispută de la Aeroport pleacă de la chestiuni de ordin politic. Maricel Popa, preşedinte al CJ, dar şi al filialei locale a PSD, vrea să preia controlul Aeroportului. Acest lucru s-a întâmplat în parte, prin numirea unui nou Consiliu de Administraţie. În fruntea acestuia a fost nominalizat Mitică Rebegea, un apropiat de-al preşedintelui PSD. Acum, miza ar fi numirea directorului general de la aerogară. Menţinerea interimarului Alexandru Anghel este pusă sub semnul întrebării, acesta fiind perceput ca om al fostului director, liberalul Marius Bodea. Pentru poziţia de director general sunt în cărţi mai multe persoane, membri sau simpatizanţi PSD, Anghel urmând să rămână adjunct.

Aeroportul din Bacău, în urmărirea celui din Iaşi


Bacăul şi Suceava, încă departe
În timp ce la Iaşi Aeroportul e în centrul scandalurilor politice, cele din Bacău şi Suceava încearcă să recâştige terenul pierdut. Astfel, la aerogara din Bacău a fost inaugurat noul terminal cu o capacitate de procesare de 300 pasageri/oră. Investiţia de 15 milioane de euro cuprinde, alături de terminal, un nou turn de control, clădiri tehnice (garaj, uzină electrică, centrală), un terminal intermodal pentru transport rutier, scări pasageri, un sistem de balizaj, o parcare de 258 locuri. În 2016, numărul total al călătorilor care au trecut prin Aeroportul Bacău a fost de 414.987.


De la începutul anului şi până pe 9 octombrie, pe Aeroportul Suceava au fost 200.000 de pasageri. În prezent, de la Suceava se zboară spre Bucureşti, Londra, Milano, Bologna, Veneţia, Roma, Torino.


Consiliul Judeţean Iaşi a folosit banii de pe profitul Aeroportului să crească salariile şefilor din CJ, în loc să îi reîntoarcă pentru investiţii. În 2017, profitul Aeroportului va depăşi 2 milioane de euro, însă, din păcate, banii nu se reîntorc pentru dezvoltarea în continuare a aerogării”

Marius Bodea, deputat PNL

Noul CA al Aeroportului lucrează deja la planul de management care să poată fi pus în practică cât mai curând. Există însă o problemă, şi anume aceea că, din ianuarie 2016, fostă conducere a Aeroportului a renunţat la SIEG (Serviciul de Interes Economic General), care permitea Consiliului Judeţean să aloce fonduri pentru dezvoltarea obiectivului. Acum această posibilitate nu mai există, motiv pentru care trebuie să luăm în calcul alte surse de finanţare”

Maricel Popa, preşedinte Consiliul Judeţean Iaşi

 

Managerul Spitalului pentru Copii, Radu Terinte, a dat 61.000 de euro, bani împrumutați, pentru 726 de metri pătrați de teren. Construcția casei va începe anul viitor. Mai are un credit de 20.000 de euro, iar pentru casă mai împrumută 100.000 de euro. Dar el și soția lui câștigă lunar, din funcțiile la stat, circa 5.300 de euro.

Managerul Spitalului pentru Copii „Sf. Maria” vrea să intre în rândul oamenilor cu stare, adică a celor cu vilă în suburbie. Astă vară, Radu Terinte și-a cumpărat o parcelă de 726 mp în Viticultori. „85 de euro pe metrul pătrat, bani dintr-un credit”, a explicat Terinte sursa banilor.

Astfel, pe întreaga suprafață, managerul Spitalului pentru Copii a plătit peste 61.000 de euro. Nici creditul și nici terenul nu se regăsesc în declarația de avere, deși Terinte avea obligația să și-o reactualizeze în cel mult 30 de zile de la tranzacție.

O voi face zilele viitoare”, a spus acesta. Radu Terinte vrea să-și ridice o casă cu beci, garaj, piscină îngropată și foișor. Fix ca-n certificatul de urbanism. „Tot pe credit fac și casa, că altfel nu sunt bani”, a afirmat managerul.



A cumpărat terenul cu tot cu PUZ
Radu Terinte a cumpărat cei 726 de metri pătrați din Viticultori (zona liceului agricol) de la compania imobiliară Fidelia Casa. „În final vor fi cu 100 metri pătrați mai puțini pentru că sunt nevoit să-i cedez pentru utilități și drum”, a spus Terinte.

Terenul are Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat încă din 2009, regimul de înălțime fiind D+P+E. Lucrările la casă vor începe anul viitor, după ce în prealabil managerul va face un nou credit bancar, după cum a anunțat.

Potrivit celei mai recente declarații de avere (din 8 iunie 2017), familia Terinte deține un apartament de 104 metri pătrați primit ca moștenire. Radu și soția sa, Cristina Terinte, au în proprietate și două autoturisme, un Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007, și o Skoda Fabia din 2004. Cei doi au și un credit în valoare de 98.000 lei, a cărui rambursare se va finaliza în 2018.

 

Venit lunar net: 5.300 euro

În ceea ce privește veniturile, Radu Terinte a câștigat anul trecut peste 132.000 lei, atât din funcția de manager al spitalului cât și din calitatea de șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie.

Cristina, soția sa, a încasat anul trecut peste 124.000 lei ca salariu de la Institutul Regional de Oncologie și alți 30.000 lei, plata unor servicii medicale. Astfel, în 2016, familia Terinte a avut un venit lunar mediu net de aproape 24.000 lei. Adică echivalentul a 5.300 euro lunar.

 

Pe filieră liberală

Radu Terinte a fost numit în funcția de manager al Spitalului pentru Copii „Sf. Maria” în luna iulie 2013. Acesta a luat concursul pentru respectiva funcție cu un punctaj de 99,5 puncte. Presa locală a notat la vremea respectivă că examenul s-a desfășurat „într-o discreție absolută”. Acum patru ani, la conducerea Consiliului Județean, în subordinea căruia se află spitalul, era echipa PNL formată din Cristian Adomniței, președinte, și Victor Chirilă, vicepreședinte. Și Terinte era membru PNL, după ce anterior activase și în alte formațiuni politice.

Astfel, în mandatul 2004 – 2008, Terinte a fost senator de Iași, ales pe listele Partidului Umanist din România (PUR) transformat ulterior în Partidul Conservator (PC). Însă, din septembrie 2008 când s-a declarat independent, Terinte a activat alături de grupul parlamentar PNL. În 2012, Terinte a ratat de puțin nominalizarea din partea PNL pentru un colegiu din Iași, fiind învins la votul din partid de pășcăneanul Grigore Crăciunescu care a și ajuns în Camera Deputaților.

Managerul Spitalului pentru Copii, Radu Terinte, a dat 61.000 de euro, bani împrumutați, pentru 726 de metri pătrați de teren. Construcția casei va începe anul viitor. Mai are un credit de 20.000 de euro, iar pentru casă mai împrumută 100.000 de euro. Dar el și soția lui câștigă lunar, din funcțiile la stat, circa 5.300 de euro.

Managerul Spitalului pentru Copii „Sf. Maria” vrea să intre în rândul oamenilor cu stare, adică a celor cu vilă în suburbie. Astă vară, Radu Terinte și-a cumpărat o parcelă de 726 mp în Viticultori. „85 de euro pe metrul pătrat, bani dintr-un credit”, a explicat Terinte sursa banilor.

Astfel, pe întreaga suprafață, managerul Spitalului pentru Copii a plătit peste 61.000 de euro. Nici creditul și nici terenul nu se regăsesc în declarația de avere, deși Terinte avea obligația să și-o reactualizeze în cel mult 30 de zile de la tranzacție.

O voi face zilele viitoare”, a spus acesta. Radu Terinte vrea să-și ridice o casă cu beci, garaj, piscină îngropată și foișor. Fix ca-n certificatul de urbanism. „Tot pe credit fac și casa, că altfel nu sunt bani”, a afirmat managerul.



A cumpărat terenul cu tot cu PUZ
Radu Terinte a cumpărat cei 726 de metri pătrați din Viticultori (zona liceului agricol) de la compania imobiliară Fidelia Casa. „În final vor fi cu 100 metri pătrați mai puțini pentru că sunt nevoit să-i cedez pentru utilități și drum”, a spus Terinte.

Terenul are Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat încă din 2009, regimul de înălțime fiind D+P+E. Lucrările la casă vor începe anul viitor, după ce în prealabil managerul va face un nou credit bancar, după cum a anunțat.

Potrivit celei mai recente declarații de avere (din 8 iunie 2017), familia Terinte deține un apartament de 104 metri pătrați primit ca moștenire. Radu și soția sa, Cristina Terinte, au în proprietate și două autoturisme, un Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007, și o Skoda Fabia din 2004. Cei doi au și un credit în valoare de 98.000 lei, a cărui rambursare se va finaliza în 2018.

 

Venit lunar net: 5.300 euro

În ceea ce privește veniturile, Radu Terinte a câștigat anul trecut peste 132.000 lei, atât din funcția de manager al spitalului cât și din calitatea de șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie.

Cristina, soția sa, a încasat anul trecut peste 124.000 lei ca salariu de la Institutul Regional de Oncologie și alți 30.000 lei, plata unor servicii medicale. Astfel, în 2016, familia Terinte a avut un venit lunar mediu net de aproape 24.000 lei. Adică echivalentul a 5.300 euro lunar.

 

Pe filieră liberală

Radu Terinte a fost numit în funcția de manager al Spitalului pentru Copii „Sf. Maria” în luna iulie 2013. Acesta a luat concursul pentru respectiva funcție cu un punctaj de 99,5 puncte. Presa locală a notat la vremea respectivă că examenul s-a desfășurat „într-o discreție absolută”. Acum patru ani, la conducerea Consiliului Județean, în subordinea căruia se află spitalul, era echipa PNL formată din Cristian Adomniței, președinte, și Victor Chirilă, vicepreședinte. Și Terinte era membru PNL, după ce anterior activase și în alte formațiuni politice.

Astfel, în mandatul 2004 – 2008, Terinte a fost senator de Iași, ales pe listele Partidului Umanist din România (PUR) transformat ulterior în Partidul Conservator (PC). Însă, din septembrie 2008 când s-a declarat independent, Terinte a activat alături de grupul parlamentar PNL. În 2012, Terinte a ratat de puțin nominalizarea din partea PNL pentru un colegiu din Iași, fiind învins la votul din partid de pășcăneanul Grigore Crăciunescu care a și ajuns în Camera Deputaților.

Orășele ca Sebeș, Blaj, Simeria profită din plin de poziționarea geografică, în Ardeal, la intersecția autostrăzilor aflate în construcție. Iașul a negociat 6 luni cu concernul german, care a ales însă Simeria, aproape de granița de vest. De-aici ar fi trebuit să plece zilnic 80 de vagoane de tren cu mașini de spălat. Lipsa autostrăzii îi face pe toți investitorii să se oprească în Vest. În Oradea nu mai fac față la cereri. Pierderea investițiilor străine, în plină perioadă a relocărilor de afaceri din Europa, va afecta Iașul decenii de-acum înainte.

Un an jumătate, adică 18 luni, au durat discuțiile și tatonările dintre reprezentanții gigantului german Bosch și autoritățile ieșene. În final, acum trei luni, nemții au ales Simeria, un orășel din Hunedoara, pentru a-și desfășura noua investiție de 200 milioane de euro: o fabrică de mașini de spălat la care vor lucra peste 2.000 – 2.500 de salariați.

Nemții au renunțat la Iași dintr-un motiv extrem de simplu: lipsa infrastructurii. N-avem nici autostradă, nici cale ferată care să permită transportul rapid, nici zonă cargo la Aeroport. E cea mai rece și dură sentință primită de ieșeni anul acesta.

Au mulțumit politicos și-au plecat

Reprezentanții Bosch au inițiat primele contacte cu Camera de Comerț Româno-Germană acum 18 luni. Pe harta cu zonele de interes a apărut și Iașul. La nivel de top management, nemții au venit și-au început să se intereseze ce le oferă orașul și județul: suprafetețe mari de teren compact, racord la utilități, forța de muncă, dar și infrastructura terestră.

Au ajuns și la Miroslava, la nou înființatul parc industrial. Au fost mai multe runde de discuții, însă în final nu s-a mai concretizat nimic. La sfârșitul lunii august, presa economică și ziarele din Ardeal au anunțat că Bosch va face investiția în Simeria (județul Hunedoara).

Politicoși, nemții au mulțumit autorităților locale din Iași pentru colaborare. Dar doar atât. Nu au precizat de ce au optat pentru Hunedoara. Dar explicația e la mintea cocoșului. Autostrada A1 (București – Nădlac) trece fix pe lângă Simeria. Așadar, pentru aprovizionarea cu materie primă, dar și pentru transport terestru, investitorii străini din Simeria pot ieși din țară pe autostrada A1, pe la Nădlac, iar în curând vor mai avea la dispoziție o rută alternativă: pe A10 între Sebeș și Turda cu continuare pe A3 (Cluj – Borș).

 

80 de vagoane/zi

La Simeria, noua fabrică Bosch va fi construită în apropierea Depoului de locomotive din Simeria şi va avea trei hale industriale. Proiectul prevede inclusiv construirea a 200–500 m de cale ferată, care să racordeze fabrica. Se estimează că, în plină producție, din Simeria vor pleca, zilnic, 80 de vagoane încărcate cu maşini de spălat. Adică vor să profite la maxim de autostradă și de calea ferată.

Aceleași lucruri le căutau și la Iași. „Investitorii străini vin la Iași pentru discuții datorită avantajelor pe care le oferă orașul în privința forței de muncă înalt calificată. În schimb, din majoritatea discuțiilor reiese că lipsa unei infrastructuri care să facă o legătură rapidă cu vestul țării și, implicit, cu Europa e principalul minus al Moldovei. Iar când vorbim despre infrastructură vorbim în primul rând despre lipsa autostrăzii, despre starea proastă spre dezastruoasă a căii ferate și despre lipsa unui terminal cargo la Aeroport”, a declarat Dorel Codină, directorul parcului industrial de la Miroslava.

 

Efectul Bosch la Blaj

La Blaj, un orășel din județul Alba situat la o aruncătură de băț de A1 și A10, nemții de la Bosch s-au așezat acum 10 ani, deși nici acolo autostrăzile încă nu se construiseră, dar erau pe lista de priorități.

Investiția Bosch a avut un impact imens”, a declarat primarul Gheorghe Rotar. În cei 10 ani scurși, Bosch a investit 200 de milioane de euro și a angajat 3.018 de oameni. Aici sunt produse echipamente tehnice de ghidare liniară pentru mașini unelte, imprimante, echipamente de măsură și elemente pentru industria auto, respectiv senzori de viteză, aplicații de ABS și SEP (sistemul de stabilizare electronica), dar și senzori care sunt folositi pentru managementul motoarelor.

În zona noastră, a Târnavelor, avem 54.000 de locuitori. 41% din populația ocupată a zonei lucrează în industrie”, a spus primarul Rotar. Acesta a adăugat că 57% din veniturile de la bugetul local vin de pe urma impozitelor vărsate de Bosch. Cu acești bani au fost refăcute rețelele de utilități, au fost asfaltate străzile, a fost modernizat spitalul. Spre exemplu, anul acesta, Primăria a cumpărat la spital un computer tomograf nou în valoare de 200.000 de euro.

Investiția Bosch nu a rămas singulară. „S-au mai făcut două fabrici de senzori, una nemțească și una italiană. În 2004, aveam un șomaj de 24%, acum suntem la 3%”, a explicat Rotar. Acesta se așteaptă ca finalizarea lucrărilor la autostrada Sebeș - Turda să aducă un nou val de investitori. „Suntem la 20 kilometri de această autostradă. Nemții spun că e distanța ideală”, a afirmat primarul Blajului.

 

Noaptea Lungă a Industriei”
La Sebeș și Cugir, alte două orășele din Alba, au ajuns nemții de la Daimler Mercedes. La cele două subsidiare Star Transmission Cugir şi Star Assembly Sebeş, aceștia au investit, în total, 400 de milioane de euro. În cele două orașe lucrează peste 2.600 de angajați care produc componente auto.

Noaptea Lungă a Industriei” la Sebeș și Cugir unde sunt cele două subsidiare Daimler a avut loc în luna mai. Peste 4.000 de persoane au vizitat Star Transmission și Star Assembly. Intrarea a fost liberă şi au fost asigurate rute de transport tur-retur din Alba Iulia, Deva, Hunedoara şi Sibiu. După vizitarea spațiilor de producţie, oamenii au fost invitați la cantina societății unde li s-au pus la dispoziție broșuri cu un istoric al societății și locurile de muncă disponibile în cadrul societății, cv-urile completate fiind depuse într-o urnă special amenajată, a relatat www.alba24.ro.

Forța de muncă în Sebeș nu prea se mai găsește. Companiile aduc și de la 20 de kilometri depărtare”, a delarat Adrian Bogdan, viceprimarul din Sebeș. Acesta admite că orașul se află poziționat excepțional, la răscrucea lui A1 cu A10, la 50 de kilometri de Aeroportul Sibiu și la 110 km de Aeroportul din Cluj. „Sunt investitori care vin periodic și testează terenul. Chiar săptămâna trecută am avut pe cineva din Italia”, a spus viceprimarul Bogdan.

 


„Am avut trei runde de convorbiri cu reprezentanţii companiei Bosch, care sunt interesaţi să investească în localitatea noastră. Am identificat un teren privat, de 20 de hectare, deţinut de aproximativ 35 de proprietari, am luat legătura cu aceştia, le-am explicat despre ce este vorba, fiind deschişi să-şi vândă proprietăţile. Primăria s-a angajat să faciliteze accesul investitorului la teren şi la utilităţi“, Nicolae Adrian Todor, secretarul primăriei Simeria, pentru
ZF Transilvania



Pe șantiere mai mult se stă decât se lucrează

În momentul de față, România are doar două autostrăzi finalizate: A2 (București – Constanța) și A4 (by-pass Constanța).

Lipsește miezul
Acum se lucrează la A1 (București – Nădlac). Aceasta are un grad de realizare de 66%, alți 11% sunt în execuție (Deva – Lugoj) și alți 23%, poate cei mai importanți kilometri, sunt planificați. Cei 116 kilometri dintre Pitești și Sibiu ar urma să fie scoși anul acesta spre proiectare și execuție. În cel mai optimist scenariu, această porțiune ar urma să fie gata în 2021. Este tronsonul pe care-l cer cu insistență francezii de la Dacia - Renault.

A10, toată în execuție
O altă autostradă aflată în execuție este A10 (Sebeș - Turda). Aceasta face legătura între A1 și A3. Cei 70 de kilometri dintre Sebeș și Turda ar urma să fie realizați din fonduri europene (85%) și bugetul de stat (diferența). A fost împărțită în patru loturi, valoarea totală fiind de aproape 2 miliarde de lei. Toate segmentele ar trebui finalizate până în 2019.

Doar 12% în 12 ani
La autostrada Transilvania – A3 (București – Borș) se înaintează cel mai greu, dintre cele aflate în execuție. Astfel, sunt finalizate rutele București – Ploiești și Tg. Mureș - Gilău. În execuție este bucata Gilău – Borș, pe o porțiune redusă. Dar cele mai importante Ploiești – Brașov și Brașov – Tg. Mureș sunt doar în planificare. Concret, cei 106 kilometri dintre Ploiești și Brașov ar putea fi finanțați de Banca Mondială. Două loturi, de doar 10 kilometri însumat, sunt în stadiul de licitație. Cei 161 de kilometri dintre Brașov și Tg. Mureș au fost împărțiți în trei secțiuni. Pentru niciuna nu a fost selectat un alt constructor după ce contractul cu Bechtel a fost reziliat. Astfel, pe A3, după 12 ani, din cei 415 kilometri se circulă doar pe 50 și se lucrează pe alți 60.

83 de km în trei ani
Însumând, în ultimii ani, construcția de autostrăzi a bătut pasul pe loc. Astfel, anul acesta au fost finalizați doar 15 kilometri. Anul trecut au fost gata 22,1 km, în timp ce în 2015 au fost dați în exploatare 46,3 kilometri.

 

 

Când ai căi de comunicații, ai și căi de dezvoltare. Am auzit de acțiunile dumneavoastră pentru a lega Moldova de Ardeal printr-o autostradă și chiar mă bucură”, Gheorghe Rotar, primar Blaj

 


PIB pe cap de locuitor 2016 (euro)

 

Alba 8.435

Brașov 10.239

Cluj 11.050

Constanța 12.397

Hunedoara 6.790

Iași 6.611

Prahova 10.826

Sibiu 8.848
Timiș 10.802

 

 

Parcurile industriale ale Clujului


Clujul, aflat la 13 kilometri de A3, a deschis primul parc industrial, Tetarom I, încă din 2005. Pe 32 de hectare sunt sediile a peste 50 de companii cu peste 1.440 angajați. Valoarea investițiilor a depășit 46 milioane de euro. Tetarom II (12 ha) e ocupat integral de compania Emerson care a investit 83 milioane de euro și a angajat 2.210 oameni. Tetarom III a fost inaugurat în februarie 2008, are 7 companii mari care au făcut investiții cumulate de 176 milioane de euro. Aici lucrează acum 2.100 salariați. Clujenii intenționează să realizeze alte două parcuri, Tetarom IV și V.

Pagina 1 din 4

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Go to top