Ieșenii sunt extrem de preocupați de consecințele unui cutremur cu magnitudine mare, mai ales că ultima mișcare seismică de 5,3 grade pe scara Richter s-a resimțit parcă mult mai intens în Capitala Moldovei.

Şi asta pentru că, acum patru zile, unda seismică s-a propagat îndeosebi către nord-est, spre Bârlad, Vaslui, Iaşi şi Republica Moldova. Iașul are 60 de imobile în pericol să cadă. De consolidare însă nu poate fi vorba, câtă vreme locatarii nu vor să se mute, iar autorităţile nu au bani.

Pagubele materiale au fost relativ minore la Iaşi: bucăţi de tencuială căzută. Dar panica a fost mai mare: 12 persoane s-au speriat cumplit în momentul în care unda seismului de 5.3 pe Richter a ajuns în capitala Moldovei. Spre deosebire de altele, cutremurul de acum a avut o particularitate: în estul României s-a simţit cum se simţeau cutremurele până acum la Bucureşti.

„Acum, ca şi în 2009, falia europeană a fost cea care le-a împins pe cea asiatică şi alta, şi unda s-a dus mai degrabă spre Moldova”, spune directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Constantin Ionescu.

Tencuiala căzută de pe Palatul Braunstein a devenit emblematică pentru cutremurul din 24 septembrie, numai că, dincolo de clădirea de patrimoniu, sunt câteva sute de ieşeni care stau în cele 60 de imobile cu bulină roşie.

Această casă este de la începutul secolului trecut. A fost dată de 30 de ani unor persoane care nu aveau locuinţă. De atunci s-a deteriorat vizibil, iar acum este la un pas de colaps.

Silvia Bolohan, purtător de cuvânt ISU Iaşi: „În cazul unui seism urmat de pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, la nivel judeţean se pune în aplicare planul judetan de intervenţie în caz de seism".

Primarul Iaşului, Mihai Chirica, spune că „vom încerca să propunem clădiri spre finanţare prin fonduri europene. Documentaţia pe Braunstein am depus-o şi sperăm să primească această finanţare şi o punem în stare de siguranţă"

Legea spune clar: nimic nu se dărâmă, ci se reconsolidează. Cu atât mai mult, clădirile de patrimoniu. Dar pentru asta, primăria trebuie să aibă şi bani şi locuinţe, unde să-i mute pe cei care stau în casele şubrede, cât durează lucrările.

(Sursa: Știrile Pro TV)