fbpx
 
Păcăleala „selectivă”: Salubris, peştele se-mpute de la cap

Păcăleala „selectivă”: Salubris, peştele se-mpute de la cap


Degeaba ar pune ieșenii gunoiul pe categorii (hârtie, plastic, compost), pentru că Salubris le ia la grămadă. Este ca şi cum profesorii ne-ar învăţa la şcoală să copiem. Zilele trecute, în Ciurchi, doi angajaţi ai Salubris au încălcat regula de aur a colectării selective: acest tip de deşeuri să nu fie amestecate. Le-au trântit de-a valma într-un container care a ajuns, apoi, în maşina de gunoi. La fel e în toate cartierele.

 

REPORTER DE IAŞI a urmărit, timp de câteva zile, modul în care se face colectarea gunoiului în oraşul Iaşi, iar concluziile nu sunt deloc favorabile firmei care se ocupă de salubritatea oraşului.

 

Semnale din mai multe zone

Deşi reprezentanţii Salubris se laudă că la toate cele 640 de puncte gospodăreşti din oraş sunt containere pentru colectare selectivă, pentru gunoi menajer (fără culoare), sticlă (verde), hârtie şi carton (albastru) şi metal şi plastic (galben), sunt multe zone în oraş unde containerele colorate lipsesc sau nu sunt inscripţionate.

Mai mult, directorul Ion Apostol susţine că cele 38 de maşini din dotarea societăţii ridică selectiv gunoiul. În realitate, lucrurile stau total diferit, mai mulţi ieşeni declarând că, în zonele unde locuiesc, maşinile ridică tot gunoiul odată, indiferent că este menajer, sticlă sau carton.

REPORTER DE IAŞI a urmărit una dintre maşinile care trebuia să ridice doar hârtie şi carton. Deşi containerele erau, într-adevăr, inscripţionate cu «plastic şi metal», fără a avea însă culoarea galbenă, angajaţii au aruncat şi câţiva saci menajeri, dar şi bucăţi de carton în acel container. În momentul în care au văzut că sunt filmaţi, angajaţii Salubris au luat o mătură şi au strâns gunoiul lăsat în momentul încărcării în maşină, dar şi cel făcut la ghene.

 

Apostol: „Doar nişte incidente izolate“

Consilierul local Andrei Postolache susţine pe pagina sa personală că, în urma unei discuţii cu directorul Salubris, Ion Apostol, legat de problema colectării selective, acesta din urmă a precizat că întâmplări de genul celor constatate de noi şi reclamate de cetăţeni sunt doar nişte cazuri izolate.

„Domnul Apostol mi-a spus că, din când în când, câte un echipaj greşeşte sau e indisciplinat, dar sunt rare astfel de situaţii şi au fost sancţionate prompt. Sunt trei inspectori de la Salubris care merg pe teren incognito şi urmăresc activitatea maşinilor. Mi s-au arătat două dosare din luna curentă prin care două echipaje au fost prinse şi fotografiate de aceşti inspectori încărcând containerele greşite în maşină şi au fost sancţionaţi“, precizează Postolache.

 

Cei doi muncitori au pus hârtie și saci cu gunoi menajer, luați din alte containere, în cel pe care scrie „Plastic şi metal”

 

Cifre în scădere de la an la an

Deşi, din 2010, în baza unui proiect european, Salubris trebuia, teoretic, să strângă mai multe gunoaie, acest lucru nu s-a întâmplat, cifra fiind aproape de cinci ori mai mică. Astfel, acum şapte ani, Salubris a raportat o cifră de 600 tone de PET-uri, iar anul trecut au fost doar 114 tone. Cifrele sunt în scădere şi la celelalte deşeuri reciclabile: carton, de la 418 tone în 2013, la 128 de tone în 2016; plastic, de la 174 de tone, în 2013, la 114 tone în 2016; fier, de la 33 de tone în 2013, la 18 tone în 2016. La deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), cifra a scăzut de la 39 de tone în 2013, la 27 de tone în 2016, iar la polietilenă (PE), de la 55 de tone în 2013, la 0 anul trecut.

Din valorificarea deşeurilor reciclabile, Salubris a încasat în ultimii patru ani suma de 1.970.099 lei.

 

Ţinta: boschetarii

Singurii care se ocupă, într-adevăr, de reciclat în Iaşi sunt oamenii străzii, cei care culeg din gunoaie PET-urile, cartonul şi hârtia şi le vând la una dintre cele 20 de companii locale de reciclat. Puţine sunt zonele din oraş unde containerele se află în ţarcuri împrejmuite, iar acolo unde sunt în ţarcuri, fie nu sunt înscripţionate, fie nu sunt închise, iar oamenii străzii au acces la gunoi. O variantă ce ar putea fi luată în calcul de municipalitate pentru aceste ţarcuri închise ar fi montarea unor camere video, cu ajutorul cărora să se facă o monitorizare a acestor zone.

La groapa de gunoi de la Ţuţora, unde accesul presei este interzis de către Ion Apostol, sortarea se face tot manual, ca în urmă cu mulţi ani, singura diferenţă fiind existenţa unei benzi mecanice. Lucrurile s-ar putea schimba după aplicarea proiectului SMID, derulat de către Consiliul Judeţean, în baza căruia a fost construită la Ţuţora o staţie modernă de selectare şi reciclare a deşeurilor. „În ultimii patru ani, cantităţile de deşeuri reciclabile valorificate au scăzut constant, cauza principală fiind sustragerea de deşeuri reciclabile din unităţile de precolectare de la punctele gospodăreşti situate pe domeniul public. Deşeurile reciclabile de pe raza municipiului sunt strict proprietatea Primăriei, iar sustragerea lor din recipiente este încadrată la furt şi este sancţionată conform legii“, se plânge Apostol.

 

Exemplul Clujului

Din iunie 2016, la Cluj, a fost dată în folosinţă o platformă îngropată de colectare selectivă a deşeurilor. Acest tip de platformă cuprinde trei containere pentru fracţie uscată - sticlă, PET, plastic, hârtie, carton - şi un container pentru fracţie umedă - deşeuri menajere. Peste 40 de astfel de platforme subterane dedicate colectării selective urmează să apară în Cluj-Napoca anul acesta. În total, vor fi peste 100 de astfel de platforme, iar valoarea totală a contractului, déjà atribuit, este de 4,7 milioane de lei.

Mai mult, luna trecută a fost dată în funcţiune o staţie subterană de colectare selectivă la Floreşti, lângă Cluj. Este vorba de trei cuve speciale, îngropate, de câte cinci metri cubi, destinate special colectării plasticului, a sticlei şi a hârtiei şi cartonului.

 

Containere de 130.000 de euro

Deşi varianta platformelor îngropate este soluţia de viitor, reprezentanţii Salubris se încăpăţânează să meargă pe o variantă care s-a dovedit falimentară în ultimii ani. Astfel, firma organizează şi acum o licitaţie pentru achiziţia de eurocontainere, data limită de depunere a ofertelor fiind de 13 iunie. Valoarea contractului va fi de aproximativ 589.000 de lei, fără TVA. Suma va fi plătită pentru achiziţionarea a 100 de eurocontainere de 1,1 metri cubi, ce vor fi folosite pentru colectarea selectivă, iar 400, de aceeaşi capacitate, vor fi destinate colectării deşeurilor menajere. Containerele trebuie să aibă o capacitate cuprinsă între 250 şi 440 kilograme.

 

Centrul din Metalurgie nu şi-a dovedit eficacitatea

 

Investiţie inutilă

Inaugurat cu mare fast în urmă cu un an, Centrul Municipal de Colectare Iaşi a costat 350.000 de euro, banii venind din fonduri europene. La acest centru, aflat în zona Metalurgie, ieşenii au posibilitatea să aducă gunoiul selectat însă chiar dacă se pot colecta peste 20 de categorii de deşeuri, aproape nimeni nu a auzit de el. Într-un an, la acest centru s-au adunat şapte tone de hârtie şi patru tone de PET-uri, plus alte cantităţi din alte deşeuri, mult prea puţin pentru a se justifica investiţia făcută.


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: