Luni, 11 12 2017
Rromii din Ciurea se modernizează în era Facebook

Rromii din Ciurea se modernizează în era Facebook

Tendința e clară în ultimii ani: nu mai poartă fuste înflorate, merg la mall și stau pe internet. Stilul tradiţionalist de viaţă al rromilor nu a scăpat de tentaţia Internetului sa de facilităţile de trai din epoca modernă. Smarthpone, cont de Facebook, haine la modă în comunitatea majoritară – toate sunt o atracţie pentru rromi.

 

Au legat viața tradiţională de porţile palatelor cu turnuleţe din Grajduri, Ciurea sau Zanea şi au ieşit în lume. Şi-au stilizat rochiile înflorate cu unele de firme, salbele cu cocoşei le-au închis în seifuri şi şi-au atârnat la gât coliere discrete, iar la certurile din şatră au renunţat pentru un cont de Facebook. Şi totul nu e deloc o răzvrătire a rromilor tineri împotriva conservatorismului impus de cei bătrâni, căci acum până şi bulibaşii din cele trei comunităţi se exprimă pe Facebook, fac live-uri şi-şi etalează online de la haine, palate, mese îmbelşugate până la şiragurile de dinţi din aur. Un boom al emancipării ultimilor rromi „tradiţionali”.

 

Salbele cu cocoşei, la seif!

Tehnologia i-a adus în pragul ruperii de tradiţii şi pe rromii din coasta Iaşului. Salbele impozante pe care fetișcanele le cărau la gâturi se mai regăsesc doar pe grumazurile femeilor adulte. Acum, tinerele din Grajduri sau Ciurea îşi etalează pe gâturile firave de virgine lănţişoare discrete, precum „româncili”. La fel, ordinea şatrei a fost grav zdruncinată de tabieturile moderne. Nu se mai mânâncă la cort, „ca să nu pătăm încăperile palatelor, ci luăm micul dejun şi cina la mall”.

Un alt aspect întâlnit în sânul comunităţilor rome este acela al fetelor tinere care nu-şi mai etalează salbele cu cocoşei, ci coliere firave, discrete, cu mici pandantive. Potrivit Elenei Motaş, o fină cunoscătoare a acestor comunităţi, înstrăinarea salbelor cu cocoşei din aur ar fi ultimul lucru pe care l-ar face această etnie. „Totul este o consecinţă a mass-mediei. Bineînţeles că educaţia îşi spune cuvântul. Ei, văzând astfel de clişee, au început să-şi stilizeze şi ei bijuteriile. Faptul că nu-şi mai afişează salbele la vedere, înseamnă şi o teamă să nu le dispară. Salbele, de regulă, se păstrează la seif, ca zestre. Rromii preferă mai bine să moară de foame decât să-şi înstrăineze acei bănuţi”, a spus Elena Motaş, consiliera pe probleme de rromi a Prefecturii Iaşi.  

 

Studenta Rozica Stănescu şi Şerifu Boci (cu cravată) doi ţigani care tind spre stilul „celorlalţi”

 

Clişeele care au prins la romi

Faptul că mulţi dintre rromii tineri îşi asumă clişee create de majoritate nu înseamnă neapărat o răzvrătire împotriva conservatorismului. Mai mult, faptul că din peisajul specific au început să dispară celebrele fuste înflorate, nu înseamnă o renunţare la acestea, ci doar o stilizare a portului tradiţional, susţin specialiştii. „În cultura rromă, cel mai tânăr nu are răzvrătiri împotriva cuvântului celui mai bătrân, sau să-l înfrunte pe unul mai în vârstă. Mai degrabă şi cei mai în vârstă au conştientizat că piaţa este plină de tot felul de articole vestimentare şi accesorii care atrag atenţia celor din jur. Nici rromii nu sunt dincolo de schimbările în materie de modă. Le place să fie bine îmbrăcaţi, tot mai mulţi pun accent pe haine sau ceasuri de firmă, ca majoritarii. Doamnele din comunitatea majoritară sunt întreţinute de tot felul de bărbaţi care n-au niciun statut. Femeile rrome, cel puţin, au statutul recunoscut de comunitate, chiar dacă nu este unul în faţa ofiţerului de stare civilă”, a spus Motaş.

 

Rămâne frica de căsătoriile mixte

În sânul acestor comunităţi de rromi căldărari, tradiţionali, s-au produs schimbări şi se vor mai produce, susţin specialiştii, dar nu în sensul relaţiilor de familie, ci doar de ordin vestimentar şi în ceea ce priveşte infrastructura  caselor, la mobilier, deoarece rromilor a început să le placă să se adapteze la ce-i nou.

„Nu cred că se vor altera relaţiile de familie, ci mai degrabă se stilizează, se adaptează, se îndreaptă spre elemente de noutate. M-aş bucura dacă lucrurile s-ar schimba în ceea ce priveşte căsătoria timpurie. Deja s-a conştientizat că nu e bine să fie căsătoriţi copiii prea de timpuriu şi deja vârsta căsătoriei s-a mai dus spre 16 ani. Fata stă cu soacra până consideră ei că există semne vizibile de a putea avea o relaţie conjugală. Ideea este de întări relaţiile de familie, de a nu înstrăina averea şi de a nu oferi posibilitatea fetelor să iasă în comunitatea majoritară, să fie curtate, ei întrevăzând un pericol în pierderea culturii şi identităţii dacă s-ar aranja căsătorii mixte”, susţine consiliera din Prefectură.

 

 Elena Motaş crede încă în conservarea tradiţiilor romilor

 

Facebook, locul exhibiţiei starurilor gipsy

O astfel de grijă supremă pare să fie demontată de însăşi trendul spre adoptarea a ceea ce este nou în majoritate. De aici nu fac excepţie reţelele de socializare, care au prins atât la tânăra generaţie cât şi la sufletul bulibaşilor acestor comunităţi.

Internetul abundă în această perioadă de live-urile bulibaşei Dragoş Stănescu din Ciurea sau ale lui Bocică „Sefu Serifu Boci”, unul din bulibaşii din Grajduri, care se prezintă pe Facebook ca lucrând la Louis Vuitton, trăieşte în Londra şi a studiat la “Oxford International Educaţion Group”.

„Facebook este o reţea de socializare care prinde, dar există şi latura autismului digital. Fetele rrome au o inteligenţă emoţională foarte avansată. Sunt pregătite pentru viaţa de familie de mici, iar prin Facebook, unele dintre ele încearcă să-şi promoveze şi partea estetică, ceea ce ar însemna pentru utilizatorii din reţele că sunt disponibile, ceea ce ar fi un pericol pentru familia lor”, a spus Elena Motaş, amintind de incidentul răpirii unei fete din Grajduri de către un alt rrom dintr-o comunitate din celălalt capăt al ţării.

„Dacă nu ar fi fost Facebook-ul, comunitatea îşi conserva acolo relaţiile de famile. Există şi un pericol pentru comunitate că, fiind consumator de oferte de pe Facebook, tentaţiile sunt mari. Liderii comunităţilor de rromi sunt primii care au Facebook. Bulibaşii au Facebook, au început să facă live-uri. Ei utilizează reţeaua empiric, fără să ştie carte. Pictogramele le oferă lor posibilitatea de a şti ce secţiune accesează. E un fel de alfabetizare digitală”, a concluzionat Elena Motaş.  

Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Logheaza-te pentru a adauga un comentariu

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top