Multe colonii de lilieci
O explicație pentru prezența liliecilor în Parcul Copou ne este dată de Viorel Pocora, de la filiala ieșeană a Asociației pentru Protecția Liliecilor din România.
„În Parcul Copou sunt foarte multe colonii de lilieci care stau în copacii bătrâni din parc. Este singurul lor mediu natural unde pot sta. Faptul că zboară prin parc nu are de ce să-i afecteze pe cei care merg prin parc seara. Liliecii nu se prind în păr, nu atacă, așa cum există falsa impresie. Oamenii nu au niciun motiv să se teamă de lilieci. Chiar intenționăm să cerem sprijinul Primăriei pentru a pune niște afișe în zonă pentru a informa populația în legătură cu liliecii din parc“, spune Viorel Pocora.
Insectivori, liliecii nu atacă niciodată omul și nu se prind în păr, așa cum spun legendele urbane
Sunt în perioada de migrație
Numărul liliecilor este în scădere, ei par acum mai mulți pentru că sunt în perioada de migrație.
„Liliecii sunt în Parcul Copou de mult timp, dar oamenii de-abia acum le simt prezența. În perioada august-septembrie, când începe să fie mai frig, liliecii intră în perioada de migrație. Poate de aceea ei par că ar fi mulți, dar datele statistice spun altceva. Acum, ei caută adăpost și hrană mai multă pentru că se apropie sezonul rece. Nu avem niciun motiv să intervenim în vreun fel, pentru că acela este mediul lor natural“, adaugă cadrul didactic de la Facultatea de Biologie.
300 de lilieci, scoși dintr-un copac
Anul trecut, Primăria Iași a hotărât tăierea mai multor copaci din zona Parcului Copou.
„Dintr-un singur copac am scos 300 de lilieci. Acela este mediu lor natural. I-am luat de acolo și i-am dus în podul Universității «Al. I. Cuza». În ultima perioadă, am primit multe solicitări de la oameni care au găsit lilieci în casa scării blocurilor sau în podul caselor. E normal ca ei să-și caute adăpost în acele locuri. Fiind în migrație, liliecii caută astfel de adăposturi temporare. Liliecii migrează până la 10.000 km. Noi am intervenit și am luat liliecii de acolo și le-am dat drumul în parc. După ce s-au izolat multe blocuri cu polistiren, spațiile tehnice dintre scări, care erau înainte libere și locuite de lilieci acum au fost acoperite și ei sunt în căutare de locuri unde să se adăpostească“, menționează Viorel Pocora.
Mii de lilieci se adăpostesc în podurile clădirilor vechi, fără să le simțim prezența
Efectul benefic al liliecilor
În România sunt 32 de specii de lilieci, protejate prin mai multe legi. Cei mai mulți lilieci mănâncă insecte. Există și lilieci care mănâncă fructe sau nectarul florilor, iar aceștia au un rol important pentru polenizare. Sunt doar trei specii de lilieci vampiri, care se hrănesc cu sângele animalelor, dar aceștia nu trăiesc în România.
„Puțină lume știe contribuția liliecilor la sănătatea mediului și, de ce nu, chiar a orașului. Unii dintre ei pot ingurgita până la 1.200 de țânțari într-o oră și astfel ajută la controlul populației acestora. Cei mai mulți dintre lilieci consumă în fiecare seară echivalentul masei lor corporale. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla cu populația de țânțari dacă nu ar fi liliecii“, adaugă cadrul universitar.
Viorel Pocora, expert în lilieci: „Copoul e mediul natural al liliecilor de zeci de ani. Primăria poate pune niște afișe care să informeze ieșenii că aceștia nu reprezintă un pericol”
Foarte multe ciori, dar protejate
O altă problemă pe care o acuză cei care merg în Parcul Copou este numărul foarte mare de ciori. În cazul acestora, Primăria Iași nu a găsit încă nicio rezolvare, ciorile făcând parte din fondul cinegetic.
„Ni s-a interzis să acționăm asupra cuiburilor de ciori pentru că ele fac parte din fondul cinegetic. Noi nu putem decât să găsim o modalitate de așezare a băncilor din parc. Trebuie să depunem cu toții un efort astfel încât numărul de cuiburi de ciori de pe raza municipiului să fie din ce în ce mai mic", a explicat, în urmă cu un an, primarul Mihai Chirica, într-o conferință de presă.
Ciorile sunt protejate prin legislaţia europeană pentru că mănâncă insecte, rozătoare și hoituri, iar, pe de altă parte, în cuibul lor se adăpostesc alte specii de păsări, la rândul lor ocrotite de om. Distrugerea cuiburilor în perioada când păsările au depus ouăle este pedepsită în țările Uniunii Europene, susțin organizațiile de protecție a păsărilor.
„Ciorile au venit spre orașe pentru că în aceste aglomerări găsesc suficientă hrană aruncată mai peste tot de om, dar și fiindcă așezările urbane au un plus de temperatură, comparativ cu întinderile de șes, unde vântul bate nestingherit de niciun obstacol”, a precizat biologul Zoltan Szabo, de la Asociația Ornitologică Cluj-Napoca.
