fbpx
 
Birocraţia şi lipsa de empatie a unor funcţionari publici îl scot din minte pe un investitor imobiliar. Un ieşean care vrea să construiască la Aroneanu s-a izbit de o obligaţie pe care cei din jurul lui nu au avut-o: elaborarea unui studiu arheologic. Obligaţia vine din partea Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Şi primarul din comună afirmă că este un abuz.

 

În comuna Aroneanu, cea mai mare parte a investiţiilor sunt blocate din cauza „oalelor care ies din pământ”. Direcţia de Cultură a Judeţului Iaşi a ajuns pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. În timp ce unii investitori primesc undă verde pentru demararea de investiţii, alţi ieşeni care au terenuri la un metru distanţă de primii trebuie să scoată câte 1.000 de lei din buzunare pentru a plăti studii arheologice care intră în atribuţiile autorităţilor. Astfel, ApaVital a construit anul trecut nu mai puţin de trei bazine la Aroneanu fără să i se fi cerut un astfel de studiu. Pe de altă parte, un ieşean care are un proiect în vecinătatea obiectivului regiei de apă s-a pomenit cu şantierul blocat din cauza lipsei avizului arheologic. „Este un abuz al celor de la Cultură şi Consiliul Judeţean”, susţine primarul comunei Aroneanu

 


Birocraţia şi lipsa de empatie a unor funcţionari publici îl scot din minte pe un investitor imobiliar. Un ieşean care vrea să construiască la Aroneanu s-a izbit de o obligaţie pe care cei din jurul lui nu au avut-o: elaborarea unui studiu arheologic. Obligaţia vine din partea Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Şi primarul din comună afirmă că este un abuz.

 

În comuna Aroneanu, cea mai mare parte a investiţiilor sunt blocate din cauza „oalelor care ies din pământ”. Direcţia de Cultură a Judeţului Iaşi a ajuns pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. În timp ce unii investitori primesc undă verde pentru demararea de investiţii, alţi ieşeni care au terenuri la un metru distanţă de primii trebuie să scoată câte 1.000 de lei din buzunare pentru a plăti studii arheologice care intră în atribuţiile autorităţilor. Astfel, ApaVital a construit anul trecut nu mai puţin de trei bazine la Aroneanu fără să i se fi cerut un astfel de studiu. Pe de altă parte, un ieşean care are un proiect în vecinătatea obiectivului regiei de apă s-a pomenit cu şantierul blocat din cauza lipsei avizului arheologic. „Este un abuz al celor de la Cultură şi Consiliul Judeţean”, susţine primarul comunei Aroneanu

 


Marți s-a anunțat că pierdem al doilea proiect european pe anul acesta: refacerea Palatului Braunstein. În februarie, pierdusem și proiectul pentru anveloparea a 24 de blocuri. Iașul s-a transformat în orașul eșecurilor. Centura de trafic ușor, de 152 milioane de lei, anunțată în ianuarie, a fost tăiată de la finanțare de Ministerul Transporturilor. Iașul n-are terenuri de sport, abia s-a făcut o cerere la PNDL, dar sesiunea de proiecte s-a terminat deja, Anul trecut, primarul Mihai Chirica a cheltuit doar 20 milioane de lei din cele 70 de milioane pentru investiții, A asfaltat o singură stradă, deși anunțase 17. N-a făcut cele 90 de parcuri de joacă, fără niciun motiv serios. Acum, pentru Braunstein, ia 8 milioane de lei de la bugetul local. Cu banii aceștia, se puteau face terenuri de sport pentru copii. La licee, terenurile stau sub lacăt, pustii, în timp ce la Cluj s-au făcut amenajări de 20 milioane de lei. Mitropolia a avut bani să-și modernizeze terenul de la Școala Mitropolit Varlaam. Primăria Iași n-are bani. A vorbit de sala polivalentă și nu e nimic adevarat. Se face la Timișoara. Chirica are în schimb o viață de noapte agitată, compensată cu monologurile terapeutice de la televiziunile locale, iar cea de-a treia obsesie a sa în viață este să se certe cu dușmanii închipuiți din oraș și de la Centru. Poate de aceea suntem orașul cu cel mai mare indice de praf din România, că de toate proiectele lui Mihai Chirica s-a ales praful.
 

Primăria Iaşi aproape că a pierdut finanţarea pentru unul dintre cele mai mari proiecte ale administraţiei Mihai Chirica. Cei 22 de milioane de lei, bani europeni, pe care conta municipalitatea pentru acest proiect, depind acum de o contestaţie.  Este al doilea proiect respins de ADR Piatra-Neamț, după anveloparea blocurilor. Analiza proiectului depus de Primărie pentru a primi 22 de milioane de lei a identificat o hibă fatală. Prin viitorul muzeu din Palat urmează să circule locatarii de la un bloc învecinat. Drept urmare, dosarul a fost respins, dar Primăria mai speră la întoarcerea rezultatului.   

 


Marți s-a anunțat că pierdem al doilea proiect european pe anul acesta: refacerea Palatului Braunstein. În februarie, pierdusem și proiectul pentru anveloparea a 24 de blocuri. Iașul s-a transformat în orașul eșecurilor. Centura de trafic ușor, de 152 milioane de lei, anunțată în ianuarie, a fost tăiată de la finanțare de Ministerul Transporturilor. Iașul n-are terenuri de sport, abia s-a făcut o cerere la PNDL, dar sesiunea de proiecte s-a terminat deja, Anul trecut, primarul Mihai Chirica a cheltuit doar 20 milioane de lei din cele 70 de milioane pentru investiții, A asfaltat o singură stradă, deși anunțase 17. N-a făcut cele 90 de parcuri de joacă, fără niciun motiv serios. Acum, pentru Braunstein, ia 8 milioane de lei de la bugetul local. Cu banii aceștia, se puteau face terenuri de sport pentru copii. La licee, terenurile stau sub lacăt, pustii, în timp ce la Cluj s-au făcut amenajări de 20 milioane de lei. Mitropolia a avut bani să-și modernizeze terenul de la Școala Mitropolit Varlaam. Primăria Iași n-are bani. A vorbit de sala polivalentă și nu e nimic adevarat. Se face la Timișoara. Chirica are în schimb o viață de noapte agitată, compensată cu monologurile terapeutice de la televiziunile locale, iar cea de-a treia obsesie a sa în viață este să se certe cu dușmanii închipuiți din oraș și de la Centru. Poate de aceea suntem orașul cu cel mai mare indice de praf din România, că de toate proiectele lui Mihai Chirica s-a ales praful.
 

Primăria Iaşi aproape că a pierdut finanţarea pentru unul dintre cele mai mari proiecte ale administraţiei Mihai Chirica. Cei 22 de milioane de lei, bani europeni, pe care conta municipalitatea pentru acest proiect, depind acum de o contestaţie.  Este al doilea proiect respins de ADR Piatra-Neamț, după anveloparea blocurilor. Analiza proiectului depus de Primărie pentru a primi 22 de milioane de lei a identificat o hibă fatală. Prin viitorul muzeu din Palat urmează să circule locatarii de la un bloc învecinat. Drept urmare, dosarul a fost respins, dar Primăria mai speră la întoarcerea rezultatului.   

 

 


Toate lucrările nu puteau costa mai mult de 90.000 de lei, plus restaurarea. Primăria a prevăzut 340.000 de lei pentru proiect. Construcții 1 a primit deja 240.000 de lei. Prețul restaurării este ținut la secret. Specialiștii ne-au dat prețurile reale pe tot ce s-a realizat până acum: 90.000 de lei. Un „mizilic” de 75.000 de euro la o lucrare publică în care fiecare leu e înmulțit cu trei.

 

Știrea bună este că cel mai vechi monument de for din Moldova a fost restaurat. Știrea proastă este că lucrarea a fost făcută la suprapreț. Metrul liniar de gard din beton cu fier forjat se poate estima. La fel metrul liniar de ornament din beton sau metrul pătrat de fundație. Ce nu se poate estima și specialiștii refuză să avanseze o cifră exactă este restaurarea monumentului în sine. Totuși, surse din piață vorbesc despre un preț umflat. Primăria a făcut un contract de 340.000 de lei cu firma Construcții Unu, căreia i-a decontat deja 240.000 de lei.

 


Toate lucrările nu puteau costa mai mult de 90.000 de lei, plus restaurarea. Primăria a prevăzut 340.000 de lei pentru proiect. Construcții 1 a primit deja 240.000 de lei. Prețul restaurării este ținut la secret. Specialiștii ne-au dat prețurile reale pe tot ce s-a realizat până acum: 90.000 de lei. Un „mizilic” de 75.000 de euro la o lucrare publică în care fiecare leu e înmulțit cu trei.

 

Știrea bună este că cel mai vechi monument de for din Moldova a fost restaurat. Știrea proastă este că lucrarea a fost făcută la suprapreț. Metrul liniar de gard din beton cu fier forjat se poate estima. La fel metrul liniar de ornament din beton sau metrul pătrat de fundație. Ce nu se poate estima și specialiștii refuză să avanseze o cifră exactă este restaurarea monumentului în sine. Totuși, surse din piață vorbesc despre un preț umflat. Primăria a făcut un contract de 340.000 de lei cu firma Construcții Unu, căreia i-a decontat deja 240.000 de lei.

 


Crucea lui Ferentz, cel mai vechi monument de for public din Iaşi, a fost reabilitată. Lucrările de restaurare s-au încheiat, urmând să fie efectuate lucrările de consolidare şi amenajare a sitului.

 

„Au fost făcute mulaje după inscripţii, iar crucea a fost consolidată prin introducerea unor bare metalice oblice. Apoi, în baza mulajelor, a fost refăcută inscripţia în punctele afectate de lucrări. Se poate vedea că braţul rupt a fost montat la loc, iar crăpătura care afecta baza crucii a fost remediată, fără ca intervenţia să fie vizibilă. Lucrarea a durat relativ mult, pentru că la fiecare operaţiune s-a aşteptat timp de 60 de zile, pentru consolidarea materialului folosit la lipire”, a declarat pentru „Ziarul de Iași” şeful Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN), Virgil Băbîi.

 

Proiectul de restaurare a crucii lui Ferentz a fost elaborat de către DJCCPCN încă din 2007, după ce s-a constatat ruperea braţului crucii. Până la alocarea fondurilor necesare de către Consiliul Local, fragmentul rupt din cruce a fost depus în biroul şefului DJCCPCN. CL a aprobat anul trecut alocarea a 340.000 de lei pentru efectuarea lucrărilor, acestea fiind executate de către SC Construcţii Unu SA.

 

Sub cruce urmează să fie turnată o placă de beton pentru consolidarea fundaţiei. În jurul movilei va fi montat un gărduleţ, asemănător cu cel care a existat în trecut.

 

Crucea lui Ferentz este cel mai vechi monument de for public din Iaşi, marcând bătălia dintre trupele moldoveano-tătare ale domnitorului Mihai Racoviţă şi un corp de armată austriac, întărit cu moldoveni, condus de François (Ferentz) Ernau, în 1717. Capturat în luptă, acesta a fost decapitat, iar moldovenii trădători, spânzuraţi. Cronicile epocii menţionează că trupurile moldovenilor şi austriecilor ucişi în luptă ar fi fost îngropate în colina de sub cruce. Sondajele efectuate până acum nu au confirmat ipoteza.

 

(Sursa: ziaruldeiasi.ro)