fbpx
 
Numărul morților în războiul dintre Israel și Hamas crește pe zi ce trece. La 12 zile de la atacul fără precedent, cadavrele oamenilor încă se mai găsesc printre clădirile dărâmate în cartierele aflate în apropierea graniței cu Gaza, scrie BBC.

Canalul rusesc de stat Russia Today (RT) l-a concediat pe prezentatorul TV Anton Krasovsky, după ce acesta a declarat că ar trebui înecați copiii ucraineni care cred că teritoriul Ucrainei este ocupat de Rusia, potrivit publicației ucrainene Pravda.

Anual, la Spitalul „Sfântul Spiridon” ajung între 250 şi 300 de pacienţi cu arsuri.  Cele mai grave cazuri sunt redirecţionate la Bucureşti: nu pot fi tratate local, cu dotările actuale, pe nişte holuri de la spital, într-un mediu care numai controlat şi steril nu este. Numai în 2017 au murit 18 pacienţi şi nu erau dintre cazurile cele mai grave.  „Nu urmărim evoluţia pacienţilor cu arsuri grave trimişi la Bucureşti, nu mai ştim nimic despre soarta lor, probabil mor şi dintre ei”, spune şeful Secţiei de Chirurgie Plastică, profesorul Teodor Stamate . Ministerul Sănătăţii nu a găsit încă un răspuns la întrebarea de ce nu este organizată încă licitaţia pentru dotarea noii secţii.

La ultima întâlnire, din luna octombrie, de la Ministerul Sănătăţii, ne-au spus că să ne pregătim, că ne vine aparatura. Au trecut peste două luni, nu a venit nimic, licitaţia nu este organizată. Am sentimentul că cineva frânează procedurile, nu-mi explic de ce şi cine. Îndrăznesc să cred că nu ministrul Bodog, este el însuşi plastician. Problema însă este că, în timp ce aşteptăm deschiderea clinii, mor oameni din cauza lipsei condiţiilor”, explică profesorul Teodor Stamate, şeful Secţiei de Chirurgie Plastică de la Spitalul „Sfântul Spiridon”. Clădirea în care ar trebui să fie noua clinică destinată „marilor arşi” a fost recepţionată în iulie 2017. Lucrările au durat trei ani, timp în care medicilor li s-a spus mereu că în curând vor avea condiţii pentru pacienţi ca-n spitalele din Vest. Şi nu le au. „Ştiţi câţi oameni mor din cauza arsurilor, anual, în România, a lipsei unităţilor de îngrijire a «marelui ars»? 1.000, în fiecare an. În 10 ani au murit 10.000. Ăsta nu este genocid?”, se revoltă medicul Stamate.

 

Două unităţi la 1 milion

Normele şi statisticile prevăd ca la fiecare 1 milion de oameni să existe două unităţi de îngrijire pentru aşa-numitul „mare ars”, o persoană cu multiple leziuni de acest gen. Adică, dintr-un milion de oameni, doi au şanse reale de a suferi arsuri pe suprafeţe extinse de piele. Denumirea de unitate de îngrijire pentru „mare ars” este pentru o rezervă cu un pat special, cu sisteme de masaj, cu aer steril, cu sisteme de sterlizare a aerului din jurul pacientului. În aceste camere de tratament mai sunt injectomate, lumini, aparatură de ATI. De fapt, acele camere sunt un fel de săli de operaţie şi costă foarte mult. Accesul în ele se face prin mediu steril, există circuite cu mediu controlat. „Pentru că arsura este o leziume pe suprafaţă extinsă, unde microbii găsesc mediul propice pentru a se dezvolta şi înmulţi. Ca la grădiniţă explic tuturor: când apare un mediu de cultură, microbii îşi schimbă comportamentul, nu mai coabitează cu noi în pace, devin agresivi. Ce facem cu pacienţii cu arsuri? Îi ferim de invazie, îi izolăm într-un aer filtrat, sterilizat. Altfel, vor muri. Nu este o necunoscută, este o certitudine, nu există scăpare. Oricum, mă gândesc că la ce-i prin spitalele noastre, suntem un popor rezistent, mă mir că nu mor mai mulţi”, spune profesorul Stamate.

Acesta mai explică faptul că, pentru populaţia Moldovei, erau necesare 12 unităţi de tratare a „marelui ars”. „Suntem de acord cu o populaţie de vreo 6 milioane de locuitori pentru Moldova, de atâtea aveam nevoie. Noi, cu chiu cu vai, am făcut 5 şi nici pe acelea nu le avem deschise”, mai spune Stamate.

 

Model german

Conducerea Spitalului „Sfântul Spiridon” a confirmat cifrele avansate de profesorul Stamate. “Avem undeva la 25-30 de cazuri de arsuri lunar, din toată zona Moldovei. Nu sunt toate cazuri grave, dar sunt majoritare acestea”, a declarat managerul Ioan Bârliba.

Cazurile ar putea fi tratate local, fără a mai fi trimise la Bucureşti, adică exact aşa cum recomandă practica în domeniu: izolare imediată. Nu se poate. „Am făcut totul să sprijin dotarea de urgenţă a acestor secţii din ţară, de la noi, Bucureşti şi Timişoara. Am vizitat o clinică extraordinară din Germania, am făcut fotografii la dotările lor, le-am făcut lista de necesar, am văzut cum este organizat totul acolo, cu fluxuri separate. Am pus pe listă 95 de repere, Ministerul Sănătăţii mi-a cerut-o, din martie. Era necesarul ce a fost prezentat Băncii Mondiale”, ne-a mai spus medicul Teodor Stamate.

 

Zvon: refuzul unor funcţionari

Acesta spune că, din discuţiile avute cu colegii de la celelalte două centre din ţară, varianta pentru care tot procesul de dotare a fost încetinit ţine de refuzul unor funcţionari de a semna documente. „Banca Mondială a cerut ca nişte specialişti să supervizeze tot procesul de achiziţie, pentru ca eu, Stamate de la Iaşi, să nu pun pe lista de cumpărături un Bugatti. Din cauza scandalului cu camera hiperbarică luată de profesorul Ioan Lascăr, care a fost chemat să dea cu subsemnatul pentru această achiziţie, nu a vrut nimeni să supervizeze achiziţia. Nu mi-e prieten Lascăr, dar în cazul acelei camere hiperbarice cu oxigen chiar este nevinovat. Am în cursurile mele detalii despre utilizarea unor astfel de camere, degeaba spun unii că nu se folosesc în cazul arşilor”, mai spune Stamate.

O solicitare a REPORTER DE IAŞI despre licitaţia pentru aparatură, solicitare trimisă Ministerului Sănătăţii la începutul lunii decembrie, nu a primit încă răspuns.

 

Clădirea din Iaşi unde va fi Secţia pentru „mari arşi”

 

Condiţiile actuale pentru „marii arşi”

În acest an, nepoata unui pacient cu arsuri din zona Botoşaniului, pacient care a decedat la Clinica de Chirurgie Plastică a Spitalului „Sfântul Spiridon”, ne-a povestit că medicii ieşeni au făcut tot posibilul pentru a-i salva unchiul. Au încercat inclusiv să-l ducă la Bucureşti, dar nu a mai fost posibil transportul, iar spitalele din Bucureşti au refuzat să-l primească. „Avem situaţii în care ne refuză pacienţi, nu mai au locuri. Ce să facem, să-i dăm afară? Încercăm să-i tratăm cu ce avem la dispoziţie”, explică Teodor Stamate. Pacientul adus de la Botoşani a fost trimis oricum cu întârziere de o zi de acolo. Iar aici, rudele au văzut cum sunt trataţi arşii. „Oamenii aceia au făcut ce au putut cu dotarea pe care o au. Îl duceau pe holuri, printre alţi oameni, să-i facă toaletarea, apoi îl duceau înapoi, într-un salon ATI cu alte trei paturi. Totul lasă impresia de improvizaţie”, îşi aminteşte nepoata cum a fost tratat unchiul său, care a murit în luna octombrie.

Ştiţi cum se face toaletarea cu standarde moderne? Sala de baie este în mediul steril şi controlat, cada şi macaralele – ai nevoie de aşa ceva, pentru că au dureri groaznice, trebuie mutat cu grijă – sunt din inox. Asistenta care face toaletarea intră într-un costum special, stă în cadă şi curăţă pacientul scufundat în apă sterilă şi dat cu soluţii speciale. Practic, pacientul este pigulit cu bucăţica, se înlătură ţesutul mort de pe corp. Şi cada este din inox pentru că la final i se dă foc. La propriu, se toarnă spirt şi se aprinde. Sunt agenţi care sunt eliminaţi doar cu flacără”, a spus Teodor Stamate.

 

 

Instalaţia de aer condiţionat de la secţie

 

Obligatoriu: izolare imediată

Corpul uman are 2-2,5 metri pătraţi de piele. Este cel mai greu organ: 15% din greutatea corpului. Dacă bariera este distrusă, corpul este atacat imediat de bacterii, care găsesc nutrienţi în plasma eliminată din răni. Când se face evaluarea unui pacient ars şi se anunţă că are arsuri pe 50% din suprafaţa corpului, asta înseamnă aproximativ un metru pătrat de piele. Şansele de supravieţuire se duc spre zero dacă nu este imediat izolat.

Secţia de arşi a Spitalului „Sfântul Spiridon” are instalaţie de filtrare şi sterilizare pentru aer şi apă, uşi cu senzor montate, lămpi cu ultraviolete pentru sterilizarea mediului şi lumini.

 

Am avut amendament chiar acum pe tema licitaţiei pentru secţia de arşi.

Ministerul Sănătăţii ne-a comunicat că licitaţia este în desfăşurare, că ar fi posibil să fie finalizată până la sfârşitul anului. Dar, până nu văd primele aparate venite la Iaşi, nu-i cred”.

Petru Movilă, deputat PMP, membru în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor

Putem trimite personal la cursuri în Germania, unde am prieteni care vor să ne ajute. Dar pentru ce să-i trimit, dacă eu nu ştiu când va fi gata secţia?” Medic Teodor Stamate, şeful Clinicii de Chirurgie Plastică

 

 

Un proiect care nu se mai termină

Printr-o finanţare de la Banca Mondială, Ministerul Sănătăţii va deschide cinci noi secţii destinate “marilor arşi”: două în Bucureşti şi câte una la Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara. Deşi în luna mai Guvernul a anunţat alocarea fondurilor pentru aparatură, Iaşul având clădirea gata, totul s-a oprit. De-abia în octombrie, ministrul Bodog spunea că “Situaţia Iaşiului este puţin mai avantajată faţă de celelalte (se referee probabil la faptul că este amenajată clădirea n.r.), la fel cum este, parţial, situaţia şi în Timişoara. (...) Parțial a pornit procedura pentru dotarea centrului din Timişoara şi a celui din Iaşi cu aparatură, pe procedură, de Banca Mondială. Sperăm ca până la sfârşitul anului primele echipamente să fie deja prezente acolo”.

 


Anual, la Spitalul „Sfântul Spiridon” ajung între 250 şi 300 de pacienţi cu arsuri.  Cele mai grave cazuri sunt redirecţionate la Bucureşti: nu pot fi tratate local, cu dotările actuale, pe nişte holuri de la spital, într-un mediu care numai controlat şi steril nu este. Numai în 2017 au murit 18 pacienţi şi nu erau dintre cazurile cele mai grave.  „Nu urmărim evoluţia pacienţilor cu arsuri grave trimişi la Bucureşti, nu mai ştim nimic despre soarta lor, probabil mor şi dintre ei”, spune şeful Secţiei de Chirurgie Plastică, profesorul Teodor Stamate . Ministerul Sănătăţii nu a găsit încă un răspuns la întrebarea de ce nu este organizată încă licitaţia pentru dotarea noii secţii.

La ultima întâlnire, din luna octombrie, de la Ministerul Sănătăţii, ne-au spus că să ne pregătim, că ne vine aparatura. Au trecut peste două luni, nu a venit nimic, licitaţia nu este organizată. Am sentimentul că cineva frânează procedurile, nu-mi explic de ce şi cine. Îndrăznesc să cred că nu ministrul Bodog, este el însuşi plastician. Problema însă este că, în timp ce aşteptăm deschiderea clinii, mor oameni din cauza lipsei condiţiilor”, explică profesorul Teodor Stamate, şeful Secţiei de Chirurgie Plastică de la Spitalul „Sfântul Spiridon”. Clădirea în care ar trebui să fie noua clinică destinată „marilor arşi” a fost recepţionată în iulie 2017. Lucrările au durat trei ani, timp în care medicilor li s-a spus mereu că în curând vor avea condiţii pentru pacienţi ca-n spitalele din Vest. Şi nu le au. „Ştiţi câţi oameni mor din cauza arsurilor, anual, în România, a lipsei unităţilor de îngrijire a «marelui ars»? 1.000, în fiecare an. În 10 ani au murit 10.000. Ăsta nu este genocid?”, se revoltă medicul Stamate.

 

Două unităţi la 1 milion

Normele şi statisticile prevăd ca la fiecare 1 milion de oameni să existe două unităţi de îngrijire pentru aşa-numitul „mare ars”, o persoană cu multiple leziuni de acest gen. Adică, dintr-un milion de oameni, doi au şanse reale de a suferi arsuri pe suprafeţe extinse de piele. Denumirea de unitate de îngrijire pentru „mare ars” este pentru o rezervă cu un pat special, cu sisteme de masaj, cu aer steril, cu sisteme de sterlizare a aerului din jurul pacientului. În aceste camere de tratament mai sunt injectomate, lumini, aparatură de ATI. De fapt, acele camere sunt un fel de săli de operaţie şi costă foarte mult. Accesul în ele se face prin mediu steril, există circuite cu mediu controlat. „Pentru că arsura este o leziume pe suprafaţă extinsă, unde microbii găsesc mediul propice pentru a se dezvolta şi înmulţi. Ca la grădiniţă explic tuturor: când apare un mediu de cultură, microbii îşi schimbă comportamentul, nu mai coabitează cu noi în pace, devin agresivi. Ce facem cu pacienţii cu arsuri? Îi ferim de invazie, îi izolăm într-un aer filtrat, sterilizat. Altfel, vor muri. Nu este o necunoscută, este o certitudine, nu există scăpare. Oricum, mă gândesc că la ce-i prin spitalele noastre, suntem un popor rezistent, mă mir că nu mor mai mulţi”, spune profesorul Stamate.

Acesta mai explică faptul că, pentru populaţia Moldovei, erau necesare 12 unităţi de tratare a „marelui ars”. „Suntem de acord cu o populaţie de vreo 6 milioane de locuitori pentru Moldova, de atâtea aveam nevoie. Noi, cu chiu cu vai, am făcut 5 şi nici pe acelea nu le avem deschise”, mai spune Stamate.

 

Model german

Conducerea Spitalului „Sfântul Spiridon” a confirmat cifrele avansate de profesorul Stamate. “Avem undeva la 25-30 de cazuri de arsuri lunar, din toată zona Moldovei. Nu sunt toate cazuri grave, dar sunt majoritare acestea”, a declarat managerul Ioan Bârliba.

Cazurile ar putea fi tratate local, fără a mai fi trimise la Bucureşti, adică exact aşa cum recomandă practica în domeniu: izolare imediată. Nu se poate. „Am făcut totul să sprijin dotarea de urgenţă a acestor secţii din ţară, de la noi, Bucureşti şi Timişoara. Am vizitat o clinică extraordinară din Germania, am făcut fotografii la dotările lor, le-am făcut lista de necesar, am văzut cum este organizat totul acolo, cu fluxuri separate. Am pus pe listă 95 de repere, Ministerul Sănătăţii mi-a cerut-o, din martie. Era necesarul ce a fost prezentat Băncii Mondiale”, ne-a mai spus medicul Teodor Stamate.

 

Zvon: refuzul unor funcţionari

Acesta spune că, din discuţiile avute cu colegii de la celelalte două centre din ţară, varianta pentru care tot procesul de dotare a fost încetinit ţine de refuzul unor funcţionari de a semna documente. „Banca Mondială a cerut ca nişte specialişti să supervizeze tot procesul de achiziţie, pentru ca eu, Stamate de la Iaşi, să nu pun pe lista de cumpărături un Bugatti. Din cauza scandalului cu camera hiperbarică luată de profesorul Ioan Lascăr, care a fost chemat să dea cu subsemnatul pentru această achiziţie, nu a vrut nimeni să supervizeze achiziţia. Nu mi-e prieten Lascăr, dar în cazul acelei camere hiperbarice cu oxigen chiar este nevinovat. Am în cursurile mele detalii despre utilizarea unor astfel de camere, degeaba spun unii că nu se folosesc în cazul arşilor”, mai spune Stamate.

O solicitare a REPORTER DE IAŞI despre licitaţia pentru aparatură, solicitare trimisă Ministerului Sănătăţii la începutul lunii decembrie, nu a primit încă răspuns.

 

Clădirea din Iaşi unde va fi Secţia pentru „mari arşi”

 

Condiţiile actuale pentru „marii arşi”

În acest an, nepoata unui pacient cu arsuri din zona Botoşaniului, pacient care a decedat la Clinica de Chirurgie Plastică a Spitalului „Sfântul Spiridon”, ne-a povestit că medicii ieşeni au făcut tot posibilul pentru a-i salva unchiul. Au încercat inclusiv să-l ducă la Bucureşti, dar nu a mai fost posibil transportul, iar spitalele din Bucureşti au refuzat să-l primească. „Avem situaţii în care ne refuză pacienţi, nu mai au locuri. Ce să facem, să-i dăm afară? Încercăm să-i tratăm cu ce avem la dispoziţie”, explică Teodor Stamate. Pacientul adus de la Botoşani a fost trimis oricum cu întârziere de o zi de acolo. Iar aici, rudele au văzut cum sunt trataţi arşii. „Oamenii aceia au făcut ce au putut cu dotarea pe care o au. Îl duceau pe holuri, printre alţi oameni, să-i facă toaletarea, apoi îl duceau înapoi, într-un salon ATI cu alte trei paturi. Totul lasă impresia de improvizaţie”, îşi aminteşte nepoata cum a fost tratat unchiul său, care a murit în luna octombrie.

Ştiţi cum se face toaletarea cu standarde moderne? Sala de baie este în mediul steril şi controlat, cada şi macaralele – ai nevoie de aşa ceva, pentru că au dureri groaznice, trebuie mutat cu grijă – sunt din inox. Asistenta care face toaletarea intră într-un costum special, stă în cadă şi curăţă pacientul scufundat în apă sterilă şi dat cu soluţii speciale. Practic, pacientul este pigulit cu bucăţica, se înlătură ţesutul mort de pe corp. Şi cada este din inox pentru că la final i se dă foc. La propriu, se toarnă spirt şi se aprinde. Sunt agenţi care sunt eliminaţi doar cu flacără”, a spus Teodor Stamate.

 

 

Instalaţia de aer condiţionat de la secţie

 

Obligatoriu: izolare imediată

Corpul uman are 2-2,5 metri pătraţi de piele. Este cel mai greu organ: 15% din greutatea corpului. Dacă bariera este distrusă, corpul este atacat imediat de bacterii, care găsesc nutrienţi în plasma eliminată din răni. Când se face evaluarea unui pacient ars şi se anunţă că are arsuri pe 50% din suprafaţa corpului, asta înseamnă aproximativ un metru pătrat de piele. Şansele de supravieţuire se duc spre zero dacă nu este imediat izolat.

Secţia de arşi a Spitalului „Sfântul Spiridon” are instalaţie de filtrare şi sterilizare pentru aer şi apă, uşi cu senzor montate, lămpi cu ultraviolete pentru sterilizarea mediului şi lumini.

 

Am avut amendament chiar acum pe tema licitaţiei pentru secţia de arşi.

Ministerul Sănătăţii ne-a comunicat că licitaţia este în desfăşurare, că ar fi posibil să fie finalizată până la sfârşitul anului. Dar, până nu văd primele aparate venite la Iaşi, nu-i cred”.

Petru Movilă, deputat PMP, membru în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor

Putem trimite personal la cursuri în Germania, unde am prieteni care vor să ne ajute. Dar pentru ce să-i trimit, dacă eu nu ştiu când va fi gata secţia?” Medic Teodor Stamate, şeful Clinicii de Chirurgie Plastică

 

 

Un proiect care nu se mai termină

Printr-o finanţare de la Banca Mondială, Ministerul Sănătăţii va deschide cinci noi secţii destinate “marilor arşi”: două în Bucureşti şi câte una la Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara. Deşi în luna mai Guvernul a anunţat alocarea fondurilor pentru aparatură, Iaşul având clădirea gata, totul s-a oprit. De-abia în octombrie, ministrul Bodog spunea că “Situaţia Iaşiului este puţin mai avantajată faţă de celelalte (se referee probabil la faptul că este amenajată clădirea n.r.), la fel cum este, parţial, situaţia şi în Timişoara. (...) Parțial a pornit procedura pentru dotarea centrului din Timişoara şi a celui din Iaşi cu aparatură, pe procedură, de Banca Mondială. Sperăm ca până la sfârşitul anului primele echipamente să fie deja prezente acolo”.

 


Mai mult de 24 de ore le-a luat autorităţilor să transfere un pacient cu arsuri grave pe jumătate din suprafaţa corpului la un spital în care poate fi tratat ceva mai bine.

 

Bărbatul de 71 de ani, al cărui apartament a sărit ieri în aer, a fost iniţial internat în secţia de terapie intensivă a spitalului din Botoşani, deşi avea nevoie de tratament de specialitate. Medicii din Botoşani au cerut ajutor de la toate centrele de mari arşi din ţară, mai bine de 24 de ore, dar în niciunul nu există un loc liber.

 


Un restaurant românesc, din Aubervilliers, un oraș din apropierea Parisului a fost atacat cu un cocktail Molotov, cel puțin 12 persoane fiind rănite. Printre victime s-ar afla și cetățeni români, informează Observator.tv.