Numărul mediu de pensionari a fost de 5,004 milioane de persoane în 2022, în scădere cu 75.000 de persoane faţă de anul precedent, în timp ce pensia medie lunară a crescut cu 11,3% până la valoarea de 1.855 lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate joi.

Impozitele asupra veniturilor, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe, au deţinut o pondere de 33,2% din cheltuielile totale ale gospodăriilor, în 2021, ridicându-se în medie la suma de 1.620 lei lunar pe o gospodărie, transmite Agerpres.

Primarul Municipiului Timișoara, Dominic Fritz, a cerut Casei Județene de Asigurări de Sănătate să facă un control de fond, după ce numărul de concedii medicale realizate de funcționarii Primăriei Timișoara în perioada ianuarie-august 2021 a crescut cu 225 față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la un total de 750, potrivit unui comunicat al instituției.

Poliţiştii de la IPJ Ilfov, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, au efectuat şase percheziţii domiciliare, în judeţul Ilfov (5) şi în Bucureşti (1), la sediile a trei societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane bănuite de săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

În satele din județul Iași nu există, în prezent, niciun cabinet stomatologic de stat, deși la nivelul municipiului mai există încă trei astfel de cabinete. Numărul cabinetelor private, în cele 93 de comune ale Iașului, este de 133, însă numai 78 dintre ele au încheiate contracte cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Iași (CAS Iași). În mediul urban situația diferă, numărul cabinetelor stomatologice fiind de patru ori mai multe, anume 557 de cabinete, dintre care doar jumătate au momentan încheiate contracte cu CAS.

Centrele de Permanență sunt o atracție mai mult pentru doctori decât pentru pacienți: la țară se rezolvă câte un caz minor pe zi, iar medicul pleacă acasă cu 1.000 de lei la sfârșitul programului. Conform calculelor, medicii care lucrează în centrele de permanență din Iași au decontări aproape de nivelul spitalelor, dar fără a avea parte de aceleași cazuri dificile. Chiar ei recunosc: „Merită să faci gărzi”. Doar că două luni nu s-au decontat sumele către cele 14 centre de permanență din Iași în contract cu CAS, iar acum sumele sunt la aproximativ 37-40% din sumă. „Există două centre performante în județ”, spune dr Diana Cimpoieșu, coordonatorul UPU Iași. Oficial, în județ sunt de fapt 16 centre.

Povestea oficială sună așa: Centrele de Permanență au apărut pentru ca pacienții să se îndrepte în primul rând către acestea în cazul unor urgențe medicale simple, pentru a lăsa libere Serviciile de Ambulanță și Unitățile de Primire Urgențe să rezolve cazurile mai grave.

Centrele de Permanență sunt o atracție mai mult pentru doctori decât pentru pacienți: la țară se rezolvă câte un caz minor pe zi, iar medicul pleacă acasă cu 1.000 de lei la sfârșitul programului. Conform calculelor, medicii care lucrează în centrele de permanență din Iași au decontări aproape de nivelul spitalelor, dar fără a avea parte de aceleași cazuri dificile. Chiar ei recunosc: „Merită să faci gărzi”. Doar că două luni nu s-au decontat sumele către cele 14 centre de permanență din Iași în contract cu CAS, iar acum sumele sunt la aproximativ 37-40% din sumă. „Există două centre performante în județ”, spune dr Diana Cimpoieșu, coordonatorul UPU Iași. Oficial, în județ sunt de fapt 16 centre.

Povestea oficială sună așa: Centrele de Permanență au apărut pentru ca pacienții să se îndrepte în primul rând către acestea în cazul unor urgențe medicale simple, pentru a lăsa libere Serviciile de Ambulanță și Unitățile de Primire Urgențe să rezolve cazurile mai grave.

Este o presiune uriaşă pe locurile de la secţiile din unităţile medicale unde sunt tratate afecţiunile care reprezintă principalele cauze de deces din România. În unităţile medicale se lucrează cu programări întinse pe luni de zile. Spitalele au grad de ocupare de 100% sau aproape. La Institutul de Oncologie sunt cele mai rapide programări: pacienţii aşteaptă aproximativ 3 săptămâni. La Recuperare sunt programări pe 9 luni sau chiar pe ani, în cazul implantului cohlear. La Spiridon, Clinica de Cardiologie este supraaglomerată, după ce Institutul de Boli Cardiovasculare a ars. Singura opţiune rămâne sistemul privat, dar oamenii de rând nu-şi permit costuri de coplată de 1.000 de euro sau chiar mai mult, plus că aici nu poţi găsi multe dintre serviciile de la stat.

Politicienii, în frunte cu Liviu Dragnea, au de un an şi jumătate o singură prioritate: Legile Justiţiei, demiterea şefei DNA, suspendarea Preşedintelui. În acest timp, în viaţa lor de zi cu zi, românii bat la uşi închise în spitale, se înscriu pe liste de aşteptare interminabile, într-un sistem ca un vas în care este deja presiune şi aşteaptă să explodeze.

Este o presiune uriaşă pe locurile de la secţiile din unităţile medicale unde sunt tratate afecţiunile care reprezintă principalele cauze de deces din România. În unităţile medicale se lucrează cu programări întinse pe luni de zile. Spitalele au grad de ocupare de 100% sau aproape. La Institutul de Oncologie sunt cele mai rapide programări: pacienţii aşteaptă aproximativ 3 săptămâni. La Recuperare sunt programări pe 9 luni sau chiar pe ani, în cazul implantului cohlear. La Spiridon, Clinica de Cardiologie este supraaglomerată, după ce Institutul de Boli Cardiovasculare a ars. Singura opţiune rămâne sistemul privat, dar oamenii de rând nu-şi permit costuri de coplată de 1.000 de euro sau chiar mai mult, plus că aici nu poţi găsi multe dintre serviciile de la stat.

Politicienii, în frunte cu Liviu Dragnea, au de un an şi jumătate o singură prioritate: Legile Justiţiei, demiterea şefei DNA, suspendarea Preşedintelui. În acest timp, în viaţa lor de zi cu zi, românii bat la uşi închise în spitale, se înscriu pe liste de aşteptare interminabile, într-un sistem ca un vas în care este deja presiune şi aşteaptă să explodeze.

Un director în Primărie sau Consiliul Județean a ajuns la 7.000 de lei salariu net. Multe venituri ale șefilor de instituții trec de 5.000 de lei, iar media la stat e mai mare cu 1.000 de lei decât în privat! Șeful DSV: 8.500 lei net/lună! Salarii amețitoare la Ambulanță, până la 11.000 lei/lună. Șeful CJ și primarul Iașului nu prind podiumul, doar în jur de 9.000 net. Șeful de la Drumuri, Ovidiu Laicu duce acasă peste 3.000 de euro, deși România are drumurile la pământ, iar Moldova n-are niciun metru de autostradă.

Salariul net din acest an al șefilor Primăriei și Consiliului Județean a fost crescut spectaculos, după ce a fost introdus sistemul de calcul pe bază de punctaj și coeficient. Astfel, președintele CJ, Maricel Popa, are o indemnizație lunară netă de 9.118 lei, de la 5.500 de lei anul trecut, în vreme ce vicepreședinții au venituri nete lunare de 8.136 de lei, de la 5.200 de lei anul trecut, conform punctajelor aprobate de plenul CJ.