Joi, 21 06 2018
Datele furnizate de către Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu privire la absorbția de fonduri europene de către Primăria Municipiului Iași sunt alarmate. Iașul, care are statutul de pol de dezvoltare al întregii regiuni de Nord-Est, a reușit să atragă de la UE în 2017 infima sumă de 0.07 mil. euro.
Cu fix o oră și jumătate înainte de expirare, termenul a fost prelungit cu două luni. Pe 7 mai, când trebuia închisă sesiunea de proiecte, Ministerul Dezvoltării a anunțat că se prelungește perioada până în iulie. Firmele care au depus proiecte cer ca evaluarea să se facă strict pentru cei care au respectat termenul inițial. Cum plafonul va fi sigur depășit, riscul este ca „cei dintâi” să se trezească ultimii, putând fi bătuți la punctaj. Tărăgănarea procesului cu încă un an compromite planurile de afaceri ale celor care s-au grăbit.



O manevră uluitoare cu zeci de milioane de euro, fonduri UE nerambursabile. Asta au făcut reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) prin prelungirea cu două luni a apelului de proiecte pe incubatoare de afaceri.

Cu fix o oră și jumătate înainte de expirare, termenul a fost prelungit cu două luni. Pe 7 mai, când trebuia închisă sesiunea de proiecte, Ministerul Dezvoltării a anunțat că se prelungește perioada până în iulie. Firmele care au depus proiecte cer ca evaluarea să se facă strict pentru cei care au respectat termenul inițial. Cum plafonul va fi sigur depășit, riscul este ca „cei dintâi” să se trezească ultimii, putând fi bătuți la punctaj. Tărăgănarea procesului cu încă un an compromite planurile de afaceri ale celor care s-au grăbit.



O manevră uluitoare cu zeci de milioane de euro, fonduri UE nerambursabile. Asta au făcut reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) prin prelungirea cu două luni a apelului de proiecte pe incubatoare de afaceri.

Când vom avea și noi sistem GPS în transportul public din Iașul „smart-city”? Sistemele GPS pentru 150 de tramvaie sunt abia la faza de licitație pentru consultanță în vederea unei eventuale achiziții cu fonduri europene. Sitemele GPS de pe 80 de autobuze noi sunt teoretic funcționale, cu tot cu soft, dar lipsesc panourile care să anunțe în stații în cât timp vine următorul mijloc de transport. În Iași doar oamenii sunt „smart”, nu și administrația.

 

În luna mai a anului trecut, primarul Mihai Chirica spunea că „Smart City este direcția fundamentală spre care se îndreaptă orașul. Cumva sectorul IT ne-a luat-o înainte. Acum ține și de administrație să ajungă la acel nivel”.

Când vom avea și noi sistem GPS în transportul public din Iașul „smart-city”? Sistemele GPS pentru 150 de tramvaie sunt abia la faza de licitație pentru consultanță în vederea unei eventuale achiziții cu fonduri europene. Sitemele GPS de pe 80 de autobuze noi sunt teoretic funcționale, cu tot cu soft, dar lipsesc panourile care să anunțe în stații în cât timp vine următorul mijloc de transport. În Iași doar oamenii sunt „smart”, nu și administrația.

 

În luna mai a anului trecut, primarul Mihai Chirica spunea că „Smart City este direcția fundamentală spre care se îndreaptă orașul. Cumva sectorul IT ne-a luat-o înainte. Acum ține și de administrație să ajungă la acel nivel”.

Managementul traficului se reduce la doi timpi de așteptare în intersecțiile modernizate: unul de zi și altul de seară, cu o diferență de 15-20 de secunde între acestea. Am testat în teren cum funcționează sistemul de management al traficului în 20 de intersecții din oraș. După câteva ture de oraș în care timpii au fost măsurați, avem o concluzie: sunt mici diferențe între timpii de dimineață și cei de seară. Angajații de la monitorizarea traficului spun că se merge în pricipal pe setări prestabilite, nicidecum pe corecții automate ale sistemului. În câteva intersecții mari sistemul este ori nefuncțional, ori inexistent. Percepția șoferilor din Iași despre semafoarele inteligente: sunt praf.

 

Am măsurat timpii la semafoarele din 20 de intersecții din Iași, cele mai multe modernizate prin proiectul european de management al traficului. Surprinzător, câteva intersecții mari din zonele aglomerate din Centru au rămas clasice: Târgu Cucu, Tudor Vladimirescu (Iulius Mall) sau Baza 3.

Managementul traficului se reduce la doi timpi de așteptare în intersecțiile modernizate: unul de zi și altul de seară, cu o diferență de 15-20 de secunde între acestea. Am testat în teren cum funcționează sistemul de management al traficului în 20 de intersecții din oraș. După câteva ture de oraș în care timpii au fost măsurați, avem o concluzie: sunt mici diferențe între timpii de dimineață și cei de seară. Angajații de la monitorizarea traficului spun că se merge în pricipal pe setări prestabilite, nicidecum pe corecții automate ale sistemului. În câteva intersecții mari sistemul este ori nefuncțional, ori inexistent. Percepția șoferilor din Iași despre semafoarele inteligente: sunt praf.

 

Am măsurat timpii la semafoarele din 20 de intersecții din Iași, cele mai multe modernizate prin proiectul european de management al traficului. Surprinzător, câteva intersecții mari din zonele aglomerate din Centru au rămas clasice: Târgu Cucu, Tudor Vladimirescu (Iulius Mall) sau Baza 3.

„În ultimii ani Primăria Iași a făcut obiectul mai multor investigații din partea autorităților naționale și europene de control privind cheltuirea banilor europeni, fiind constatate mai multe nereguli și fraude cu fonduri europene. Cel mai mare tun pe fonduri europene este dat de fostul primar, Gh. Nichita în dosarul semafoarelor și putem vedea și astăzi un ecou al acelor vremuri când multe contracte erau dedicate”, arată deputatul Costel Alexe, președintele PNL Iași, într-un comunicat de presă.

 

La doi ani de la finalizarea restaurării, nu există planuri clare pentru Muzeul Municipal. Cu toate acestea, Primăria a mai cumpărat o casă, s-o facă tot muzeu. Fără fond de achiziţii muzeale sau obiecte în patrimoniu pentru Muzeul Municipal, Primăria a mai dat un milion de euro pentru Casa Callimachi, destinat să devină Muzeu al Centenarului n Muzeul de Istorie Naturală stă să cadă şi se discută mutarea unor exponate la Muzeul Municipal. Renovat din fonduri europene, acesta devine, astfel, „depozit”. Este inexplicabil de ce Primăria a cheltuit 820.000 de euro pentru acest Muzeu al Centenarului în timp ce avea la dispoziţie, „gratis” şi gol, Municipalul.
La doi ani de la finalizarea restaurării, nu există planuri clare pentru Muzeul Municipal. Cu toate acestea, Primăria a mai cumpărat o casă, s-o facă tot muzeu. Fără fond de achiziţii muzeale sau obiecte în patrimoniu pentru Muzeul Municipal, Primăria a mai dat un milion de euro pentru Casa Callimachi, destinat să devină Muzeu al Centenarului n Muzeul de Istorie Naturală stă să cadă şi se discută mutarea unor exponate la Muzeul Municipal. Renovat din fonduri europene, acesta devine, astfel, „depozit”. Este inexplicabil de ce Primăria a cheltuit 820.000 de euro pentru acest Muzeu al Centenarului în timp ce avea la dispoziţie, „gratis” şi gol, Municipalul.
Pagina 1 din 8

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top