Duminica, 22 04 2018
ANL-uri nu, străzi finalizate nu, proiectul pentru Aurel Vlaicu nu. Doar scuze şi explicaţii. La ieşirea din iarnă, Iaşul pare un oraş sub asediu: străzi sparte şi şantiere neterminate. Până şi ANL-urile bugetate anul trecut sunt în stand-by la Bucureşti, cel mai probabil din cauza relaţiei inexistente a primarului cu instituţiile centrale. 

 

În Iaşi există şantiere începute de Primărie şi neterminate cu lunile. Există proiecte anunţate de doi-trei ani şi nici măcar începute. Ieşirea din iarnă le arată în cea mai urâtă lumină posibilă. În privinţa lucrărilor din oraş, ieşenii nu pot fi foarte optimişti pentru viitor, deşi Primăria promite că vor fi de toate.

ANL-uri nu, străzi finalizate nu, proiectul pentru Aurel Vlaicu nu. Doar scuze şi explicaţii. La ieşirea din iarnă, Iaşul pare un oraş sub asediu: străzi sparte şi şantiere neterminate. Până şi ANL-urile bugetate anul trecut sunt în stand-by la Bucureşti, cel mai probabil din cauza relaţiei inexistente a primarului cu instituţiile centrale. 

 

În Iaşi există şantiere începute de Primărie şi neterminate cu lunile. Există proiecte anunţate de doi-trei ani şi nici măcar începute. Ieşirea din iarnă le arată în cea mai urâtă lumină posibilă. În privinţa lucrărilor din oraş, ieşenii nu pot fi foarte optimişti pentru viitor, deşi Primăria promite că vor fi de toate.

Caz concret privind diferența dintre fapte și vorbe: promenada de pe Criș și cea de la Iași. Oradea termină anul acesta promenada din albia râului, cum e la Viena și la Paris. Pe 1 decembrie 2018, orădenii inaugurează un pod nou, monumental, al Centenarului. Totul e în execuție, în doar doi ani se finalizează. La Iași se vorbește de amenajarea Bahluiului de 10 ani. Nu există niciun leu alocat, doar vorbe.

 

De cel puțin 10 ani, dar foarte intens în ultimii trei ani, proiectul amenajării turistice a Bahluiului este vânturat prin fața ieșenilor. În afara câtorva schițe frumos colorate, nu s-a întamplat absolut nimic concret. În celălalt capăt de țară, la Oradea, primarul liberal Ilie Bolojan a dat drumul la două proiecte pe Crișul Repede, în valoare cumulată de 25 de milioane de lei: ridicarea podului Centenar, dar și realizarea unei zone de promenadă la cota râului.

Caz concret privind diferența dintre fapte și vorbe: promenada de pe Criș și cea de la Iași. Oradea termină anul acesta promenada din albia râului, cum e la Viena și la Paris. Pe 1 decembrie 2018, orădenii inaugurează un pod nou, monumental, al Centenarului. Totul e în execuție, în doar doi ani se finalizează. La Iași se vorbește de amenajarea Bahluiului de 10 ani. Nu există niciun leu alocat, doar vorbe.

 

De cel puțin 10 ani, dar foarte intens în ultimii trei ani, proiectul amenajării turistice a Bahluiului este vânturat prin fața ieșenilor. În afara câtorva schițe frumos colorate, nu s-a întamplat absolut nimic concret. În celălalt capăt de țară, la Oradea, primarul liberal Ilie Bolojan a dat drumul la două proiecte pe Crișul Repede, în valoare cumulată de 25 de milioane de lei: ridicarea podului Centenar, dar și realizarea unei zone de promenadă la cota râului.

„Domnul Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași, se laudă de dimineață până seară că aduce sute de milioane de euro în județul Iași de la Guvern și că zeci de comune semnează contracte de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) datorită lui. Pentru corecta informare a cetățenilor și a opiniei publice, trebuie spus adevărul: președintele Consililului Județean Iași nu are absolut niciun merit în accesarea acestor fonduri de către primari prin PNDL. Fondurile sunt obținute prin meritul exclusiv al primarilor care au făcut toate documentațiile, au scris proiectele cap-coadă și s-au încadrat în criteriile de finanțare ale  acestui program.  Procedural, Consiliul Județean Iași nu are absolut nicio legatură cu aceste proiecte”, arată deputatul PNL Marius Bodea, într-un comunicat de presă.

Organizatia Municipala a PNL Iasi a demarat la inceputul anului o ampla actiune de consultare a iesenilor cu privire la doua aspecte: problemele iesenilor in zonele unde domiciliaza si directiile de dezvoltare ale Iasului pe care iesenii le considera prioritare. Aproximativ 2000 de ieseni din toate cartierele Iasului au raspuns acestui chestionar complex, numarul de raspunsuri fiind incomparabil mai mare decat ceea ce reuseste sa adune in mod real Primaria Municipiului Iasi prin centrele de cartier.

Propunerea de buget lansata de catre conducerea primariei reflecta un buget al stagnarii ce nu releva o viziune clara pentru dezvoltarea Municipiului Iasi.

În timp ce celelalte orașe de dimensiunea Iașului se dezvoltă intr-un ritm alert, cu proiecte  care aduc în discuție investiții în linie metrou, parcări supraetajate în cartiere si alte asemenea proiecte mari, Iașul a rămas la stadiul de pavări de trotuare, peticiri de străzi sau reabilitare de alei, toate acestea prezentate ca fiind mari proiecte de investiții.

„A fost lansat in dezbatere publica un proiect  de buget după chipul și asemănarea conducerii actuale a municipalitatii: lipsit de anvergură, care nu arată o direcție de dezvoltare pentru Iași.

Logoreea neîntreruptă a Primarului nu mai poate ține loc de proiecte. Primarul Mihai Chirica este de 3 ani la cârma orașului și nu se vede nimic, nicio schimbare pentru ieseni. Sunt două investiții cu care se laudă peste tot, anume că a împrumutat 15 milioane  de euro să cumpere autobuze, indatorand iesenii când putea accesa fonduri europene nerambursabile si ca a reabilitat str. Cantemir si cele doua splaiuri ale Bahluiului. Puțin, mult prea puțin pentru un oraș de dimensiunea Iașului.

Propunerea mea este ca măcar acum, în al 12-lea ceas, să înţelegem că asfaltările de alei, pavarea de trotuare şi plantarea de panseluţe, sunt lucrari edilitare pentru care iesenii platesc taxe si impozite  nu pot înlocui investiţiile majore care aduc valoare adăugată în comunitate şi creează locuri de muncă şi oportunităţi pentru ieşeni.

De aceea noi liberalii am cerut iesenilor sa se exprime in privinta investitiilor, iar apoi, in baza raspunsurilor, am intocmit o lista solida de investitii care raspunde primordial problemelor Iasului: poluare, trafic blocat, lipsa spatii verzi, lipsa unei sali polivalente, lipsa unui acces facil catre aeroport, lipsa dotarilor din salile de clase, lipsa unei infrastructuri tip incubator de afaceri pentru firme locale.” a declarat deputatul Marius Bodea , Presedintele Organizatiei Locale PNL Iasi.

“Analizând structura bugetului în comparație cu alte orașe din România, precum Cluj-Napoca sau Oradea putem trage o concluzie simplă: Iașul este complet rupt de realitățile României. Municipiul Iași are una dintre cele mai mari scăderi ale veniturilor față de anii precedenți. Oradea, un oras cu 200.000 de locuitori are un buget mai mare ca al Iasului. Fără viziune și investiții solide este greu să ajungem din urmă orașele din vestul țării. Avem nevoie de un buget al investițiilor care să dinamizeze economia locală.Si poate cel mai grav, conducerea Primariei Iasi a fost incapabila sa cheltuiasca anul trecut 70 de milioane de lei, bani alocati investitiilor. Si de mai plangem ca nu avem!  Un fundament sănătos al dezvoltării economice se face prin investiții noi. Asta veti regasi in lista noastra de propuneri pentru bugetul anului 2018.” a declarat Etienne Ignat consilier local al Municipiului Iași

Domnul Eduard Boz, liderului grupului de consilieri liberali din cadrul municipalitatii iesene, a prezentat direcțiile prioritare de dezvoltare ale Iasului in viziunea liberalilor, susținute de cele 20 de proiecte municipale concrete.

“Noi ne-am axat pe constructia bugetului Iasului, ascultand in primul rand vocea iesenilor. Asta a fost preocuparea noastra incepand cu prima zi a acestui an. PNL nu a fost si nu este interesat de meciurile între două găști ale PSD, bătălii care nu au absolut nici o legătură cu prioritățile ieșenilor, dar care din pacate au facut agenda publica a acestui inceput de luna. Ne concentram pe ce putem imbunatati in Iasi, nu pe dispute distructive initiate de catre domnul Primar Mihai Chirica.

Grupul consilierilor PNL va analiza fiecare proiect în parte și va vota în conformitate cu interesele ieșenilor și nu ale unei găști politice din interiorul PSD, ori a proaspatului exclus din PSD, primarul socialist Domnul Mihai Chirica” a declarat liderul consilierilor municipali ai PNL Iasi.

 Atasat veti  regasi rezultatele detaliate ale chestionarului , strucutura bugetului propus de catre conducerea Primariei si comparatiile cu bugete de buna practica din Romania, precum si lista completa a investitiilor propuse de catre liberalii ieseni.

 

 

 

 

 

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Aproximativ 50 de proiecte de hotărâri sunt analizate în ședința de astăzi a Consiliului Local Iași.

 

Daniel Șandru, coordonatorul Compartimentului Centenar din cadrul Primăriei Iași, a prezentat astăzi, într-o conferință de presă, proiectele incluse în cadrul Programului Centenar al municipalității ieșene.

 

Programul, care include peste 30 de direcții tematice, 80 de proiecte cultural-academice, 9 proiecte de investiții și, în total, 180 de manifestări, evenimente și acțiuni, a fost împărțit în trei mari categorii: proiecte, manifestări și acțiuni organizate de Primărie (evaluate la 3,97 milioane de lei), proiecte, manifestări și acțiuni organizate de alte instituții publice în parteneriat cu Primăria (evaluate la 5,21 milioane de lei, din care 1,65 milioane lei - suma solicitată de la Primărie) și nouă proiecte de investiții ale municipalității, constând în reabilitarea de monumente, restaurarea de morminte, reabilitarea și consolidarea de clădiri - simbol, achiziția de imobile și realizarea și amplasarea de statui (totalul sumelor necesare urmând a fi stabilit prin indicatorii tehnico-economici).

 

Pagina 1 din 9

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top