Luni, 24 04 2017

Iulian Mofteescu

Blocajele pe cele patru mari poduri din Iași vor dispărea. Șeful de proiect e viceprimarul Radu Botez. Pasarelele vor fi cu sens unic, pe cele două maluri. Acestea vor trece peste podurile Cantemir, Podu Roș, Tudor Vladimirescu și Metalurgie, paralel cu Bahluiul. Axele Nord-Sud, Est-Vest nu se vor mai intersecta. Cele două splaiuri vor deveni șosele de mare viteză. Cel mai important: pasarelele sunt ieftine, 10 milioane de euro în total. Anul viitor cică ar începe prima, în Podu Roș. Hai să vedem!

 

Iașul are nevoie urgentă de pasarele, iar șefii administrației locale au, în sfârșit, o idee demnă de funcțiile pe care le ocupă. Pe axul Cantemir-Metalurgie, 8 pasarele cu sens unic, de-o parte și de alta a Bahluiului, vor traversa cele patru poduri rutiere: Cantemir, Podu Roș, Tudor Vladimirescu și Metalurgie. Astfel, cele două axe de trafic (Nord-Sud, Est-Vest) nu se vor mai intersecta, creând blocajele din prezent. Cei care merg de-a lungul Bahluiului nu vor mai sta la semafoare, ci vor trece deasupra podurilor pe aceste pasarele.

Blocajele pe cele patru mari poduri din Iași vor dispărea. Șeful de proiect e viceprimarul Radu Botez. Pasarelele vor fi cu sens unic, pe cele două maluri. Acestea vor trece peste podurile Cantemir, Podu Roș, Tudor Vladimirescu și Metalurgie, paralel cu Bahluiul. Axele Nord-Sud, Est-Vest nu se vor mai intersecta. Cele două splaiuri vor deveni șosele de mare viteză. Cel mai important: pasarelele sunt ieftine, 10 milioane de euro în total. Anul viitor cică ar începe prima, în Podu Roș. Hai să vedem!

 

Iașul are nevoie urgentă de pasarele, iar șefii administrației locale au, în sfârșit, o idee demnă de funcțiile pe care le ocupă. Pe axul Cantemir-Metalurgie, 8 pasarele cu sens unic, de-o parte și de alta a Bahluiului, vor traversa cele patru poduri rutiere: Cantemir, Podu Roș, Tudor Vladimirescu și Metalurgie. Astfel, cele două axe de trafic (Nord-Sud, Est-Vest) nu se vor mai intersecta, creând blocajele din prezent. Cei care merg de-a lungul Bahluiului nu vor mai sta la semafoare, ci vor trece deasupra podurilor pe aceste pasarele.

Compania de Apă și-a angajat expert pentru conflictul cu locuitorii Pașcaniului. Asistentul universitar Gheorghe Vlasie, expert în comunicare, a fost angajat de compania de apă să negocieze cu autorităţile din zona Paşcaniului. Acolo şi-a extins Apavital reţeaua în 2015, dar a întâlnit o opoziţie puternică. „Nu risc peste 200 de milioane de euro din bani europeni pentru o problemă pe care aş putea-o avea la Paşcani”, motivează angajarea directorul Apavital, Ion Toma. În fişa postului lui Vlasie intră şi comunicarea mesajelor Apavital prin mass-media şi găsirea unor soluţii pentru îmbunătăţirea imaginii societăţii.

 

De frica unei eventuale crize provocate de Consiliul Local Paşcani, Apavital a angajat un negociator de crize. Concret, compania de apă a încheiat două contracte, unul în 2016, celălalt în 2017, cu întreprinderea individuală a asistentului universitar Gheorghe Vlasie de la Departamentul de Ştiinţele Comunicării şi Relaţii Publice din cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Vlasie a mers inclusiv la emisiuni de televiziune şi a vorbit în numele Apavital în încercarea de a-i convinge pe păşcăneni că Apavital e soluţia cea bună pentru ei. 

 

Compania de Apă și-a angajat expert pentru conflictul cu locuitorii Pașcaniului. Asistentul universitar Gheorghe Vlasie, expert în comunicare, a fost angajat de compania de apă să negocieze cu autorităţile din zona Paşcaniului. Acolo şi-a extins Apavital reţeaua în 2015, dar a întâlnit o opoziţie puternică. „Nu risc peste 200 de milioane de euro din bani europeni pentru o problemă pe care aş putea-o avea la Paşcani”, motivează angajarea directorul Apavital, Ion Toma. În fişa postului lui Vlasie intră şi comunicarea mesajelor Apavital prin mass-media şi găsirea unor soluţii pentru îmbunătăţirea imaginii societăţii.

 

De frica unei eventuale crize provocate de Consiliul Local Paşcani, Apavital a angajat un negociator de crize. Concret, compania de apă a încheiat două contracte, unul în 2016, celălalt în 2017, cu întreprinderea individuală a asistentului universitar Gheorghe Vlasie de la Departamentul de Ştiinţele Comunicării şi Relaţii Publice din cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Vlasie a mers inclusiv la emisiuni de televiziune şi a vorbit în numele Apavital în încercarea de a-i convinge pe păşcăneni că Apavital e soluţia cea bună pentru ei. 

 

Iașul contribuie la infrastructura din Teleorman, Timiș și Constanța. E bătaia de joc a Guvernului! Iașul a contribuit la bugetul de stat cu 889 milioane de lei, anul trecut, iar de la Centru s-au întors doar 510 milioane de lei. Ca să ne ia și mai mult, Guvernul ne-a tăiat finanțarea Centurii ușoare, de 152 milioane de lei. Popa dă vina direct pe Chirica: „Dacă s-a certat cu Dragnea...”. Bodea spune că e o barbarie față de Iași. Centura ușoară muta zona de producție și servicii în afara orașului, eliberând traficul și ducând la apariția de locuri de muncă.

 

Conform Ministerului Finanțelor, în 2016, statul român a încasat din județul Iași, din impozite pe venituri și din TVA, 889 de milioane de lei. Înapoi a trimis, prin cote defalcate din impozitul pe venit și din TVA cu care s-au reechilibrat bugetele din județ, 510 milioane de lei. Diferența de 379 de milioane de lei se regăsește în infrastructura altor județe: Teleorman, Timiș, Constanța. Adică județele liderului PSD Liviu Dragnea, a premierului Sorin Grindeanu și a vicepremierului Sevil Shhaideh.

Iașul contribuie la infrastructura din Teleorman, Timiș și Constanța. E bătaia de joc a Guvernului! Iașul a contribuit la bugetul de stat cu 889 milioane de lei, anul trecut, iar de la Centru s-au întors doar 510 milioane de lei. Ca să ne ia și mai mult, Guvernul ne-a tăiat finanțarea Centurii ușoare, de 152 milioane de lei. Popa dă vina direct pe Chirica: „Dacă s-a certat cu Dragnea...”. Bodea spune că e o barbarie față de Iași. Centura ușoară muta zona de producție și servicii în afara orașului, eliberând traficul și ducând la apariția de locuri de muncă.

 

Conform Ministerului Finanțelor, în 2016, statul român a încasat din județul Iași, din impozite pe venituri și din TVA, 889 de milioane de lei. Înapoi a trimis, prin cote defalcate din impozitul pe venit și din TVA cu care s-au reechilibrat bugetele din județ, 510 milioane de lei. Diferența de 379 de milioane de lei se regăsește în infrastructura altor județe: Teleorman, Timiș, Constanța. Adică județele liderului PSD Liviu Dragnea, a premierului Sorin Grindeanu și a vicepremierului Sevil Shhaideh.

Cum a devenit o comună rău-famată un simbol al vieții într-o suburbie cochetă a Iașului. Schimbarea la față a cartierului Tomești a început cu eliminarea grupărilor interlope, prin angajarea unei firme de intervenție. Apoi au pus iluminat public peste tot. Au continuat cu camere de luat vederi în zonele circulate. Acum, Tomeștiul e în topul siguranței din județ, după ce, în 2004, era pe primul loc la infracțiuni. Programul de redesenare a spațiilor dintre blocuri, cu gazon, trandafiri și locuri de parcare, urmează modelul zonelor urbanizate de la periferia marilor orașe europene.

 

Cum s-a transformat o comună-suburbie a Iașului dintr-o zonă cenușie din anul 2000, într-un model de siguranță și liniște, unde grija autorităților este redesenarea zonelor verzi? Prin pași mărunți. Primul a fost scoaterea interlopilor din oraș. Au urmat ceva investiții în infrastructură. Oamenii din Iași au început să-și caute terenuri și case acolo. Și totul a început să evolueze. Acum, comuna nu mai are teren disponibil pentru construcții. Totul s-a dat ca pâinea caldă. Iar puținele apartamente care se găsesc la vânzare au prețul apartamentelor din Iași.

 

Cum a devenit o comună rău-famată un simbol al vieții într-o suburbie cochetă a Iașului. Schimbarea la față a cartierului Tomești a început cu eliminarea grupărilor interlope, prin angajarea unei firme de intervenție. Apoi au pus iluminat public peste tot. Au continuat cu camere de luat vederi în zonele circulate. Acum, Tomeștiul e în topul siguranței din județ, după ce, în 2004, era pe primul loc la infracțiuni. Programul de redesenare a spațiilor dintre blocuri, cu gazon, trandafiri și locuri de parcare, urmează modelul zonelor urbanizate de la periferia marilor orașe europene.

 

Cum s-a transformat o comună-suburbie a Iașului dintr-o zonă cenușie din anul 2000, într-un model de siguranță și liniște, unde grija autorităților este redesenarea zonelor verzi? Prin pași mărunți. Primul a fost scoaterea interlopilor din oraș. Au urmat ceva investiții în infrastructură. Oamenii din Iași au început să-și caute terenuri și case acolo. Și totul a început să evolueze. Acum, comuna nu mai are teren disponibil pentru construcții. Totul s-a dat ca pâinea caldă. Iar puținele apartamente care se găsesc la vânzare au prețul apartamentelor din Iași.

 

Șmecheria pensiunilor făcute pe bani europeni dar folosite exclusiv de proprietari. Exemplu concret. Doi soți au deschis un centru de recreere la Vișan: 185.000 a dat Uniunea Europeană, ei au contribuit cu 32.000 de euro. Din vara trecută, clubul Restart stă închis pentru marele public. REPORTER DE IAȘI a găsit tot timpul porțile închise. Patronul spune că era „un pic plecat”, ca la copiii de grădiniță, dar el figurează cu 8 angajați la pensiune! Reședința are de toate: vilă, piscină, terenuri de sport, totul pe banii UE. Dacă proiectul nu se dovedește viabil, soții Vasilache, administratorii afacerii, rămân cu proprietatea. Schema e folosită de mulți antreprenori din țară: își fac resorturi de lux pe bani europeni.

 

„Adună-ți prietenii și hai să te distrezi la mine acasă”, ar fi un slogan bun de pus pe pagina de Facebook de către administratorul Clubului Restart. Aflat în Vișan, pe vârful dealului, la capătul unui drum înfiorător de prost, clubul ar putea fi considerat o pensiune cu dotări complete sau chiar o reședință de lux. Are terenuri de tenis, fotbal și baschet, o piscină, pistă de bowling și sală de fitness.

Șmecheria pensiunilor făcute pe bani europeni dar folosite exclusiv de proprietari. Exemplu concret. Doi soți au deschis un centru de recreere la Vișan: 185.000 a dat Uniunea Europeană, ei au contribuit cu 32.000 de euro. Din vara trecută, clubul Restart stă închis pentru marele public. REPORTER DE IAȘI a găsit tot timpul porțile închise. Patronul spune că era „un pic plecat”, ca la copiii de grădiniță, dar el figurează cu 8 angajați la pensiune! Reședința are de toate: vilă, piscină, terenuri de sport, totul pe banii UE. Dacă proiectul nu se dovedește viabil, soții Vasilache, administratorii afacerii, rămân cu proprietatea. Schema e folosită de mulți antreprenori din țară: își fac resorturi de lux pe bani europeni.

 

„Adună-ți prietenii și hai să te distrezi la mine acasă”, ar fi un slogan bun de pus pe pagina de Facebook de către administratorul Clubului Restart. Aflat în Vișan, pe vârful dealului, la capătul unui drum înfiorător de prost, clubul ar putea fi considerat o pensiune cu dotări complete sau chiar o reședință de lux. Are terenuri de tenis, fotbal și baschet, o piscină, pistă de bowling și sală de fitness.

Pagina 1 din 11

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top