Joi, 26 04 2018

Cezar Moraru

Copiii, pensionarii, femeile: ţintele predilecte ale ajutoarelor cu scop electoral distribuite anual de municipalitate. Milioane de euro sunt împărţite anual de Primăria Iaşi celor nevoiaşi prin intermediul Direcţiei de Asistenţă Comunitară. Aproape că există o suprasaturare, după cum o arată „urgenţa” ajutoarelor de Paşti, distribuite până în iulie. Beneficiarilor li se aminteşte de fiecare dată cine este „şeful cel harnic”, bun de votat.

 

Fidelizare prin ajutoare. Componenta socială a Primăriei Iaşi are un pronunţat caracter electoral. Lunar, peste 40.000 de pensionari beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport în comun, fără a exista limită de venit, ci doar de vârstă.

Copiii, pensionarii, femeile: ţintele predilecte ale ajutoarelor cu scop electoral distribuite anual de municipalitate. Milioane de euro sunt împărţite anual de Primăria Iaşi celor nevoiaşi prin intermediul Direcţiei de Asistenţă Comunitară. Aproape că există o suprasaturare, după cum o arată „urgenţa” ajutoarelor de Paşti, distribuite până în iulie. Beneficiarilor li se aminteşte de fiecare dată cine este „şeful cel harnic”, bun de votat.

 

Fidelizare prin ajutoare. Componenta socială a Primăriei Iaşi are un pronunţat caracter electoral. Lunar, peste 40.000 de pensionari beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport în comun, fără a exista limită de venit, ci doar de vârstă.

Cum poate face rost Iașul de 200 milioane de euro din piața imobiliară. Expansiune în exterior. Primăria are 170 ha în proprietate în cea mai bună zonă de dezvoltare a Iașului. Dacă 50 ha ar fi alocate construcției de locuințe, Primăria ar deveni cel mai mare jucător imobiliar din zonă, cu 9.000 de apartamente. Blocurile ar putea fi făcute etapizat, pe măsură ce se vând celelalte n Iașul ar obține o comoară: 200 milioane de euro pentru investiții în pasaje, poduri, axe rutiere, hub-uri școlare și modernizarea spitalelor. Cel mai mare avantaj: dispar proiectele scandaloase ale samsarilor imobiliari.




Primăria, jucător pe piața apartamentelor noi. Cele 170 de hectare din Moara de Foc ar putea deveni amplasamentul unui cartier cu mii de apartamente. Planul e simplu: cu bani de la bănci, Primăria să tocmească constructori care să-i ridice blocuri.

Cum poate face rost Iașul de 200 milioane de euro din piața imobiliară. Expansiune în exterior. Primăria are 170 ha în proprietate în cea mai bună zonă de dezvoltare a Iașului. Dacă 50 ha ar fi alocate construcției de locuințe, Primăria ar deveni cel mai mare jucător imobiliar din zonă, cu 9.000 de apartamente. Blocurile ar putea fi făcute etapizat, pe măsură ce se vând celelalte n Iașul ar obține o comoară: 200 milioane de euro pentru investiții în pasaje, poduri, axe rutiere, hub-uri școlare și modernizarea spitalelor. Cel mai mare avantaj: dispar proiectele scandaloase ale samsarilor imobiliari.




Primăria, jucător pe piața apartamentelor noi. Cele 170 de hectare din Moara de Foc ar putea deveni amplasamentul unui cartier cu mii de apartamente. Planul e simplu: cu bani de la bănci, Primăria să tocmească constructori care să-i ridice blocuri.

Cartea pe care Mihai Chirica ar fi trebuit să o citească din scoarță în scoarță. Volumul care îți arată că orice oraș din lume poate fi un New York în miniatură. Volumul este realizat de Michael R. Bloomberg, fost primar al New York-ului, și se bazează pe studii realizate în 72 de orașe din 42 de țări. Urbanismul este o știință exactă, totul este calculat la milimetru, iar măsurile care se iau sunt validate de mult din experiențele anterioare ale altor orașe. Ghidul de design stradal arată cum deciziile unui primar transformă viața oamenilor și cresc economia unui oraș. Nimic nu e lăsat la voia întâmplării, ți se spune până și care e lățimea optimă a unei mese pe o terasă. Primarul Oradei are cartea în birou și spune că nu inventează nimic: aplică doar ce scrie acolo.

Cartea de căpătâi a primarilor din lumea întreagă. Astfel poate fi sintetizată lucrarea Fundației Bloomberg, a fostului primar al orașului New York. Îmbrăcând forma unui ghid, cartea a fost realizată după consultarea specialiștilor din 72 de orașe (42 de țări). Volumul, „Ghid global de design stradal”, are 396 de pagini, a apărut în 2016 și poate fi descărcată gratuit de pe internet.

Cartea pe care Mihai Chirica ar fi trebuit să o citească din scoarță în scoarță. Volumul care îți arată că orice oraș din lume poate fi un New York în miniatură. Volumul este realizat de Michael R. Bloomberg, fost primar al New York-ului, și se bazează pe studii realizate în 72 de orașe din 42 de țări. Urbanismul este o știință exactă, totul este calculat la milimetru, iar măsurile care se iau sunt validate de mult din experiențele anterioare ale altor orașe. Ghidul de design stradal arată cum deciziile unui primar transformă viața oamenilor și cresc economia unui oraș. Nimic nu e lăsat la voia întâmplării, ți se spune până și care e lățimea optimă a unei mese pe o terasă. Primarul Oradei are cartea în birou și spune că nu inventează nimic: aplică doar ce scrie acolo.

Cartea de căpătâi a primarilor din lumea întreagă. Astfel poate fi sintetizată lucrarea Fundației Bloomberg, a fostului primar al orașului New York. Îmbrăcând forma unui ghid, cartea a fost realizată după consultarea specialiștilor din 72 de orașe (42 de țări). Volumul, „Ghid global de design stradal”, are 396 de pagini, a apărut în 2016 și poate fi descărcată gratuit de pe internet.

Uzucapiunea, tehnica îndelung exersată de familia Cazacu. Alt teren câștigat în instanță fără acte succesorale, ci doar prin metoda „posesiei neîntrerupte”. Cu o mână a dat, cu alta a luat, procedeul fiind uzucapiunea. Judecătoarea Cerasela Cazacu, cea care i-a atribuit un teren de 4.000 de metri pătraţi, în Copou, lui Vasile Filip, un viitor partener de afaceri, a ajuns şi ea în posesia unei suprafeţe valoroase, prin aceeaşi metodă. Este vorba de 318 metri pătraţi la câţiva paşi de Târgu Cucu. La fel ca Filip, Cazacu a cumpărat drepturile litigioase asupra terenului în timpul procesului, lucru care pentru magistraţi ar fi ilegal. Ce fericire: judecătoarea a cerut 283 mp şi a primit prin sentinţă 318 mp.

O nouă uluitoare coincidenţă. Fix în acelaşi an, 2009, când Vasile Filip, actual dezvoltator imobiliar, încerca să intre în posesia unui teren de aproape 4.000 mp, în Copou, invocând uzucapiunea, judecătoarea Cerasela Cazacu, la care era dosarul, avea un caz similar în familie. Socrii săi voiau să obţină câteva sute de metri pătraţi de teren pe strada Roşcani, în apropiere de Podu de Fier, tot prin uzucapiune. Parcelă care, până la urmă, a ajuns în proprietatea familiei judecătoarei. Povestea, extrem de încălcită, ridică mai multe semne de întrebare. Şi are şi două victime colaterale, octogenarii Maria şi Costachi Brătuleanu.

Uzucapiunea, tehnica îndelung exersată de familia Cazacu. Alt teren câștigat în instanță fără acte succesorale, ci doar prin metoda „posesiei neîntrerupte”. Cu o mână a dat, cu alta a luat, procedeul fiind uzucapiunea. Judecătoarea Cerasela Cazacu, cea care i-a atribuit un teren de 4.000 de metri pătraţi, în Copou, lui Vasile Filip, un viitor partener de afaceri, a ajuns şi ea în posesia unei suprafeţe valoroase, prin aceeaşi metodă. Este vorba de 318 metri pătraţi la câţiva paşi de Târgu Cucu. La fel ca Filip, Cazacu a cumpărat drepturile litigioase asupra terenului în timpul procesului, lucru care pentru magistraţi ar fi ilegal. Ce fericire: judecătoarea a cerut 283 mp şi a primit prin sentinţă 318 mp.

O nouă uluitoare coincidenţă. Fix în acelaşi an, 2009, când Vasile Filip, actual dezvoltator imobiliar, încerca să intre în posesia unui teren de aproape 4.000 mp, în Copou, invocând uzucapiunea, judecătoarea Cerasela Cazacu, la care era dosarul, avea un caz similar în familie. Socrii săi voiau să obţină câteva sute de metri pătraţi de teren pe strada Roşcani, în apropiere de Podu de Fier, tot prin uzucapiune. Parcelă care, până la urmă, a ajuns în proprietatea familiei judecătoarei. Povestea, extrem de încălcită, ridică mai multe semne de întrebare. Şi are şi două victime colaterale, octogenarii Maria şi Costachi Brătuleanu.

Aproape 200 de oameni au ieșit joi după-amiază pe esplanada Oancea pentru a protesta împotriva construirii a trei noi blocuri în partea de sud a zonei. Locuitorii au o listă întreagă de motive pentru ca aceste imobile să nu mai fie ridicate. Aglomerația, poluarea, distrugerea spațiilor verzi sunt doar câteva dintre ele.
Aproape 200 de oameni au ieșit joi după-amiază pe esplanada Oancea pentru a protesta împotriva construirii a trei noi blocuri în partea de sud a zonei. Locuitorii au o listă întreagă de motive pentru ca aceste imobile să nu mai fie ridicate. Aglomerația, poluarea, distrugerea spațiilor verzi sunt doar câteva dintre ele.
Pagina 1 din 7

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top