fbpx
 
Poluarea Iașului ne poate costa milioane de euro

Poluarea Iașului ne poate costa milioane de euro


Expert: „Am fost la o şedinţă la Primărie să discutăm despre problemele de mediu şi am fost umiliţi”. Doar Iaşul rămâne pe lista oraşelor pentru care Comisia Europeană poate declanşa infringementul pe mediu din cauza poluării urbane. Bucureştiul şi Braşovul, aflate de asemenea pe lista neagră, au avut planuri de redresare de mediu şi acestea au fost aprobate. La Iaşi acest plan nu există încă. Prin urmare, Primăria riscă amenzi cuprinse între 2 şi 7 milioane de euro. „Planul nostru este la avizare finală la Agenţia pentru Protecţia Mediului”, spun, în replică, reprezentanţii Primăriei.

 

România are, oficial, o gravă problemă de mediu, sesizată de Comisia Europeană şi pentru care a fost declanşată procedura de infringement, în primăvară. O parte dintre cele 10 probleme de mediu raportate atunci, la nivel naţional, a fost soluţionată, însă. Două dintre oraşele ameninţate de aceeaşi procedură, care prevede sancţiuni din cauza poluării aerului, au început demersurile pentru rezolvarea crizei. Singurul oraş care nu a prezentat încă un plan clar de măsuri este Iaşul. În aceste condiţii, oraşul riscă sancţiuni financiare cuprinse între 2 şi 7 milioane de euro.

 

Infringement pe poluare urbană

Procedurile de sancţionare a României pe probleme de mediu au presupus, iniţial, 29 de puncte, dintre care cele mai multe vizau deşeurile şi depozitarea acestora. Ministerul Mediului a anunţat în primăvară că au fost rezolvate 19 dintre probleme, pe listă rămânând 10. Dintre ele, cele mai grave reprezentau poluarea oraşelor Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Dintre toate oraşele, Iaşul era cel mai poluat.

Situaţia nu s-a schimbat de atunci nici aici, nici în celelalte oraşe. Ce s-a schimbat, însă, este faptul că Bucureştiul şi Braşovul au întocmit planuri de îmbunătăţire a calităţii aerului, documentele fiind aprobate de Ministerul Mediului. „Asta echivalează cu scoaterea acestor oraşe de pe lista de probleme de mediu din cauza cărora intrăm în procedură de infringement pe mediu. Adică, pe această listă va rămâne doar Iaşul, care nu are încă un plan aprobat în acest sens”, au explicat surse din Primărie pentru REPORTER DE IAŞI. Concret, asta înseamnă că, dintre cele trei oraşe cu probleme care riscau amenzi usturătoare din partea Comisiei Europene, doar Iaşul le mai poate încasa. „Din calculele făcute aici, sumele sunt cuprinse între 2 şi 7 milioane de euro. Nu este cunoscută o sumă exactă, demersurile nu sunt finalizate”, au susţinut aceleaşi surse.

 

Praful de deasupra Iaşului, un pericol letal pentru locuitorii oraşului

 

Cum a fost posibil?

Reprezentanţii Primăriilor din Bucureşti şi Braşov au explicat că, imediat după anunţul referitor la riscul infringementului pe poluare urbană, au fost declanşate proceduri de achiziţie pe planuri de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. „Am avut o astfel de achiziţie, a fost realizat un plan, a fost depus şi aprobat”, a explicat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

Şi reprezentanţii Biroului de Presă ai Primăriei Bucureşti spun acelaşi lucru: a fost declanşată imediat procedura de achiziţie pe un plan de măsuri pentru calitatea aerului. „Aici a fost vorba despre faptul că au arătat că le pasă. Atât era de făcut. Iaşul a întârziat mult şi a pierdut”, au mai spus sursele din Primăria Iaşi.

 

„Cetăţenii din anumite zone din Iaşi, Bucureşti şi Braşov au fost expuşi în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007. Nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine (PM10)”, Raport al Comisiei Europene 

 

Avem, dar nu încă

La nivel oficial, Primăria Iaşi susţine că există un Plan de Calitate a Aerului 2017-2022, care conţine măsuri concrete. Printre ele, inclusiv achiziţia celor 88 de autobuze cu Euro 6 sau instalaţia de desulfurare de la CET Iaşi, care ar fi unica funcţională din ţară. „Planul a fost iniţiat anul trecut. Este la avizare finală la Agenţia de Protecţie a Mediului, respectiv la avizare la Ministerul Dezvoltării Regionale – Direcţia de Monitorizare a Calităţii Aerului. Noi sperăm ca aceste două avize să ne parvină în luna august. După primirea avizelor, intră în dezbaterea plenului Consiliului Local. Avem luni bune de când este la Bucureşti, la Minister. Ei spuneau că în august vor să ne dea avizul”, a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei. Ministerul Mediului şi cel al Dezvoltării Regionale nu au transmis o poziţie oficială în acest sens, până la închiderea ediţiei.

 

„În 2015, știind situaţia poluării şi având avertizări că sunt depăşiţi indicatorii de praf, am impus un set de reguli pe care le respectă toţi dezvoltatorii imobiliari. Pentru că mare parte a prafului din asta provine. Şi au început să spele roţile, să stropească cu apă etc. Problema este că au tendinţa de a nu respecta aceste reguli, îşi scad costurile. Şi atunci am trecut la verificări serioase cu Poliţia Locală. Se simte imediat ce sunt verificaţi, indicatorii scad. Cum îi lăsăm puţin din atenţie, cum încep iarăşi să nu mai respecte nimic, de aceea trebuie să-i verificăm mereu”, Sorin Toarcea, purtător de cuvânt Primăria Braşov

 

Cadru universitar: „Nici nu vreau să-mi amintesc”

Ce spun reprezentanţii comunităţii ştiinţifice care au dorit să lucreze la planul de măsuri pe calitatea aerului şi au pus la dispoziţie datele unor studii despre calitatea aerului din Iaşi? “Nici nu vreau să-mi amintesc. Eu şi colegii mei am fost la şedinţă la Primărie. Ne-au spus direct că nu-i interesează studiile noastre, deşi suntem oameni de ştiinţă. Şi eu, şi colegii mei suntem de specialitate, cu asta ne ocupăm, ştim ce vorbim, ştim să interpretăm datele. Domnul primar Mihai Chirica ne-a spus aşa: toată lumea se pricepe la fotbal! Ne-au umilit. Deşi dorim binele oraşului şi al oamenilor din el. Este ca şi cum încearcă să spună că această problemă a poluării nu există”, spune Silviu Gurlui, cadru universitar în cadrul Facultăţii de Fizică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

În urma unor măsurători făcute de acesta cu echipamente dedicate, omologate, a rezultat că există zone din oraş care depăşesc cu mult normele admise în Uniunea Europeană.

 

 Podu de Piatră, una dintre zonele cele mai afectate

 

Marea problemă: PM 2.5 şi 10

Pentru Iaşi, cea mai mare problemă de mediu o reprezintă frecventele depăşiri de PM 2.5 şi 10 – ceea ce oamenii percep ca fiind praf. Provine din construcţii, este stârnit şi purtat pe roţile maşinilor şi de vânt şi reprezintă un element pe care aderă noxele provenite din arderea combustibililor. Măsurătorile Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi şi ale unor specialişti independenţi au arătat frecvente depăşiri în mai multe zone din oraş: Podu de Piatră, Metalurgie, Podu Roş, ieşirea spre Tomeşti.


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: