fbpx
 
Atac la monopolul CTP: trei firme de transport vor licitație pe trasee

Atac la monopolul CTP: trei firme de transport vor licitație pe trasee


Trei societăţi cu cifră de afaceri totală de 8,5 milioane lei în 2017 vor o bucată din „felia” CTP, care a adunat venituri de peste 100 de milioane de lei în acelaşi an. Doar Unistil a avut loc în Iași, fără ca măcar să plătească redevență. Acum, firmele private şi Asociaţia Tranportatorilor doresc ca la anul să se organizeze licitaţie pentru traseele din municipiul Iaşi, monopol al CTP, societatea Primăriei. Surpriză însă: s-au trezit că sunt concurate de trasee din jurul Iaşului de acelaşi CTP şi că pierd călători. „Este suprapunere şi este ilegal”, spun transportatorii, care s-au adresat judecătorilor.

 

În aprilie 2017, Primăria Iaşi a delegat pentru doi ani serviciul de transport public unei firme proprii – Compania de Transport Public (CTP). Se ajunsese aici după ce precedenta societate care se ocupase de acest serviciu – Regia Autonomă de Transport Public (RATP) – a acumulat datorii uriaşe şi a intrat în faliment.

„În mod normal, Primăria Iaşi cred că ar fi trebuit să organizeze licitaţie, dar Consiliul Concurenţei a aprobat această delegare“, spune Andrei Stan, patron al firmei SC Auto Confort SRL şi vicepreşedinte al Asociaţiei Transportatorilor de Persoane din Judeţul Iaşi. Delegarea expiră în 2019, moment în care - susţin mai mulţi transportatori locali - municipalitatea ar trebui să scoată traseele la licitaţie.

Până atunci însă firmele care vor să circule în municipiul Iaşi s-au trezit concurate pe traseele din judeţ cu aceeaşi Companie de Transport Public.

„Suntem dispuşi să concurăm cu CTP“

Un reprezentant al transportatorilor privaţi consideră că mai multe firme din Iaşi ar fi interesate să concureze pentru anumite trasee cu societatea aflată în subordinea Primăriei. „Ne dorim un transport civilizat şi o concurenţă loială. Sunt firme în Iaşi care deţin mijloace de transport noi şi care ar putea face concurenţă CTP. Parcul nostru auto nu este mai vechi de trei-patru ani şi, în plus, am putea face investiţii ma mari dacă ar fi un program pentru patru-cinci ani. Ni s-ar părea normal ca traseele din municipiul Iaşi să fie scoase la licitaţie, pentru că s-a dovedit până acum că Statul nu poate fi un administrator atât de bun. Am făcut o solicitare în acest sens la Consiliul Concurenţei, dar nu am primit încă niciun răspuns“, zice Andrei Stan.

Transportatorii spun că, în teorie, anul viitor, Primăria va fi obligată să facă un studiu de oportunitate şi unul de mobilitate şi, dacă nicio firmă privată nu va fi interesată de vreun traseu din municipiu, de-abia atunci se poate face delegare directă. Ei sunt sunt însă circumspecţi că acest lucru se va întâmpla, deşi au exemple că în alte oraşe, din Vest, există şi privaţi şi firme ale municipalităţilor pe trasee.

 

Achiziţia recentă de autobuze noi de către municipalitate obligă eventuala concurenţa la investiţii substanţiale

 

Germania şi Austria: parteneriate public-privat

În Germania, operatorii privaţi acţionează pe rute de transport în oraşe alături de operatorul de stat.

La Koln, firma RVK şi la Troisdorf, firma RSVG, au parc mare de autobuze şi au mai multe trasee câştigate la licitaţie. Firmele private Pütz, din Bergisch Gladbach, şi Schillinggruppe, din Hürth, au parc propriu de autobuze, participă la licitaţii, au propria gestiune a biletelor şi municipalitatea le poate impune doar schema de vopsire a autobuzelor.

În Euskirchen, există regie de transport în comun, însă neavând un parc auto propriu, se subcontractează traseele operatorilor privaţi.

În Leverkusen şi Wipperfürth, unde nu există regie publică de transport, operează doar firme private, cea mai mare fiind Wupsi.

La fel stau lucrurile şi în Austria, unde sunt câteva firme mari care operează în oraşe alături de firmele de transport public.

Cea mai bună apărare este atacul

Până la decizia de aprobare sau respingere a intrării transportatorilor privaţi pe traseele din municipiul Iaşi, s-a întâmplat exact contrariul. Consiliul Local Iaşi a adoptat Hotărârea 71 din 28 februarie a acestui an, prin care au fost actualizate nişte trasee, acestea fiind atribuite Companiei de Transport Public. Aceste trasee nu vizează doar municipiul Iaşi şi sunt deja câştigate, prin licitaţii organizate de către Consiliul Judeţean, de către firmee private.

Este vorba de traseele 23, 29 şi 41 care leagă Piaţa Mihai Eminescu de blocuri Ciurea, Podu Roş - blocuri Tomeşti şi Podu Roş - Complex Sun City, de pe raza comunei Miroslava.

Firmele de transport private au aceleaşi trasee sau chiar mai lungi decât rutele pe care operează CTP. Astfel, SC Auto Confort SRL are licenţă de transport pentru ruta Iaşi – Miroslava, până în centrul comunei Miroslava. SC Rândunica SRL are Iaşi - Osoi, prin Tomeşti, iar SC Elas Trans SRL deţine traseele Iaşi – Mogoşeşti şi Iaşi – Oprişeni, care trec prin Ciurea, respectiv Tomeşti. Prin urmare, societăţile afectate, SC Auto Confort SRL, SC Rândunica SRL şi SC Elas Trans SRL, au acţionat recent în instanţă legalitatea acestei hotărâri.

 

„Parcul nostru auto nu este mai vechi de trei-patru ani şi, în plus, am putea face investiţii ma mari dacă ar fi un program pentru patru-cinci ani. Ni s-ar părea normal ca şi traseele din municipiul Iaşi să fie scoase la licitaţie, pentru că s-a dovedit până acum că Statul nu poate fi un administrator atât de bun”, Andrei Stan, patron Auto Confort SRL şi vicepreşedinte al Asociaţiei Transportatorilor de Persoane din Judeţul Iaşi

 

„A fost depăşita limita municipiului”

Avocatul celor trei firme, Bogdan Raihel, consideră că municipalitatea a acordat nişte trasee care depăşesc raza administrative-teritorială a municipiului Iaşi. „Traseele depăşesc limitele municipiului Iaşi. Greşit a fost avansată ideea de transport metropolitan şi de zonă metropolitană. Atâta timp cât nu există o asociaţie de transport la acest nivel, nu putem vorbi despre astfel de trasee. Hotărârea Consiliului Local Iaşi vine în contradicţie cu legislaţia care reglementează transportul public de persoane între localităţile judeţului. Beneficarii direcţi ai acestor trasee nu sunt doar locuitorii municipiului Iaşi. Locuitorii din Tomeşti, Ciurea sau Miroslava nu plătesc taxe şi impozite Primăriei Iaşi“, explică Raihel.

În plus, firmele private acuză faptul că staţiile de oprire, în care au voie să îmbarce călători pe cele trei trasee sunt mai puţine decât cele de pe traseele CTP-ului. „Transportatorii privaţi au staţii reglementate prin anexa de traseu obţinut prin licitaţie. Practic sunt aceleaşi alveole, doar că, în cazul CTP-ului, Consiliul Local Iaşi a acordat mai multe locuri unde pot opri mijlocacele de transport“, adaugă avocatul transportatorilor.

Suprapuneri care le iau călătorii

Firmele private au obţinut traseele prin licitaţie, în 2013, de la Consiliul Judeţean şi Autoritatea Rutieră Română. O nouă licitaţie pentru aceste trasee urmează să aibă loc anul viitor. Cele trei firme au obţinut traseele în baza Legii 92/2007, a serviciilor publice de transport local.

Avocatul transportatorilor susţine că prin cele trei trasee date CTP-ului se aduce un prejudiciu clienţilor săi. „Transportatorii au obţinut aceste trasee sau parţial aceste trasee şi normal că li se iau o parte din călători, tocmai din cauza faptului că există aceste suprapuneri de traseu. Asta în contextul în care firmele au făcut nişte investiţii pentru a putea obţine operarea pe aceste trasee“, menţionează Raihel.

O altă acuzaţie adusă de către firmele private este legată de faptul că sunt nevoiţi să concureze cu o societate care obţine fonduri de la bugetul local.

„Suntem nevoiţi să ne luptăm cu o firmă care practic trăieşte din banii noştri, ai ieşenilor. În timp ce noi am fost nevoiţi să ne împrumutăm la bănci pentru a putea achiziţiona mijloace de transport noi, la CTP au fost achiziţionate autobuze printr-un credit făcut de Primăria Iaşi, adică din buzunarul tuturor ieşenilor“, zice Andrei Stan.

Buraga: „Avem acorduri cu Primăriile“

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi susţine că cele trei trasee operate de CTP Iaşi sunt legale şi au fost create în baza unor înţelegeri între Primăria Iaşi şi Primăriile Tomeşti, Ciurea şi Miroslava. „Între Primăria Iaşi şi cele trei comune din zona metropolitană există acorduri ratificate şi aprobate de consiliile locale privind aceste trasee. Nu este problema Primăriei Iaşi că aceşti transportatori operează în baza unor licenţe date de către Consiliul Judeţean“, menţionează Sebastian Buraga.

Precedentul Miroslava

În urmă cu câţiva ani, într-o speţă asemănătoare, Primăria Miroslava a pierdut procesul cu o firmă de transport public privată, care a acuzat că au fost înfiinţate două trasee care se suprapuneau cu altele, câştigate prin licitaţie şi pe care opera firma privată. „În timpul procesului, cei de la Primărie şi-au dat seama că nu pot avea câştig de cauză şi au dat o altă hotărâre de Consiliu Local prin care au desfiinţat cele două trasee. În final, în 2015, Tribunalul Iaşi a obligat Primăria la plata cheltuielilor de judecată, fiind în culpă procesuală“, precizează avocatul Bogdan Raihel.

 

Au fost cazuri în care vechile autobuze Unstil au luat foc în mers

 

Colaborarea cu Unistil, o amintire urâtă

În perioada RATP, a existat o firmă privată care a concesionat anumite trasee din municipiul Iaşi. Astfel, Unistil, firma patronată de Vasile Puşcaşu, a operat pe traseele de autobuz 27 (Tătaraşi Nord –Tehnopolis), 29 (Tomeşti –Podu Roş), 44 (Dacia –Tehnopolis), 47 (Dacia –Tătăraşi Sud) şi traseul de microbuz 18 (Păcurari –Tătăraşi Sud). Unsitil a plătit timp de 10 ani redevenţe simbolice şi a primit de la Primărie sume importante de ani în contul gratuităţilor acordate pensionarilor şi altor categorii defavorizate. Oamenii circulau gratuit, iar Primăria îi deconta lui Puşcaşu contravaloarea biletelor. În 2016, municipalitatea nu a mai prelungit colaborarea cu Unistil, societate cu un parc auto plin de rable, ceea ce producea experienţe pe care ieşenii nu le regretă deloc.

Puşcaşu nu a fost doar concurent RATP-ului, ci şi partener de afaceri, livrând în 2012, prin intermediul unei alte firme de-ale sale, 40 de autobuze second hand DAF la preţuri mult mai mari de cât erau pe piaţă la acea vreme.


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: