Joi, 21 06 2018
ReporterIS - Educatie

România va sprijini o eventuală majorare modică a contribuţiei naţionale la bugetul UE, astfel încât să fie menţinute alocări adecvate pentru politicile Uniunii, în special pentru politica de coeziune şi cea agricolă comună, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a participat, ieri, la reuniunea informală a Consiliului European de la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, pentru România, viitorul cadru bugetar al UE post 2020, care a fost discutat la reuniunea informală a Consiliului European, prezintă o importanţă aparte, fiind unul dintre principalele dosare pe care ţara noastră le va gestiona pe durata mandatului preşedinţiei Consiliului UE.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa menţinerii unităţii statelor membre spre obţinerea unui consens, subliniind faptul că România va acţiona, în calitate de preşedinţie a Consiliului UE, pentru facilitarea unui acord politic privind bugetul Uniunii Europene după 2020’, se precizează în comunicat.

Şeful statului a susţinut că procesul de negociere trebuie să conducă la un buget al Uniunii ‘ambiţios, modern şi care să permită avansarea proiectului european şi să răspundă aşteptărilor tuturor cetăţenilor UE’.

De asemenea, el a evidenţiat necesitatea unui buget suficient, care să susţină în continuare finanţarea adecvată a politicilor care au condus la creştere şi dezvoltare.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea creşterii convergenţei ca principală prioritate, cu menţinerea alocărilor substanţiale pentru politicile tradiţionale ale UE, care şi-au demonstrat valoarea adăugată şi beneficiile pentru statele membre. În acest sens, preşedintele României s-a pronunţat pentru finanţarea adecvată a Politicii de Coeziune în vederea reducerii decalajelor dintre statele membre şi regiuni, dar şi pentru reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale statelor membre UE’, arată Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte finanţarea noilor priorităţi se arată că Uniunea Europeană trebuie echipată mai bine cu mijloace financiare care să permită un răspuns adecvat la noile provocări (securitate şi apărare, migraţie, cercetare), respectiv adaptarea la noile realităţi la nivel global, însă acest lucru nu trebuie să se facă în detrimentul politicilor şi fondurilor care au susţinut substanţial procesul de creştere şi de recuperare a decalajelor de dezvoltare în interiorul Uniunii.

Pe de altă parte, preşedintele Iohannis a subliniat că ţara noastră susţine propunerea Parlamentului European privind noua distribuţie a mandatelor în legislatura 2019 – 2024, prin care România recuperează mandatul pierdut în legislatura actuală, urmând ca delegaţia de europarlamentari români să fie compusă din 33 de membri.

‘Distribuţia propusă de Parlamentul European este obiectivă, echitabilă şi respectă principiul conform căruia niciun stat nu pierde locuri’, se precizează în comunicat.

Potrivit sursei citate, şefii de stat şi de guvern au agreat propunerea Parlamentului European privind noua distribuire a locurilor în perspectiva părăsirii Uniunii de către Marea Britanie.

În privinţa candidaţilor ‘cap de listă’ ai partidelor politice europene (Spitzenkandidaten), preşedintele Klaus Iohannis a arătat că experienţa din 2014 a fost una pozitivă şi ar trebui dezvoltată în continuare, subliniind că practica trebuie să respecte echilibrul inter-instituţional şi să stimuleze buna cooperare între instituţiile Uniunii Europene, pentru promovarea unei agende comune pro-europene, adaptată intereselor cetăţenilor.

Totodată, preşedintele Iohannis a exprimat sprijinul pentru desfăşurarea consultărilor cetăţeneşti, pentru creşterea gradului de conştientizare la nivelul cetăţenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că pentru ţara noastră, în calitate de viitoare deţinătoare a preşedinţiei Consiliului UE, este importantă creşterea gradului de conştientizare la nivelul cetăţenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană’, se arată în comunicat.

În marja Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a avut, conform Administraţiei Prezidenţiale, o întâlnire bilaterală cu prim-ministrul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, în care au fost abordate chestiuni legate de agenda europeană, cooperarea în domeniul securităţii şi Iniţiativa celor Trei Mari. (Agerpres/ FOTO ampress.ro)

Published in Presedintie

135 de procurori, ceea ce reprezintă cea mai mare parte a magistraţilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cer Consiliului Superior al Magistraturii să le apere reputaţia profesională şi independenţa.

Reacţia lor a venit la doar câteva ore după ce pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost publicat raportul ministrului Tudorel Toader privind activitatea conducerii DNA, document în baza căruia se cere revocarea din funcţie a procurorului-şef, Laura Codruţa Kovesi.

Cei 135 de procurori semnatari ai demersului adresat Consiliului Superior al Magistraturii atrag atenţia că în spaţiul public au fost lansate, în ultima vreme, acuzaţii nefondate asupra unui întreg corp profesional şi consideră că prin aceasta se încearcă discreditarea activităţii DNA din ultimii ani.

Magistraţii Direcţiei susţin că s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu atacuri venite prin intermediul mass-media de la persoanele pe care le-au cercetat, le-au trimis în judecată sau care au fost condamnate în dosarele pe care le-au instrumentat.

Procurorii DNA cer Consiliului Superior al Magistraturii să constate că toate aceste afirmaţii, unele dintre ele de o gravitate deosebită, sunt făcute doar pentru a-i discredita profesional, pentru a induce în rândul opiniei publice ideea că magistraţii Direcţiei sunt abuzivi, neprofesionişti, lipsiţi de orice etică.

Totodată, procurorii DNA îşi exprimă dezacordul faţă de propunerea ministrului justiţiei de revocare din funcţie a şefei Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi. În document, ei trag un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenţei justiţiei şi ale viitorului luptei anticorupţie. (Rador/ FOTO economica.net)

Published in Justitie

Corneliu Stângă spune că bursele sale au avut mare succes: „Studenții învață și pentru acești bani”. Tinerii din Vetrișoaia fac cursuri la Iași, București și Sibiu. Comuna e învecinată cu orășelul Leova din Basarabia, românii de cele două maluri fiind aproape cu toții rude și sunt cunoscuți ca oameni foarte mândri.

 

8,33 – cea mai mică medie premiată
Liberalul Corneliu Stîngă, în vârstă de 33 de ani, a câștigat alegerile din comuna Vetrișoaia în vara anului 2016. Unul dintre primele proiecte puse în practică a fost cel al acordării de burse pentru tinerii care sunt la facultate. „Pentru anul universitar 2016 – 2017, valoarea unei burse a fost de 1.000 de lei pe semestru. Inițial, am pus ca medie minimă nota 7. Însă, tinerii studenți din Vetrișoaia au venit cu medii mari, mult peste acest prag. Am avut și o medie de 9,80”, a spus Stîngă.

Așadar, cele 10 burse s-au acordat în ordinea descrescătoare a mediilor, cea mai mică fiind de 8,33. Inițiativa primarului a fost foarte bine primită de comunitatea de pe malul Prutului. Astfel, în anul universitar 2017–2018, valoarea fiecărei burse a crescut la 2.000 de lei/semestru.

Între 15 februarie și 15 martie, toți studenții din Vetrișoaia trebuie să aducă adeverințe din care să reiasă notele de pe primul semestru pentru a intra în competiția burselor. Clasamentul se face în fiecare semestru, astfel încât banii oferiți de Primărie sunt o motivație în plus pentru a învăța.

 

Primar: să se întoarcă de bunăvoie

Tinerii din Vetrișoaia urmează studii superioare la București, Sibiu și Iași. Banii sunt alocați strict pe criterii de performanță. Nu există criterii sociale, de venit al părinților. Și nici obligativitatea de a reveni în comună după finalizarea studiilor, așa numita legare de glie.

Primarul consideră că nu pot fi ținuți cu forța, însă crede că mulți se vor întoarce din proprie voință. „Cei care sunt studenți la Administrație Publică au venit și au făcut practica la noi în Primărie”, a declarat Corneliu Stîngă.

 

Pentru bursele aferente celui de-al doilea semestru, dosarele se depun între 15 iulie și 15 august.

 

Concurs de matematică în valea Prutului

Primarul este în pregătirea unui alt eveniment dedicat Educației, fiind vorba despre școlarii claselor V–VIII. „Vrem să reluăm organizarea unui concurs de matematică. Se numește <<Matematica, prietena noastră>>. Vor participa 84 de copii din cinci comune de pe Valea Prutului. A fost întrerupt o vreme, dar anul acesta vom organiza a XVIII-a ediție. Eu însumi am participat la acest concurs pe când eram copil”, a explicat primarul. Competiția de matematică va fi realizată în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, însă tot ce ține de organizare și premiere va fi asigurat de Primăria Vetrișoaia. Asta înseamnă o contribuție financiară de câteva mii de lei. „Să dea Dumnezeu ca tot mai multe Primării să facă astfel de evenimente, să susțină educația”, a concluzionat primarul Corneliu Stîngă.

Economist, ocupație - fermier

În 2016, pe când avea 31 de ani, Corneliu Stîngă (PNL) a câștigat alegerile pentru postul de primar al comunei Vetrișoaia.

Are studii economice, iar de la 20 de ani și până în momentul în care a devenit primar s-a ocupat de afacerile familiei, o fermă în localitate. Potrivit celei mai recente declarații de avere, din 10 mai 2017, Corneliu Stîngă deține 23 de hectare de teren agricol, dobândit între 2006 și 2015 prin cumpărare și donație.

Podul care să reunească rudele
Vetrișoaia este o comună situată pe malul Prutului și are o populație de peste 3.500 de locuitori. Alături de investițiile în drumuri, servicii, educație și sănătate, există un mai vechi proiect al construcției unui pod peste Prut care să lege comuna din Vaslui de orașul Leova din Republica Moldova.

Acesta ar urma să fie realizat la Bumbăta, pe amplasamentul unui fost pod care a fost distrus în cel de-Al Doilea Război Mondial. Primele discuții pentru această lucrare s-au purtat încă din 2004, însă lipsa fondurilor a făcut ca proiectul să fie mereu amânat.

Ca un element inedit, în argumentația celor din orașul basarabean se arăta, în 2004, că peste 15% din populația zonei frontaliere Leova – Vaslui se afla în relații de rudenie de gradul I și II.

Published in Slideshow HOMEPAGE

Corneliu Stângă spune că bursele sale au avut mare succes: „Studenții învață și pentru acești bani”. Tinerii din Vetrișoaia fac cursuri la Iași, București și Sibiu. Comuna e învecinată cu orășelul Leova din Basarabia, românii de cele două maluri fiind aproape cu toții rude și sunt cunoscuți ca oameni foarte mândri.

 

8,33 – cea mai mică medie premiată
Liberalul Corneliu Stîngă, în vârstă de 33 de ani, a câștigat alegerile din comuna Vetrișoaia în vara anului 2016. Unul dintre primele proiecte puse în practică a fost cel al acordării de burse pentru tinerii care sunt la facultate. „Pentru anul universitar 2016 – 2017, valoarea unei burse a fost de 1.000 de lei pe semestru. Inițial, am pus ca medie minimă nota 7. Însă, tinerii studenți din Vetrișoaia au venit cu medii mari, mult peste acest prag. Am avut și o medie de 9,80”, a spus Stîngă.

Așadar, cele 10 burse s-au acordat în ordinea descrescătoare a mediilor, cea mai mică fiind de 8,33. Inițiativa primarului a fost foarte bine primită de comunitatea de pe malul Prutului. Astfel, în anul universitar 2017–2018, valoarea fiecărei burse a crescut la 2.000 de lei/semestru.

Între 15 februarie și 15 martie, toți studenții din Vetrișoaia trebuie să aducă adeverințe din care să reiasă notele de pe primul semestru pentru a intra în competiția burselor. Clasamentul se face în fiecare semestru, astfel încât banii oferiți de Primărie sunt o motivație în plus pentru a învăța.

 

Primar: să se întoarcă de bunăvoie

Tinerii din Vetrișoaia urmează studii superioare la București, Sibiu și Iași. Banii sunt alocați strict pe criterii de performanță. Nu există criterii sociale, de venit al părinților. Și nici obligativitatea de a reveni în comună după finalizarea studiilor, așa numita legare de glie.

Primarul consideră că nu pot fi ținuți cu forța, însă crede că mulți se vor întoarce din proprie voință. „Cei care sunt studenți la Administrație Publică au venit și au făcut practica la noi în Primărie”, a declarat Corneliu Stîngă.

 

Pentru bursele aferente celui de-al doilea semestru, dosarele se depun între 15 iulie și 15 august.

 

Concurs de matematică în valea Prutului

Primarul este în pregătirea unui alt eveniment dedicat Educației, fiind vorba despre școlarii claselor V–VIII. „Vrem să reluăm organizarea unui concurs de matematică. Se numește <<Matematica, prietena noastră>>. Vor participa 84 de copii din cinci comune de pe Valea Prutului. A fost întrerupt o vreme, dar anul acesta vom organiza a XVIII-a ediție. Eu însumi am participat la acest concurs pe când eram copil”, a explicat primarul. Competiția de matematică va fi realizată în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, însă tot ce ține de organizare și premiere va fi asigurat de Primăria Vetrișoaia. Asta înseamnă o contribuție financiară de câteva mii de lei. „Să dea Dumnezeu ca tot mai multe Primării să facă astfel de evenimente, să susțină educația”, a concluzionat primarul Corneliu Stîngă.

Economist, ocupație - fermier

În 2016, pe când avea 31 de ani, Corneliu Stîngă (PNL) a câștigat alegerile pentru postul de primar al comunei Vetrișoaia.

Are studii economice, iar de la 20 de ani și până în momentul în care a devenit primar s-a ocupat de afacerile familiei, o fermă în localitate. Potrivit celei mai recente declarații de avere, din 10 mai 2017, Corneliu Stîngă deține 23 de hectare de teren agricol, dobândit între 2006 și 2015 prin cumpărare și donație.

Podul care să reunească rudele
Vetrișoaia este o comună situată pe malul Prutului și are o populație de peste 3.500 de locuitori. Alături de investițiile în drumuri, servicii, educație și sănătate, există un mai vechi proiect al construcției unui pod peste Prut care să lege comuna din Vaslui de orașul Leova din Republica Moldova.

Acesta ar urma să fie realizat la Bumbăta, pe amplasamentul unui fost pod care a fost distrus în cel de-Al Doilea Război Mondial. Primele discuții pentru această lucrare s-au purtat încă din 2004, însă lipsa fondurilor a făcut ca proiectul să fie mereu amânat.

Ca un element inedit, în argumentația celor din orașul basarabean se arăta, în 2004, că peste 15% din populația zonei frontaliere Leova – Vaslui se afla în relații de rudenie de gradul I și II.

Published in Reportaje

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top