Continuă audierile în dosarul morții polițistului Bogdan Gigină.

Chestorul general de poliţie Petre Tobă, fost ministru de Interne al României, a fost dat afară din MAI.

Fostul ministru de Interne Petre Tobă şi primarul Florentin Pandele şi-au luat adio de la prestigioasele lor titluri de doctor, după ce s-a dovedit la nivel instituţional că au plagiat.

Fostul ministru de Interne Petre Tobă şi primarul Florentin Pandele şi-au plagiat tezele de doctorat, au stabilit comisiile de specialitate din cadrul CNATDCU desemnate să investigheze cele două cazuri.

Comisiile de specialitate din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) au au dat verdicte de plagiat „masiv" atât în cazul tezei de doctorat a fostului ministru Petre Tobă, cât şi în cazul primarului Florentin Pandele, au declarat surse guvernamentale pentru hotnews.ro. Urmează acum votul final al Consiliul General al instituţiei.

Decizia vine după ce Consiliul General al CNATDCU a respins recent două rapoarte realizate de alte comisii de specialitate prin care au fost "spălaţi" de acuzaţia de plagiat cei doi demnitari.

În cazul lui Tobă, motivele invocate de specialişti au stârnit un val de nemulţumire în spaţiul public, comisia fiind acuzată că a făcut flick-flack-uri cu logica şi bunul-simţ. O situaţie similară a avut loc şi în cazul primarului din Voluntari, Florentin Pandele, soţul Gabrielei Firea, care a fost la rândul său spălat de acuzaţia de plagiat care îl viza.

În ambele situaţii, comisiile au recomandat Consiliului General al CNATDCU păstrarea titlului de doctor, însă forul suprem al instituţiei nu a împărtăşit această opinie şi a solicitat reanalizarea celor două cazuri.

„Cele două rapoarte sunt incomplete, pe alocuri superficiale, argumentele prezentate nu sunt concludente şi, din păcate, cu contradicţii care generează confuzii periculoase pentru etica cercetării ştiinţifice. De pildă, se recunoaşte că anumite pasaje şi propoziţii, pagini, sunt preluate din alte surse, dar nu sunt recunoscute ca plagiat. Unele concluzii pot fi periculoase pentru buna funcţionare a instituţiei doctoratului la noi în ţară", a declarat vicepreşedintele CNATDCU Marius Andruh.

După ce s-au respins prin vot cele două rapoarte, preşedintele CNATDCU a fost desemnat să numească comisii din exteriorul Consiliului General care să se pronunţe pe marginea acuzaţiilor supuse controlului instituţiei, iar acum comisiile respective au dat verdict de plagiat în ambele situaţii.

(Sursa: Epoch Times România)

Cinci articole publicate în perioada 2012-2014 de profesorul universitar Marin Claudiu Ţupulan de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti sunt suspecte de plagiat. „Plagiatul la profesorul Marin-Claudiu Ţupulan este, în esenţă, unul masiv şi intenţionat, ca şi în cazul Petre Tobă pe care, culmea ironiei, a ajuns să îl apere şi absolve de plagiat”, a declarat, pentru Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI), profesorul universitar Dumitru Sandu.

Ţupulan este unul dintre cei trei experţi care au hotărât, la începutul lunii septembrie, că fostul ministru de Interne, Petru Tobă, nu a plagiat în lucrarea de doctorat şi au recomandat ca acesta să-şi păstreze titlul. Decizia a fost infirmată de plenul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU). Consiliul a mai decis numirea unei alte comisii care va analiza, din nou, teza lui Tobă.

A copiat şi greşeala de tehnoredactare

Articolul „Dimensiunea globală a traficului de droguri”, semnat de profesorul universitar Claudiu Marin Ţupulan, a apărut în 2012, în Pro Patria Lex, Revistă de Studii şi Cercetări Juridice, volumul X, Nr. 2(21), p. 273-281. Periodic al Academiei de Poliţie, revista este indexată în trei baze de date internaţionale, iar Ţupulan, care la acel moment era lector universitar, apărea în Colegiul de Redacţie, cu funcţia de redactor.

Cele nouă pagini ale lucrării lui Ţupulan seamănă ca două picături de apă cu 15 pagini (de la 58 la 72) din volumul „Organizaţia criminală a drogurilor”, publicat, în 2008, la Editura Sitech din Craiova şi coordonat de Ioan Dascălu. Există două indicii care arată că, pur şi simplu, cele 15 pagini din 2008 au fost preluate prin metoda copy-paste:

- în bibliografia articolului lui Ţupulan, din 2012, apare un volum „J. W. Coleman, D. R. Cresey – Social problems, Harper‐Row, New York”, care nu se regăseşte în nici una din notele de subsol din material. La aceşti doi autori şi la cartea respectivă se referă, însă, o notă de subsol spre care se face trimitere de la două rânduri din începutul textului-sursă, din 2008, rânduri pe care Ţupulan nu le-a mai copiat.

- la pagina 64 a textului-sursă din 2008 există o greşeală de tehnoredactare: „cocluzia” în loc de „concluzia”. Aşa apare cuvântul şi în articolul din 2012 al lui Ţupulan, la pagina 276 a revistei.

Volumul-sursă din 2008 nu este invocat nici la note de subsol, nici în bibliografia articolului lui Ţupulan din 2012.

„Şi plagiat, şi autoplagiat”

„Organizaţia criminală a drogurilor” l-a avut drept coordonator pe Ioan Dascălu, pe copertă mai apărând numele lui Ştefan Prună, Cristian Eduard Ştefan, Laurenţiu Giurea şi Marin Claudiu Ţupulan însuşi. În cuprinsul volumului şi în debutul capitolelor nu există, însă, vreo demarcaţie a contribuţiilor autorilor. Chiar dacă Ţupulan ar putea invoca, în apărare, acest lucru, profesorul Dumitru Sandu afirmă că tot avem de-a face cu o încălcare a regulilor academice, şi încă una dublă: „Textul publicat de profesorul Marian-Claudiu Ţupulan (MCT) în 2012 este, în acelaşi timp, plagiat şi autoplagiat. Reproduce integral, cu diferenţe minore, textul de la paginile 58-72 din volumul coordonat de Ioan Dascălu, din 2008, publicat la Editura Sitech. MCT este coautor la volumul respectiv, dar nu apare acolo nicio specificare a părţii pe care a elaborat-o. Articolul semnat de MCT este prezentat  cititorului de revistă, în 2012, ca operă de autor unic, originală. Nu este, însă, evident, decât operă de autor colectiv pe care semnatarul o prezintă ca şi cum ar fi proprie şi originală. Este o uzurpare a unei proprietăţi colective prin furt de utilitate personală. Volumul-sursă, coordonat de Dascălu, nu este menţionat în niciun fel în articol. Prin această procedură, MCT comite un plagiat, prezentând o operă colectivă ca şi cum ar fi proprie, şi un autoplagiat prin inducerea ideii că ar fi vorba de o lucrare originală, nouă. O posibilă justificare de genul – «ne-am înţeles între noi, coautorii, la volumul coordonat de I. Dascălu în 2008, că putem publica fiecare, independent, acelaşi text, ca şi cum ar fi creaţie proprie» – nu rezolvă problema. Practica, dincolo de orice justificări, este cea de încălcare a unei norme de deontologie a cercetării care stipulează clar că nu ai voie să prezinţi ca operă proprie un text pe care nu l-ai elaborat (...).”

La rândul său, profesorul Dorin Isoc, coordonatorul platformei plagiate.ro, a declarat: „Cartea din 2008 a lui Dascălu are o formaţie de coautori. Din această formaţie nu se ştie care este autorul pasajului. Rezultă că fiecare este autor şi coautor al fiecărui fragment. Vine Ţupulan şi ia din munca celorlalţi fără să delimiteze textul preluat. Acesta este un plagiat ca la carte.”

De parcă ar fi fost ultimul text de pe planetă

CRJI le-a trimis mail-uri lui Dascălu, Ştefan, Giurea şi Prună, întrebându-i cine a scris paginile analizate în această investigaţie, dar nici unul nu a răspuns. Giurea ar fi avut cel mai mic interes să o facă. În timpul documentării CRJI, a fost descoperit faptul că, în 2009, recursese exact la aceeaşi metodă ca Ţupulan. Astfel, Giurea a publicat în volumul „Colecţia de articole AIT 2009 – articole publicate online pe site-ul www.itCode.ro”, paginile 10-17, exact textul de mai sus, cuvânt cu cuvânt, fără menţionarea în notele de subsol sau în bibliografie a cărţii coordonate de Dascălu în 2008. La fel ca Ţupulan, şi el a copiat „cocluzia”.

Giurea nu a fost însă primul „fan” al acestor rânduri: în acelaşi an 2008 al apariţiei în volumul coordonat de Dascălu, textul fusese deja copiat, cuvânt cu cuvânt, în paginile 182-188 ale cărţii „Metodologie criminalistică – cercetarea activităţilor ilicite desfăşurate de către structurile infracţionale” (Editura AIT Laboratories, Bucureşti), a cărei finanţare fusese asigurată printr-un grant al Academiei Române. Grantul îl primise un grup de opt cadre didactice de la Academia de Poliţie, director de proiect fiind conf. univ.dr. Ion Gabriel Olteanu. În cele opt pagini din „Metodologie criminalistică”, volumul originar, al lui Dascălu, este citat de trei ori la note de subsol, fără a se şti, însă, exact părţile preluate, dacă sunt parafrazări sau copieri. Şi de această dată ghilimelele lipsesc cu desăvârşire. Cineva şi-a făcut, însă, temele şi săracul „cocluzia” a revenit la normal.   

În 2010, caz similar: mare parte din articolul „Dimensiunea traficului şi consumului ilicit de droguri. Factori de potenţare a fenomenului”, publicat de doctorandul în Ştiinţe Militare Cătălin Ţone în „Univers strategic. Revistă universitară română de studii de securitate”, anul 1, nr. 1, paginile 217-233, este copiat, cuvânt cu cuvânt, din aceleaşi rânduri 58-72, Dascălu 2008. Mai atent la detalii decât ceilalţi autori, Ţone a indicat de câteva ori sursa, dar numai la anumite fragmente şi fără ca acestea să aibă ghilimele. În ceea ce priveşte „cocluzia”, Ţone poate fi numit „inovator”: la el formula devine „O altă concluzie”.

„Toate sunt construcţii de tip plagiat”

„Volumul coordonat de Ion Gabriel Olteanu în 2008, articolul semnat de Laurenţiu Giurea în 2009 şi un altul, de către de Cătălin Ţone în 2010, toate sunt construcţii de tip plagiat pornind de la textul I. Dascălu din 2008. Avem de a face cu o practică identică de a duplica un material colectiv şi a-l prezenta ca şi cum ar fi creaţie proprie. Unii dintre plagiatori (Giurea şi Ţupulan) au lucrat în echipa care a produs materialul-sursă, alţii nu (Ţone). Încurajarea unei astfel de practici de a duplica un material colectiv şi a-l prezenta ca şi cum ar fi creaţie proprie de către o serie întreagă de coautori la volumul iniţial nu poate fi decât distructivă pentru spaţiul academic. Creaţia originală ar putea fi înlocuită, prin acest stil, cu simple duplicări de texte sau operaţiuni de copiere electronică a unor paragrafe, eventual, uşor prelucrate. Promovarea profesională în spaţiul academic ar fi profund viciată prin punerea pe picior de egalitate a plagiatorilor cu profesioniştii adevăraţi”, a declarat profesorul Dumitru Sandu, care a studiat toate articolele şi fragmentele din cărţile cercetate în cursul acestei documentări.

Nume mari pe o listă ruşinoasă

Ţupulan pare, aşadar, parte a unei reţele care a reciclat acelaşi text, timp de patru ani. Membrii acestei reţele cu accente, uneori, de „grup infracţional organizat de plagiat”, au fost:

A. cadre didactice universitare din Academia de Poliţie, dintre care o parte au, în acelaşi timp, grade de poliţişti:

- prof. univ. dr. Marin Claudiu Ţupulan (ofiţer, actual decan al Facultăţii de Poliţie şi, din martie 2015, conducător de doctorat în domeniul „Ordine publică şi siguranţă naţională”);

- conf. univ. dr., comisar-şef Laurenţiu Giurea, coordonator program Învăţământ cu Frecvenţă Redusă;

- conferenţiari universitari Gabriel Ion Olteanu, Adrian Iacob şi Mirela Gorunescu, lectorii Adriana Camelia Voicu, Ştefan Pop, Bianca Dragomirescu, Marin Ruiu, asistent Eduard Cristian Ştefan (toţi opt, autori ai unui volum finanţat de Academia Română în care este prezent acest text suspect de a fi fost plagiat);

B. poliţişti de rang înalt:

- Cătălin Ţone este comisar-şef în Inspectoratul General al Poliţiei Române, şeful Serviciului Antidrog.

Ca fapt divers, Ştefan Prună, coautor, împreună cu Ţupulan, al volumului coordonat de Dascălu în 2008, este şeful Comisiei de Ştiinţe Militare din CNATDCU care l-a desemnat pe Ţupulan să analizeze dacă doctoratul lui Tobă a fost corect întocmit. Prună şi Ţupulan sunt colegi la Academia de Poliţie.

Rectorul Academiei de Poliţie, Costel Daniel Torje, nu a putut fi contactat pentru a comenta presupusele plagiate ale unor angajaţi din instituţia pe care o conduce.

Alte patru exemple

Cazul de mai sus nu este singurul care trezeşte suspiciuni în activitatea academică a lui Ţupulan. Mai există patru articole (unul, cu Ţupulan coautor) publicate de acesta, în perioada 2012-2014, în cazul cărora doi specialişti consultaţi de CRJI susţin că au fost încălcate normele academice.

1. Cătălin-George Safta, Marin-Claudiu Ţupulan, „Analiza traficului de minori la nivel global”, Studii de securitate publică, nr. 4/2012, p. 226-236. Sursa (Guvernul României şi Organizaţia Internaţionalã a Muncii: O decadă de cooperare pentru eliminarea exploatării prin muncă a copilului, 2000-2009/ Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copilului, Biroul Internaţional al Muncii - Geneva: ILO, 2009) este menţionată şi la note de subsol şi în bibliografie, dar fără ca fragmentul să fie delimitat de ghilimele, în condiţiile în care este vorba despre o preluare cuvânt cu cuvânt. În plus, deşi au fost copiate două paragrafe consecutive, sursa e menţionată doar la primul.

2. Marin-Claudiu Ţupulan, „Către o nouă politică la nivel european în domeniul controlului noilor substanţe psihoactive”, Studii de securitate publică, nr. 4/2013, p. 236-240. Circa 80-90% din articol este copiat, cuvânt cu cuvânt, dintr-o singură sursă, un material al Comisiei Europene - CE (Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind noile substanţe psihoactive, Bruxelles, 17.9.2013), care apare doar în bibliografie. La acest text, mai există suspiciunea introducerii unor note de subsol „în fals”. „Subsolurile din expunerea de motive la propunerea de regulament semnată de Comisia Europeană au dispărut din textul semnat de MCT, înlocuite fiind cu trimiteri la autori români. În cuprinsul duplicatului după textul CE sunt introduse subtitluri care nu există în materialul original. Materialul este clar semnat, deci însuşit, de catre prof. Ţupulan. Cititorul nu are cum să înţeleagă, din lista de lucrări de la sfârşitul textului semnat de  MCT, că autorul este Comisia Europeană şi nu semnatarul din revistă (lista bibliografică include mai multe titluri). Paragrafele 5 şi 6 din Regulament sunt eliminate din textul aşa-zisului articol de revistă pentru că acolo se vorbea clar de «prezenta propunere de regulament...» ceea ce nu putea fi credibil din partea unui autor fără nicio relaţie cu Comisia Europeană. Un text construit numai din paragrafe luate cuvânt cu cuvânt din alte surse, fără a pune ghilimelele de rigoare şi fără a fi dată sursa, nu are cum să fie considerat original, ci fraudă intelectuală de tip plagiat”, a afirmat, despre acest text, profesorul Dumitru Sandu.

3. Marin-Claudiu Ţupulan, „Aplicarea legislaţiei Uniunii Europene referitoare la detenţie în cadrul Justiţiei penale”, Studii de securitate publică, nr.1/2014, p. 184-186. În acest articol al lui Ţupulan, există preluări din acelaşi material al Comisiei Europene, „CARTE VERDE - Consolidarea încrederii reciproce în spaţiul judiciar european - o Carte verde privind aplicarea legislaţiei UE referitoare la detenţie în cadrul justiţiei penale, Bruxelles, 14.6.2011, COM(2011) 327 final”. Sursa nu este prezentată nici la note de subsol, nici în bibliografie. Din textul-sursă au fost copiate şi notele de subsol, fiind renumărate.

4. Marin-Claudiu Ţupulan, „Comunicarea în managementul stărilor conflictuale”, Studii de securitate publică, nr. 2/2013, p. 128-133. Textul-sursă (Col.prof.univ.dr. Alexandru Baboş, Lt.col. Alexandru Rizescu, „Consideraţii privind gestionarea comunicării stărilor conflictuale”, în Revista Academiei Fortelor Terestre, nr. 3/2005, Bucuresti, Editura Academiei Fortelor Terestre, p. 37-47), nu apare la note de subsol sau în bibliografie şi a fost publicat cu opt ani înainte de cel al lui Ţupulan.

Sandu: „Stil de plagiere în seria Ponta-Tobă-Oprea”

Ca o privire generală despre aceste patru cazuri, profesorul Dumitru Sandu a mai declarat că „Plagiatul la profesorul Marin Claudiu Ţupulan (MCT) este, în esenţă, unul masiv şi intenţionat, ca şi în cazul Petre Toba pe care, culme a ironiei, MCT a ajuns să îl apere şi absolve de plagiat. (...) Rezultă profilul unui plagiator «complet». Întâlneşti în materialele pe care le semnează forme soft, din sfera autoplagiatului, până la variante dure de plagiat prin preluarea fără citare a unor texte ale Comisiei Europene sau ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), prezentate ca şi cum ar fi creaţie proprie. Procedeele de mascare a plagiatului sunt, recunosc, originale: profesorul Ţupulan adaugă note de subsol care sunt menite să creeze impresia că o expunere de motive la un regulament al Parlamentului European provine nu de la acest Parlament, ci de la câţiva autori români. Tot în seria procedeelor de mascare a plagiatului se înscrie şi simularea parafrazării: textul, incluzând mai multe paragrafe, este preluat ca atare, cuvânt cu cuvânt, dintr-un raport OIM. În subsolul paginii este citat raportul sursă, dar în text nu apar ghilimelele care să marcheze identitatea dintre textul sursă şi textul plagiat. Cititorul este lăsat să creadă că ar fi vorba de o parafrazare. În fapt, este un simplu truc pentru a masca o fraudă intelectuală.

Stilul de plagiere practicat de MCT este unul în seria deja cunoscută (Ponta-Tobă-Oprea etc.) cu preluări masive de paragrafe, fără marcare prin ghilimele şi trimiterile necesare, cu simularea unor parafrazări proprii, în fapt nimic altceva decât furt de cuvinte şi idei. Specificul la MCT este că pur şi simplu evită formulările proprii cu orice preţ, în favoarea unor preluări masive din alţi autori sau din volumele colective la care a lucrat. Orice ezitare în sancţionarea tehnicilor de fraudare intelectuală, prezente în lucrările semnate de către profesorul Ţupulan, nu poate fi decât nocivă pentru studenţii domniei sale, pentru mediul intelectual românesc.”

Isoc: „Frauda academică este indubitabilă”

La rândul său, profesorul Dorin Isoc a afirmat că „Toate situaţiile se încadrează în cele mai ordinare cazuri de plagiat. Lipsa culturii redactării articolelor este manifestă. Autorii lucrărilor plagiate nu au nici un fel de cunoştinţe că aportul anterior al altor autori trebuie respectat şi recunoscut. Regula simplă spune că tot ce a fost scris de altă persoană care se referă la o temă pe care o tratezi şi tu trebuie citat şi cuprins între ghilimele (delimitat). Plagiat înseamnă, însă, orice formă de inducere în eroare a cititorului asupra autorului adevărat al unei opere, fie aceasta un articol sau o carte. Trebuie ştiut că se pot prelua din opera unui autor anterior numai fragmente de dimensiuni reduse şi numai cu scopul bine definit al criticii sau al exprimării unei opinii proprii asupra acestora. În lucrările analizate se vede cu certitudine că singurul scop al preluării este construirea unui articol ca un colaj de fragmente publicate anterior. În ciuda faptului că unele fragmente indică sursa, cu alte cuvinte se face o aparentă citare, lipsa ghilimelelor de delimitare a fragmentului preluat şi construirea noii lucrări în aceeaşi manieră ca şi lucrarea de la care s-a pornit, lucrare anterioară, conduce tot la un plagiat. Peste plagiat se suprapune şi lipsa oricărui aport personal în redactarea lucrărilor noi.

În concluzie, frauda academică este indubitabilă: preluare de fragmente fără delimitarea contribuţiilor anterioare şi a autorilor acestora şi construirea de lucrări prin tehnica de colaj a unor fragmente pentru care paternitatea este a altor persoane, iar contribuţia personală lipseşte.”

Profesorul universitar Claudiu Marin Ţupulan nu a putut fi contactat, mesajele trimise pe e-mail şi prin intermediul şefului de cabinet neprimind răspunsuri.

CNATDCU, criticat

Profesorul Claudiu Marin Ţupulan a făcut parte din comisia formată din trei  experţi care a stabilit, la începutul lunii septembrie, că fostul ministru de Interne, Petru Tobă, nu a încălcat regulile academice în redactarea lucrării de doctorat pe care a susţinut-o în 2011, în domeniul Ştiinţe Militare şi Informaţii. Pressone.ro a publicat, în noiembrie 2015, un articol în care se prezentau dovezi conform cărora 250 din cele 390 de pagini din teza acestuia erau copiate. Pe 7 septembrie, plenul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a respins concluzia comisiei şi a decis formarea alteia, care va relua analiza tezei lui Tobă.

Contradicţiile din deciziile unor organisme aflate sub tutela CNATDCU constituie  subiect de dezbatere în mediul academic. „Schimbările legislative care au dus la reinstituirea CNATDCU sunt de certă utilitate publică, academică. Mai sunt însă probleme de rezolvat. Cazul MCT este unul revelator în acest sens. Dacă în regulamentul CNATDCU era clar prevăzută regula de evitare a conflictului de interese pentru evaluatori, profesorul Ţupulan nu ajungea acolo. În al doilea rând, ar fi extrem de util dacă ar fi adoptate public standarde de performanţă profesională pentru cei care ajung în poziţie de evaluatori. Nu ştiu care au fost criteriile folosite pentru selecţia comisiei de evaluare în acest caz. Un indice h, de citare, spre exemplu, de valoare 2, este departe de a recomanda un profesor evaluator pentru mize de acest gen. Plagiatul MCT se aseamănă în foarte mare măsură cu plagiatul Petre Tobă – «munţi de texte» preluate fără citările necesare, reproducerea nepermisă a citărilor şi parafrazărilor din lucrările sursă fără menţionarea autorului iniţial etc. Seria lungă, deja, a plagiatelor certificate sau în curs de diagnosticare la nivelul CNATDCU impune intervenţii ale Ministerului Educaţiei prin mecanisme instituţionale: ce se întâmplă cu şcolile doctorale de unde au venit doctori plagiatori pe bandă; de ce conducătorii de doctorat cu elevi «eminenţi» în furt intelectual nu sunt sancţionaţi în niciun fel; cum poate preda în continuare un profesor dovedit ca fiind plagiator; de ce comisiile CNATDCU amână de ani de zile formularea unor reguli specifice domeniului lor pentru identificarea plagiatelor şi pentru susţinerea bunelor practici în domeniu etc.”, a declarat profesorul Dumitru Sandu.

Buhai: „CNATDCU ar trebui să fie alcătuit doar din lume academică respectată INTERNAŢIONAL”

„Plagiatul e o formă extremă de fraudă, însă eu şi alţii am vorbit de multe ori şi despre alte tipuri: publicarea în reviste «subţiri», «ştiinţifice» sau «de specialitate» doar ca formă, nu ca fond. E o practică mult mai răspândită (99% în domeniul Economic în România, unde am făcut chiar o analiză). Trebuie, deci, ca dvs. şi colegii dvs. investigatori să vă puneti o altă întrebare: poate cineva care trişează prin publicaţii cvasi-invizibile, fără nimic vizibil sau la nivel decent din punctul de vedere al standardelor internaţionale, să aibă vreun rol, orice rol, într-o asemenea entitate cum este CNATDCU, chiar fără să fi plagiat? CNATDCU ar trebui să fie alcătuit doar din lume academică respectată INTERNAŢIONAL în domeniul ei, fără «pete» academice sau etice”, a susţinut Sebastian Buhai, cercetător asociat la Swedish Institute for Social Research din cadrul Stockholm University.

Cel mai categoric este profesorul universitar Dorin Isoc: „CNATDCU se dovedeşte un instrument artificial şi artificios. În loc să joace rolul unei organizaţii profesionale, este un tribunal popular care produce grave efecte în mediul academic.”

(Sursa: crji.org)

Petre Tobă și Florentin Pandele nu au plagiat - este verdictul pe care l-a dat grupul de lucru din cadrul CNATDCU care a analizat tezele de doctorat ale celor doi, însă decizia finală în privința suspiciunii de plagiat îi va aparține Consiliului general al CNATDCU, format din 47 de profesori universitari și academicieni, care se va întruni săptămâna viitoare, a declarat Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educației.

Petre Tobă, ministrul demisionar al internelor, și-a susținut doctoratul în 2011 cu lucrarea intitulată "Poliţia Română - Forţă de stabilitate şi securitate. Optimizarea managementului cooperării internaţionale în vederea combaterii ameninţărilor neconvenţionale", sub coordonarea generalului Anghel Andreescu, fost șef al Jandarmeriei.

Florentin Pandele, primarul de la Voluntari, a obținut în 2008 doctoratul în științe militare cu lucrarea „România și noile provocări generate de integrarea europeană'', iar coordonator i-a fost generalul de brigadă prof. univ. dr. Vasile Mihail Ozunu, director al Colegiului Naţional de Apărare şi fost secretar de stat în Ministerul Apărării în mandatul lui Gabriel Oprea. După cum a dezvăluit Press One, Florentin Pandele este posesorul a două doctorate, pe care le-a susținut la o distanță de nouă luni.

Și Petre Tobă, și Florentin Pandele au primit titlurile de la școala doctorală a Universității Naționale de Apărare Carol I, instituție care, în timpul analizei suspiciunii de plagiat asupra celor două lucrări, a cerut CNATDCU să mențină tittlul de doctor în cazul amândurora.

CNATDCU a primit sesizările de plagiat la adresa celor doi în luna iunie. În privința tezei lui Petre Tobă, din luna iunie membrii comisiei de științe militare a CNATDCU nu se întâlnise decât o sigură dată până spre finalul lunii iulie, când membrii desemnați cu analizarea lucrării s-au declarat în incompatibilitate sau  de conflict de interese. Astfel, ministrul Educației, Mircea Dumitru, a completat, în luna august, componența comisiei de științe militare cu noi membri.

Din comisia de specialitate care a analizat teza de doctorat a lui Petre Tobă au făcut parte prof. univ. dr. Marin-Claudiu Țuplupan, cadru didactic titular la Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", conf.univ.dr.Veronica Mihalache, cadru didactic titular la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul" și cercetătorul științific II dr. Cristian Niță, cadru didactic titular la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul".

(Sursa: digi24.ro)

Cel mai cunoscut polțist din România a reacționat după ce Petre Tobă, fostul ministru de Interne, urmărit penal de DNA, și-a dat demisia. Decizia acestuia nu l-a impresionat deloc pe Godină.

„Ce de lucruri faine ați făcut!!! Numai reuşite. Dacă vă interesează părerea unui agent, direct din stradă, vă spun eu ce am simțit: nimic! Cred că singurul lucru bun al mandatului l-ați făcut astăzi. Să trăiți!”, a scris polițistul Marian Godină la postarea în care Petre Tobă își anunța demisia.

Reamintim că Petre Tobă a demisionat după ce a aflat că este urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție pentru favorizarea infractorului.

„Cel mai bine pentru Petre Tobă şi pentru Guvern este ca Petre Tobă să plece", a declarat premierul Dacian Cioloş. Petre Tobă şi-a dat demisia din funcţia de ministru de Interne în urmă cu câteva minute.

Dacian Cioloş a fost întrebat dacă îi va cere demisia lui Petre Tobă din funcţia de ministru de Interne, în condiţiile în care DNA cere aviz pentru urmărirea penală a acestuia.

„Un lucru e clar, indiferent despre cine ar fi vorba în Guvern, cineva care are semnătura mea pentru a fi numit, trebuie sau să îşi dea demisia sau să îi cer eu demisia, indiferent despre cine e vorba.

Nu înseamnă că e vinovat, justiţia va decide, dar e vorba de moralitate. În aceste condiţii, cel mai bine pentru el şi Guvern e ca Tobă să plece. O să aveţi azi informaţii din partea Guvernului”, a declarat Dacian Cioloş.

Petre Tobă şi-a dat demisia din funcţia de ministru de Interne în urmă cu câteva minute. Asta după ce procurorii l-au acuzat de favorizarea infractorului pentru că a refuzat să declasifice informaţii privind activităţile ilegale a angajaţilor de la DIPI. În acest context, procurorii au cerut preşedintelui Iohannis să aprobe urmărirea penală a ministrului de interne

(Sursa: digi24.ro)

DNA cere urmărirea penală a ministrului de Interne Petre Tobă. Acesta este acuzat de favorizarea infractorului şi este primul ocupant al acestei demnităţi care intră în atenţia procurorilor în timpul funcţiei. Petre Tobă este suspectat de procurori că ar fi încercat să pună piedici anchetei DNA în dosarul în care sunt cercetaţi 24 de angajaţi ai Serviciului Secret al Ministerului de Interne, prin refuzul de a declasifica acte legate de achiziţiile DIPI. Din banii serviciului secret al Ministerului de Interne s-au cumpărat căsuţe de păpuşi, tobogane, jocuri darts, cărţi de joc sau benzi de alergare. Preşedintele României va decide dacă permite procurorilor să înceapă anchetarea ministrului Internelor.

Potrivit DNA, Petre Tobă ar fi clasificat documente care i-ar fi ajutat pe procurori să îşi poată desfăşura anchetele în dosarele care îi vizau pe Gabriel Oprea şi pe şefi de servicii din MAI.

Concret, Tobă Petre este acuzat că, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente în dosarul în care Gabriel Oprea, fost ministru de Interne, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe și al comisarului șef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor.

În dosarul respectiv, procurorii DNA susţineau că aceste alocări de fonduri s-au realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție.

Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, în acel dosar bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar D.I.P.I. a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinația legală a fondurilor operative.

În acest dosar, a fost trimis în judecată Gabriel Oprea.

Argumente pentru solicitarea DNA:

„La data de 1 aprilie 2016 Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente. Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative.

Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate.

Totodată, necesitatea declasificării normativelor anterior menţionate are la bază şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi.

Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale.

Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingii de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.).

Relevant este că, în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016.

Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcției Naționale Anticorupție și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare".

Cererea vizându-l pe Petre Tobă este însoţită de referatul DNA şi de nouă volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală. Solicitarea va ajunge la preşedintele Klaus Iohannis care va lua o decizie.

(Sursa: digi24.ro)