fbpx
 
Secretara viceprimarului Gabriel Harabagiu a luat în 2018 un teren în Moara de Vânt, în coasta proiectului Spitalului Regional de Urgențe. La nici doi ani, îl scoate la vânzare și speră să obțină 75.000 de euro. Este cu 45.000 de euro mai mult decât a investit. Problema majoră este că suma pentru achiziționarea terenului nu iese la socoteală dacă se calculează veniturile familiei sale din declarațiile de avere.

Secretara viceprimarului Gabriel Harabagiu a luat în 2018 un teren în Moara de Vânt, în coasta proiectului Spitalului Regional de Urgențe. La nici doi ani, îl scoate la vânzare și speră să obțină 75.000 de euro. Este cu 45.000 de euro mai mult decât a investit. Problema majoră este că suma pentru achiziționarea terenului nu iese la socoteală dacă se calculează veniturile familiei sale din declarațiile de avere.

"Cele 3 spitale regionale pot fi finanțate din fonduri europene în perioada curentă de programare", afirmă comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, într-un răspuns la o interpelare pe această temă formulată de europarlamentarul PNL Marian-Jean Marinescu. Corina Crețu adaugă că "La ora actuală așteptăm depunerea proiectelor de către Guvernul României." Corina Crețu confirmă, în scrisoare, că autoritățile locale pot deveni beneficiari ai banilor europeni pentru construcția spitalelor regionale, în locul Ministerului Sănătății, condiția fiind aceea ca Guvernul să solicite acest lucru Comisiei Europene.

 "În ceea ce privește propunerea dumneavoastră de a desemna Consiliile Locale din cele 3 județe ca beneficiari ai proiectelor, aș dori să vă asigur că o implicare serioasă în cadrul acestui proces este de o importanță deosebită atât la nivel național, cât și la nivel local. Recomandarea mea este ca toți actorii locali să se angajeze într-un dialog tehnic cu Ministerul Sănătății pentru elaborarea planurilor locale de dezvoltare în domeniul sănătății", arată comisarul european. 

 Potrivit scrisorii comisarului european pentru politică regională, Corina Crețu, Guvernul României nu a depus până acum nici un proiect la Comisia Europeană pentru cele 3 spitale și nu a finalizat vreun studiu de fezabilitate.

 "Vă asigur că dacă vom primi cererile de finanțare pentru cele 3 spitale regionale, atât serviciile mele DG Regio, cât și Banca Europeană de Investiții (BEI) vor face tot ce le stă în putință ca ele să fie finalizate cu succes. Guvernul român trebuie să ia deciziile necesare pentru a evita întârzierile suplimentare care ar submina posibilitatea lansării cu succes a celor trei proiecte și, ca urmare, utilizarea fondurilor Uniunii Europene disponibile în acest scop până la sfârșitul perioadei actuale de finanțare, în 2023.", afirmă Corina Crețu.

 La rândul său, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu acuză că "Guvernul PSD-ALDE îngroapă proiectul spitalelor regionale. Comisarul pentru Dezvoltare Regională, Corina Crețu, a răspuns în scris interpelării mele și confirmă că spitalele regionale ar putea fi construite acum, și nu în 2020, cum doresc miniștrii Rovana Plumb și Sorina Pintea. Mai mult, consiliile județene din Dolj, Cluj și Iași ar putea oricând deveni beneficiari în locul Ministerului Sănătății. Cu o singură condiție: guvernul trebuie să dorească și să solicite acest lucru Comisiei, mai afirmă Comisarul Crețu."

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu atrage atenția premierului Viorica Dăncilă, precum și miniștrilor Rovana Plumb și Sorina Pintea că după 2021 România va beneficia de mai puțini bani de la UE. Mai exact, acum România poate beneficia de până la 85% cofinanțare din partea UE, iar din anul 2021 doar de 70%.

La rândul său, ministrul Sănătății, Sorina Pintea susține că spitalele regionale (Iași, Craiova și Cluj) ar urma să fie construite după anul 2021, însă cu un procent mai mare de co-finanțare din fonduri europene, România solicitând o majorare a procentului de co-finanțare din bani europeni, în exercițiul financiar 2021-2027, de la 50% la 85%. 


„Susțin construirea Spitalului Regional în Moara de Vânt dacă domnul primar își asumă modificarea regulamentului de funcționare a Consiliului Local”, asta aș fi așteptat de la Andrei Postolache să spună în celebra ședință pentru care, probabil pe nedrept, a fost acuzat de pactizare cu PSD.

 

Este limpede că spitalul ori se va construi unde vrea primarul Mihai Chirica, ori nu se va construi deloc. Dacă locația aleasă este într-adevăr nepotrivită, așa cum susțin liberalii, rămâne de văzut. Decât nimic, mai bine așa.

 


Acesta este amplasamentul Spitalului Regional dorit de primarul Mihai Chirica: Moara de Vânt, la 1,5 km de Aeroport. Blestemul continuă, pentru că nici aici nu există avizul Autorității Aeronautice. Amplasamentul se află în zona II de restricție a Aeroportului, dar nu pe axul pistei, ci în plan lateral. Primăria nu spune dacă a cerut avizul AACR. Opinia unui specialist este că nu-l va primi, deci un nou obstacol, după cel de la ERA. În plus, trebuie făcută o nouă șosea, din CA Rosetti, lung de 6 km. Noul drum ar deschide toată zona, fiind mană cerească pentru afacerile imobiliare din zonă. Săptămâna trecută, Salubris a trecut la curățarea terenului pentru viitorul șantier. Suspansul se menține: vineri, 30 septembrie, comisarul european Corina Crețu trebuie să facă anunțul.

 

Ani de așteptare, zeci de piruete ale politicienilor și autorităților, alba-neagra cu amplasamentul viitorul Spital Regional și, exact la final, cu câteva zile înainte ca anunțul oficial să fie făcut, o ultimă controversă: apropierea de Aeroport.
Conducerea Primăriei Iași nu dorește încă să precizeze locația, după un protocol atent urmărit, spunând că o lasă pe Corina Crețu, comisarul european, să facă anunțul, vineri, 30 septembrie. Reprezentanții Primăriei nu au răspuns nici măcar întrebării puse de REPORTER DE IAȘI dacă a fost cerut sau nu avizul Autorității Aeronautice Civile. Totuși, Salubris a curățat deja terenul din Moara de Vânt, la finalul săptămânii trecute, în așteptarea anunțului oficial, pentru organizarea șantierului. Muncitorilor care au lucrat acolo câteva zile li s-a spus clar ceea ce pregătesc.

 

Salubris a curățat terenul: „Aici va fi spitalul”

Primăria a anunțat, recent, schimbarea locației Spitalului Regional, vehiculată inițial ca fiind în zona Complexului ERA, din Valea Lupului. Primarul Mihai Chirica a precizat că există două variante: pe Viticultori – zona Copou (unde există un teren de 9,5 ha) și pe Moara de Vânt, unde Primăria deține 121,4 ha. Primarul Mihai Chirica a afirmat chiar că ar prefera ca unitatea medicală să fie amplasată pe Moara de Vânt, unde există rezerve mari de teren pentru viitor.
Ținută la secret de către Primărie, locația posibilă a viitorului spital regional a fost dezvăluită, fără voie, de Salubris. La finalul săptămânii trecute, muncitorii firmei au curățat, cu utilajele, un teren de pe Moara de Vânt. Întrebați despre ce fac acolo, au răspuns foarte sincer: „Pregătim terenul, aici se va face spitalul regional”. Dacă în Viticultori singura problemă părea să fie dimensiunea redusă a terenului – 9,5 ha, în Moara de Vânt cele două mari probleme sunt apropierea de Aeroport și lipsa drumului de acces.

 

Terenul de la Moara de Vânt a fost curățat de buruieni de către Salubris, la ordinul primarului. Macheta noului spital există deja de la precedentul studiu de fezabilitate

Amplasamentul, în zona de protecție a Aeroportului

Concret, terenul de pe Moara de Vânt este situat, conform legislației, în zona II de siguranță a Aeroportului Iași. „Zona II de siguranță corespunde unei distanțe de aproximativ 4,5 km față de pistă, unde este necesar avizul Autorității Aeronautice Civile Române. Din informațiile noastre, AACR nu a primit o astfel de solicitare de la Primăria Iași”, ne-a explicat Dan Tofan de la Operaționalul Aeroportului Iași. Primăria Iași, întrebată despre locație și avize, a precizat, prin purtătorul de cuvânt Sebastian Buraga, că toate infromațiile vor putea fi cunoscute abia vineri. “Anunțul privind terenul și toate celelalte detalii va fi făcut vineri de către comisarul european Corina Crețu. Până atunci, nu putem spune nimic despre acest subiect”, a afirmat Sebastian Buraga.

 

Riscurile apropierii

Legislația prevede această restricție din cauza unor probleme de siguranță de zbor ce pot apărea. “Un spital are un sistem de iluminare care, amplasat atât de aproape de pistă, poate crea confuzie pe vreme nefavorabilă. Un exemplu concret este avizul pentru nocturna sadionului Voluntari, situat la distanță mai mare de Băneasa decât în acest caz, solicitat de Primăria de acolo și refuzat. Echipa de fotbal din Voluntari nu joacă noaptea tocmai pentru că nu are și nu va avea niciodată nocturnă. Mai este și problema regimului de înălțime, limitat”, ne-a mai explicat Dan Tofan.
Acesta spune, ca opinie personală, de specialist, că AACR se va opune avizării spitalului în zona Moara de Vânt. Pe lângă problemele legate de iluminat, mai există în listă și cele legate de faună. “Cantina unui spital poate atrage păsări. Un habitat de păsări atât de aproape de aeronave este periculos. Tot cantina atrage rozătoare, care atrag, la rândul lor, prădători. La Aeroport ar găsi mediul propice: este un loc împrejmuit, unde se pot dezvolta în voie. Ieșirea lor pe pistă poate produce accidente grave. Din aceste cauze sunt interzse clădirile cu un anumit specific în zona de protecție”, a mai explicat Dan Tofan.

 

Zona hașurată a fost aleasă ca amplasament al spitalului. Se vede că a fost curățată față de terenurile din jur. Distanța până la Aeroport este de 1,5 km

A doua problemă: lipsa drumului de acces

Pentru a ajunge în zona Moara de Vânt, acum, există o singură variantă: din Podul de Fier, la urcare pe strada Beldiceanu, cu sens unic, iar la coborâre prin strada Moara de Vânt continuată cu strada Vântu. Ambele străzi sunt înguste, printre case. O soluție avansată de Primărie este un drum de acces de 6 km lungime, din CA Rosetti până în zona Moara de Vânt. Strada ar urma să fie construită de la zero, din apropierea străzii Brândușa.
În cazul unei asemenea investiții, banii necesari depășesc 2,4 milioane de euro pentru un drum cu două benzi. “Costul pentru construit de la zero, fără poduri și alte lucrări, este de 350.000-400.000 de euro pe kilometru, pentru două benzi. Dar, dacă este vorba despre un drum de acces atât de important, nu cred că este suficient cu două benzi, trebuie cu 4, deci suma se dublează. Totuși, eu știam că există în continuare discuții cu privire la amplasarea spitalului la Miroslava și nu cred că s-a renunțat la această idee”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună.

 

O mare surpriză

Parlamentarul Anton Doboș susține că politicienii locali au discutat cu miniștrii Vasile Dâncu și Vlad Voiculescu și aceștia au precizat că nu este stabilit un amplasament ce ar urma să fie anunțat vineri. “Nu este stabilit nimic. Noi am cerut ca spitalul să fie poziționat la intrarea în Iași, pentru ca o salvare de la Botoșani care face două ore până la Iași să nu mai stea încă o oră în trafic. Faptul că ar urma să facă Primăria o șosea de acces către Moara de Vânt este o simplă fabulație, ei nu au făcut drumuri mult mai ieftine și simple. Corina Crețu nu va anunța nimic vineri la Iași, vor fi înainte niște discuții cu reprezentanții județelor vecine pentru stabilirea unei locații potrivite. Eu nu știu de unde a scos Primăria variantele Viticultori și Moara de Vânt, dar amândouă sunt nepotrivite. Oricum, toată lumea este de acord: trebuie găsită urgent locația, pentru a nu pierde 150 de milioane de euro”, ne-a explicat Anton Doboș.

 

 

Schema zonelor de restricție ale Aeroportului, pe axul pistei și în plan lateral. Spitalul s-ar afla în Zona II de restricție

Istoricul unei investiții

Proiectul Spitalului Regional a fost vânturat electoral, mai ales din anul 2007, iar locația oferită era Valea Ursului (Miroslava). În vara anului 2014, Comisia Europeană a decis să finanţeze spitalele de la Cluj, Craiova şi Iaşi, iar primarul Gheorghe Nichita a afirmat că Iașul are două terenuri disponibile, la Era și la Antibiotice. Ulterior, au fost vehiculate cinci amplasamente disponibile, unele dintre ele fiind improprii (Antibiotice, unde există o stație de transformare și este imposibilă construcția, curtea Spitalului Sfântul Spiridon, strada Trei Fântâni).
În cazul terenului din Moara de Vânt s-a vorbit doar despre problema accesibilităţii, nicidecum de apropierea de Aeroport, astfel că, până în vara anului 2016, toată greutatea cădea pe zona ERA. A apărut însă și aici o problemă: suprafața de teren face parte dintr-o suprafață de 930 ha pe care Miroslava o revendică în cadrul unui proces pentru delimitarea limitelor administrativ teritoriale. Fiind teren în litigiu, a căzut și această variantă, orice investiție urmând să fie blocată. În septembrie, Primăria a anunțat două posibile locații – Viticultori și Moara de Vânt, primarul Mihai Chirica spunând că preferă ultima variantă.

 

Citește și EXCLUSIV. Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri

 

Aeroportul Iași, în proces cu Primăria Aroneanu

În urmă cu doi ani, Aeroportul Iași a avertizat Primăria Aroneanu, oficial, că în prelungirea pistei de la Iași, în zona I de siguranță, zonă delimitată cu formă trapezoidală, nu pot fi ridicate clădiri. Totuși, Primăria Aroneanu a emis autorizații de construire în zona I, fără nici un aviz de la AACR. Reprezentanții Aeroportului Iași spun că a fost deschis proces, că probabil autorizațiile vor fi anulate și că cei care și-au făcut casele vor fi despăgubiți de Primăria care a comis eroarea. Casele din Aroneanu sunt la o distanță de 1,6 km de capătul pistei. În cazul spitalului, acesta ar urma să fie în zona de protecție II, care are restricții importante de înălțime și destinație a clădirilor. În linie dreaptă, distanța viitorului spital de pista Aeroportului va fi de 1,5 km.


Deputaţii liberali Costel Alexe şi Anton Doboş au criticat ieri posibilitatea ca Spitalul Regional de Urgență (SRU) să fie construit în zona Viticultori din Copou şi au acuzat inclusiv că ar exista „interese ale unor samsari imobiliari”, fără a face vreo nominalizare. O altă problemă semnalată de cei doi deputaţi constă în lipsa de accesibilitate a amplasamentului.

 

„Domnul primar Chirica ne spune că va construi un drum de 20 km (legătura Păcurari – Viticultori, prin Rediu, n.r.), de parcă Domnia sa a terminat de făcut toate drumurile în Iaşi, inclusiv centura, inclusiv Drumul Hoţilor sau printre blocuri. A scos din joben un alt teren. Oare există interese?, e o întrebare şi directă, şi retorică şi provocatoare. Se pare că da. Că, altfel, nu se justifică, atât timp cât domnia sa susţinea o locaţie sau alta din cele 5 amplasamente. Pentru a face acolo un drum de acces presupune exproprieri, şi uitaţi-vă la autostrăzi cât de greu să fac exproprierile”, a spus Doboş citat de „Ziarul de Iași”.

 

La rândul său, Alexe a susţinut că dacă Primăria ar face un referendum, majoritatea ieşenilor s-ar pronunţa împotriva construirii SRU în zona Copoului.

 

În replică, primarul Mihai Chirica a spus că liberalii creează confuzie în jurul unui subiect „mult prea complex pentru capacitatea lor de înţelegere”. „Consider că doar apropierea campaniei electorale, dublată de lipsa de realizări concrete, de unde şi panica în faţa unei noi confruntări cu alegătorii, sunt responsabile de faptul că liberalii asaltează din nou opinia publică cu acuzaţii nefondate şi absolut inoportune în contextul actual”, a completat primarul Chirica.

 

El a subliniat că decizia privind amplasarea SRU este la latitudinea Ministerului Sănătăţii, în timp ce Primăria doar propune posibile locuri în care poate fi construit. Totodată, Chirica a menţionat că, în perioada guvernării liberale, proiectul privind SRU nu a avansat deloc. „În lipsa oricărei contribuţii la acest proiect vital pentru oraşul nostru şi pentru întreaga Regiune Nord-Est, liberalii ar fi mai bine să se abţină de la acuzaţii”, a mai spus edilul. Amplasamentul pentru SRU ar urma să fie anunţat de către Ministerul Sănătăţii pe 30 septembrie, în cadrul unui eveniment care se va desfăşura la Iaşi.  

 

(Sursa: ziaruldeiasi.ro)