Comisia Europeană a transmis miercuri că este îngrijorată în legătură cu evoluţiile recente din România şi cere Parlamentului de la Bucureşti să reconsidere modificările din justiţie.
‘Urmărim cu îngrijorare evoluţiile recente din România. Independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a combate în mod eficace corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene’, se arată într-o declaraţie comună a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans, publicată pe site-ul Comisiei.
‘O condiţie esenţială pentru a putea renunţa treptat la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile’, se atrage atenţia în declaraţie.
‘În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală a procesului legislativ privind legile justiţiei şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările desfăşurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care se ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor şi este un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Poziţia Comisiei a fost susţinută de statele membre în cadrul concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017’, continuă declaraţia.
Comisia Europeană atrage de asemenea atenţia că, ‘potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiţiei reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părţilor interesate din sistemul judiciar şi ale altor părţi interesate au ocazia să fie exprimate şi sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale’.
‘Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări’, avertizează Juncker şi Timmermans.
‘Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acţiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei şi să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia îşi reafirmă disponibilitatea de a coopera şi de a sprijini autorităţile române în acest proces’, se adaugă în declaraţie.
‘Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiţiei, codurilor penale şi legilor privind conflictul de interese şi corupţia pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei’, se mai subliniază în finalul declaraţie.
(Agerpres/FOTO arhivă Gandul.info)
Comisia Europeană a anunţat vineri că va organiza pe 30 ianuarie, la Bruxelles, o reuniune ministerială cu participarea a nouă state membre, inclusiv România, vizate de procedura de infringement pentru nerespectarea normelor de calitate a aerului, transmite AFP.
Ţările respective fac parte din cele 23 de state care depăşesc limitele de emisii fixate în Uniunea Europeană pentru dioxidul de azot sau particulele fine (PM10), poluanţi legaţi mai ales de circulaţia rutieră şi care sunt periculoşi pentru sănătate.
Executivul comunitar a decis să-i convoace la Bruxelles pe miniştrii mediului din Cehia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, România, Slovacia, Spania şi Ungaria, ţări contra cărora Comisia Europeană are în vedere să sesizeze Curtea de Justiţie a UE (CJUE).
Reuniunea ministerială din 30 ianuarie are în vedere ‘a proteja cetăţenii şi a clarifica faptul că, dacă nu există o ameliorare a calităţii aerului, atunci vor exista consecinţe juridice’ pentru ţările respective, a declarat vineri comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella.
Peste 400.000 de oameni îşi pierd viaţa prematur în fiecare an în Uniunea Europeană din cauza calităţii precare a aerului, care stă şi la originea unor boli respiratorii şi cardiovasculare.
Directiva europeană 50/2008 stabileşte limitele de calitate a aerului care nu pot fi depăşite în niciun loc din Uniunea Europeană şi care obligă statele membre să limiteze expunerea cetăţenilor europeni la substanţele poluante din aer.
În pofida acestei obligaţii, calitatea aerului rămâne o problemă în multe ţări membre. Astfel, în 23 din cele 28 de state membre standardele de calitate a aerului sunt încă depăşite – în total în peste 130 de oraşe din Europa.
(Agerpres/FOTO arhivă blog.auditeco.ro)