O echipă de 25 de medici, asistenţi medicali, brancardieri va prelua de sâmbătă, la solicitarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, managementul Spitalului Modular de la Leţcani, judeţul Iaşi, astfel încât această unitate medicală mobilă să înceapă tratarea pacienţilor cu COVID-19, a informat Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

O echipă din Ministerul Apărării Naţionale, condusă de colonel medic Alexandru Keresztes, comandantul Spitalului Militar de Urgenţă "Regina Maria" din Braşov, a preluat, luni, managementul medical şi operaţional al Spitalului Judeţean de Urgenţă "Sf. Pantelimon" din Focşani, informează MApN.

11 milioane de euro au plătit ieșenii pentru un proiect al Primăriei, care a condus la creșterea poluării în oraș, creează în continuare haos în trafic și face ca numărul accidentelor rutiere în municipiu să fie din ce în ce mai mare. Sistemul integrat de management al traficului a costat aproximativ 71 milioane lei, iar Primăria a decontat din fonduri UE aproximativ 25 mililoane lei.

Liviu Stafie susține că a tras pe brânci pentru a doua Specializare, timp de 5 ani, la Spitalul de Recuperare: „Mă duceam numai după program”. Consiliera superioară de la CJASS Daniela Apostol a făcut, la rândul ei, al doilea Rezidențiat tot la maturitate, alegându-și Oncologia. Cinci ani susține că a fost prezentă în spital, în afara programului, învățând și dând examene. Problema este că tot ea făcea parte din Comisia CJASS care aproba decontările la Clinica de Oncologie.

Câțiva funcționari publici din Casa de Sănătate Iași au reușit performanța ca, după cele 8 ore de program, să lucreze ani întregi ca medici rezidenți și să obțină a doua specializare. Dincolo de factorul „timp”, apare problema unei incompatibilități măcar morale, dacă nu și legale: medicii respectivi lucrau noaptea în spitale pe care trebuiau să le controleze ziua.

Liviu Stafie susține că a tras pe brânci pentru a doua Specializare, timp de 5 ani, la Spitalul de Recuperare: „Mă duceam numai după program”. Consiliera superioară de la CJASS Daniela Apostol a făcut, la rândul ei, al doilea Rezidențiat tot la maturitate, alegându-și Oncologia. Cinci ani susține că a fost prezentă în spital, în afara programului, învățând și dând examene. Problema este că tot ea făcea parte din Comisia CJASS care aproba decontările la Clinica de Oncologie.

Câțiva funcționari publici din Casa de Sănătate Iași au reușit performanța ca, după cele 8 ore de program, să lucreze ani întregi ca medici rezidenți și să obțină a doua specializare. Dincolo de factorul „timp”, apare problema unei incompatibilități măcar morale, dacă nu și legale: medicii respectivi lucrau noaptea în spitale pe care trebuiau să le controleze ziua.

După trei ani în funcție, primarul n-a început niciunul din planurile de decongestionare a traficului. Nu lărgește străzi, nu face pasaje, nu mișcă nici măcar un stâlp. Iașul e lăsat de izbeliște. Peri albi, întârzieri la serviciu, bani pierduți – sunt câteva dintre efectele aglomerației din traficul din aceste zile, aglomerație care pare să le întreacă pe cele din anii anteriori. Două cauze: blocurile noi din zonele metropolitane și înmatriculările masive de mașini second-hand din ultimii doi ani. În loc să ia măsuri, Primăria a stat cu gura căscată, promițând doar niște pasaje supraterane în Podu Roș, data la care se vor termina acestea fiind stabilită de un consilier de încredere al primarului Mihai Chirica: Sfântu Așteaptă. „Mulțumim” și pentru sistemul de management al traficului și semafoarele inteligente: efect zero.

Odată cu începerea anului universitar și cu terminarea concediilor, traficul de la intrările în Iași a devenit un adevărat calvar. Aglomerările urbane din zonele Bucium, CUG–Lunca Cetățuii, Miroslava și Păcurari au dus la creștere semnificativă a numărului de maşini. Blocajele în circulaţie sunt din ce în ce mai dese, iar ieșenii se plâng de faptul că distanțe de 4-8 kilometri sunt făcute în 60-100 de minute. Și reprezentanții Companiei de Transport Public acuză tergiversarea intervenției din partea municipalității pentru rezolvarea problemelor din trafic.

După trei ani în funcție, primarul n-a început niciunul din planurile de decongestionare a traficului. Nu lărgește străzi, nu face pasaje, nu mișcă nici măcar un stâlp. Iașul e lăsat de izbeliște. Peri albi, întârzieri la serviciu, bani pierduți – sunt câteva dintre efectele aglomerației din traficul din aceste zile, aglomerație care pare să le întreacă pe cele din anii anteriori. Două cauze: blocurile noi din zonele metropolitane și înmatriculările masive de mașini second-hand din ultimii doi ani. În loc să ia măsuri, Primăria a stat cu gura căscată, promițând doar niște pasaje supraterane în Podu Roș, data la care se vor termina acestea fiind stabilită de un consilier de încredere al primarului Mihai Chirica: Sfântu Așteaptă. „Mulțumim” și pentru sistemul de management al traficului și semafoarele inteligente: efect zero.

Odată cu începerea anului universitar și cu terminarea concediilor, traficul de la intrările în Iași a devenit un adevărat calvar. Aglomerările urbane din zonele Bucium, CUG–Lunca Cetățuii, Miroslava și Păcurari au dus la creștere semnificativă a numărului de maşini. Blocajele în circulaţie sunt din ce în ce mai dese, iar ieșenii se plâng de faptul că distanțe de 4-8 kilometri sunt făcute în 60-100 de minute. Și reprezentanții Companiei de Transport Public acuză tergiversarea intervenției din partea municipalității pentru rezolvarea problemelor din trafic.

Managementul traficului se reduce la doi timpi de așteptare în intersecțiile modernizate: unul de zi și altul de seară, cu o diferență de 15-20 de secunde între acestea. Am testat în teren cum funcționează sistemul de management al traficului în 20 de intersecții din oraș. După câteva ture de oraș în care timpii au fost măsurați, avem o concluzie: sunt mici diferențe între timpii de dimineață și cei de seară. Angajații de la monitorizarea traficului spun că se merge în pricipal pe setări prestabilite, nicidecum pe corecții automate ale sistemului. În câteva intersecții mari sistemul este ori nefuncțional, ori inexistent. Percepția șoferilor din Iași despre semafoarele inteligente: sunt praf.

Am măsurat timpii la semafoarele din 20 de intersecții din Iași, cele mai multe modernizate prin proiectul european de management al traficului. Surprinzător, câteva intersecții mari din zonele aglomerate din Centru au rămas clasice: Târgu Cucu, Tudor Vladimirescu (Iulius Mall) sau Baza 3.

Managementul traficului se reduce la doi timpi de așteptare în intersecțiile modernizate: unul de zi și altul de seară, cu o diferență de 15-20 de secunde între acestea. Am testat în teren cum funcționează sistemul de management al traficului în 20 de intersecții din oraș. După câteva ture de oraș în care timpii au fost măsurați, avem o concluzie: sunt mici diferențe între timpii de dimineață și cei de seară. Angajații de la monitorizarea traficului spun că se merge în pricipal pe setări prestabilite, nicidecum pe corecții automate ale sistemului. În câteva intersecții mari sistemul este ori nefuncțional, ori inexistent. Percepția șoferilor din Iași despre semafoarele inteligente: sunt praf.

Am măsurat timpii la semafoarele din 20 de intersecții din Iași, cele mai multe modernizate prin proiectul european de management al traficului. Surprinzător, câteva intersecții mari din zonele aglomerate din Centru au rămas clasice: Târgu Cucu, Tudor Vladimirescu (Iulius Mall) sau Baza 3.

Planul de management pentru următorii patru ani al directorului Teatrului Muzical din Galaţi, Teodor Niţă, conţine pasaje întregi care seamănă foarte bine sau sunt identice cu cele din lucrările directorilor altor instituţii de cultură din ţară, relatează News.ro. În proiectul său, Niţă vorbeşte despre o „consultare cu directorii şi cu profesorii de muzică din liceele şi şcolile craiovene” sau despre „domeniul cultural-artistic al judeţului Hunedoara”.

Potrivit unor surse locale, noul plan de management al directorului Teatrului Muzical din Galaţi, pentru perioada 2017 – 2021, conţine inadvertenţe şi pasaje întregi identice cu cele din lucrări care aparţin unor directori de instituţii de cultură din ţară.

Spre exemplu, în lucarea sa, Teodor Niţă menţionează o „consultare cu directorii şi cu profesorii de muzică din liceele şi şcolile craiovene”.

„În ceea ce priveşte repertoriul curent, strategia instituţiei noastre a fost aceea de a prezenta publicului spectacole de operă şioperetă existente în repertoriul actual, raportându-ne STRICT la solicitarea publicului rezultată din evidenţele vânzărilor de bilete. Un caz special l-a constituit prezentarea spectacolelor pentru copii, după o atentă consultare cu directorii şi cu profesorii de muzică din liceele şi şcolile craiovene”, apare în planul mangerial al lui Teodor Niţă.

Exact acelaşi pasaj se regăseşte într-un raport de activitate din perioada ianuarie-decembrie 2015, realizat de managerul Operei din Craiova.

Într-un alt pasaj, Teodor Niţă se referă la „domeniul cultural-artistic al judeţului Hunedoara”.

„Teatrul Muzical «Nae Leonard» Galati este o instituţie cu valoare care trebuie să facă parte integrantă şi activă din viaţa culturală a municipiului şi a regiunii, iar managerul acestei instituţii trebuie să-şi propună să întregească domeniul cultural-artistic al judeţului Hunedoara(...)”.

Directorul Teatrului Muzical din Galaţi recunoşate că este vorba despre câteva greşeli din partea sa.

„Este vorba despre câteva greşeli pentru că eu fac proiectul după caietul de obiective, dar nu fac eu caietul de obiective, iar asemenea pasaje le veţi găsi în toate programele si proiectele de management ale directorilor din ţară. Este vorba despre o scăpare grosolană din punctul meu de vedere, atunci cand am luat obiectivele, le-am scos cu copy-paste, fără să mă uit că nu sunt pentru Galaţi. Obiectivele le veţi găsiţi peste tot, în toate programele şi proiectele de management ale directorilor din ţară, eu am fost neatent ca atunci când luat obiectivele, trebuia să scot. Sunt toate generale şi predate nouă tuturor celor care am făcut cursul la Ministerul Culturii”, spune Teodor Niţă.

El a mai precizat că la bibliografie şi referinţe în cadrul proiectului de management a inserat toate sursele, inclusiv proiectele de la instituţii similare din Deva, Hunedoara, Piteşti, Iaşi, Craiova, Braşov, Târgu Mureş. Bucureşti sau Cluj.

Teodor Niţă este manager al Teatrului Muzical "Nae Leonard" din Galaţi din anul 2012, iar noul său plan de management, pentru perioada 2017-2021, a fost aprobat pe 26 octombrie de Consiliul Local al municipiului Galaţi.

Sursa: digi24