Miercuri, 18 07 2018

Cristi Zavastin

Noul patron de la Poli mai mult încasează decât investește: și-a pus tatăl pe statul de plată. Nu a arătat banii pe care i-a promis când a preluat conducerea clubului, dar s-a grăbit să-şi pună salarii. Horia Sabo: 3.000 de euro pe lună; tăticul lui: 3.000 de euro; Selymes: 3.000 de euro; anonimul de la Marketing: 2.500 de euro, PR-istul: 2.500 de euro. Toţi stau pe banii clubului în apartamentele de lux de la Exclusive Residence. În condiţiile în care banii promişi de Sabo sunt un mister, echipa de fotbal s-a pricopsit cu nişte căpuşe, nu cu investitori.

 

Încet, dar sigur, băimăreanul Horia Sabo preia frâiele clubului Politehnica Iaşi. Acesta a reuşit să aducă alţi patru oameni în club, pe funcţii de conducere şi pe salarii babane, care cumulează 180.000 de euro anual. În plus, Horia Sabo vrea să scape şi de preşedintele executiv „băştinaş”, Adrian Ambrosie, şi să o aducă în locul acestuia pe Anamaria Prodan, soţia antrenorului Laurenţiu Reghecampf.

Noul patron de la Poli mai mult încasează decât investește: și-a pus tatăl pe statul de plată. Nu a arătat banii pe care i-a promis când a preluat conducerea clubului, dar s-a grăbit să-şi pună salarii. Horia Sabo: 3.000 de euro pe lună; tăticul lui: 3.000 de euro; Selymes: 3.000 de euro; anonimul de la Marketing: 2.500 de euro, PR-istul: 2.500 de euro. Toţi stau pe banii clubului în apartamentele de lux de la Exclusive Residence. În condiţiile în care banii promişi de Sabo sunt un mister, echipa de fotbal s-a pricopsit cu nişte căpuşe, nu cu investitori.

 

Încet, dar sigur, băimăreanul Horia Sabo preia frâiele clubului Politehnica Iaşi. Acesta a reuşit să aducă alţi patru oameni în club, pe funcţii de conducere şi pe salarii babane, care cumulează 180.000 de euro anual. În plus, Horia Sabo vrea să scape şi de preşedintele executiv „băştinaş”, Adrian Ambrosie, şi să o aducă în locul acestuia pe Anamaria Prodan, soţia antrenorului Laurenţiu Reghecampf.

Trei surse științifice îl citează cu lucrări despre teoria „teleportării cu găuri”, dar e greu de spus dacă nu le-a compilat de la alți autori. Constantin Leșan are o viață ca un scenariu de film. S-a ascuns la Holboca, umblă rufos și spune simplu: „Am o invenție de 1 miliard de dolari”. Necunoscut în lumea academică, îi acuză pe alții că i-au furat ideile. Este originar din Bălți și susține că a studiat la Kiev în anii ’80. Sursele disponibile pe internet îl citează cu trei articole despre „teleportarea cu găuri”, însă o corespondență cu alt fizician îl dezvăluie ca „hoț de informații”.

 

Într-un trening murdar și cu o șapcă slinoasă, Constantin Leșan se prezintă simplu: „Eu am descoperit teleportarea cu găuri. Invenția mea valorează 1 miliard de euro”.

Trei surse științifice îl citează cu lucrări despre teoria „teleportării cu găuri”, dar e greu de spus dacă nu le-a compilat de la alți autori. Constantin Leșan are o viață ca un scenariu de film. S-a ascuns la Holboca, umblă rufos și spune simplu: „Am o invenție de 1 miliard de dolari”. Necunoscut în lumea academică, îi acuză pe alții că i-au furat ideile. Este originar din Bălți și susține că a studiat la Kiev în anii ’80. Sursele disponibile pe internet îl citează cu trei articole despre „teleportarea cu găuri”, însă o corespondență cu alt fizician îl dezvăluie ca „hoț de informații”.

 

Într-un trening murdar și cu o șapcă slinoasă, Constantin Leșan se prezintă simplu: „Eu am descoperit teleportarea cu găuri. Invenția mea valorează 1 miliard de euro”.

Petrecere inedită a timpului liber într-un spaţiu neconvenţional din municipiul Iaşi. O ieşeancă a pornit o afacere care transpune în viaţa reală un cunoscut joc al pasionaţilor de shootere, Counter Strike. Simona Cojocariu a creat într-o sală de aproximativ 400 de metri pătraţi, lângă service-ul auto Bras Laser Tag, un joc unic în Iaşi. Cojocariu speră că afacerea, în care a investit aproape 50.000 de euro, îi va aduce profit în cel mult un an.

 

Simona Cojocariu a intrat pentru prima dată în contact cu acest joc în urmă cu cinci-şase ani, la Braşov, şi de atunci şi-a dorit să creeze un asemenea spaţiu de joacă şi la Iaşi.

Petrecere inedită a timpului liber într-un spaţiu neconvenţional din municipiul Iaşi. O ieşeancă a pornit o afacere care transpune în viaţa reală un cunoscut joc al pasionaţilor de shootere, Counter Strike. Simona Cojocariu a creat într-o sală de aproximativ 400 de metri pătraţi, lângă service-ul auto Bras Laser Tag, un joc unic în Iaşi. Cojocariu speră că afacerea, în care a investit aproape 50.000 de euro, îi va aduce profit în cel mult un an.

 

Simona Cojocariu a intrat pentru prima dată în contact cu acest joc în urmă cu cinci-şase ani, la Braşov, şi de atunci şi-a dorit să creeze un asemenea spaţiu de joacă şi la Iaşi.

O gafă incredibilă în documentaţia avizată de cei de la Mediu pentru amplasamentul SRU. Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţă în zona Moara de Vânt, în vecinătatea Aeroportului Internaţional Iaşi, este criticată de un expert al Uniunii Europene în zgomot. Delia Dimitriu atrage atenţia asupra impactului pe care îl are zgomotul asupra sănătăţii, mai ales ales dacă este vorba despre pacienţii unui spital.

 

Delia Dimitriu, profesor la „Manchester Metropolitan University“, susţine că nu înţelege de ce Agenţia de Mediu Iaşi şi-a dat avizul pentru amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în apropierea Aeroportului Internaţional Iaşi.

O gafă incredibilă în documentaţia avizată de cei de la Mediu pentru amplasamentul SRU. Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţă în zona Moara de Vânt, în vecinătatea Aeroportului Internaţional Iaşi, este criticată de un expert al Uniunii Europene în zgomot. Delia Dimitriu atrage atenţia asupra impactului pe care îl are zgomotul asupra sănătăţii, mai ales ales dacă este vorba despre pacienţii unui spital.

 

Delia Dimitriu, profesor la „Manchester Metropolitan University“, susţine că nu înţelege de ce Agenţia de Mediu Iaşi şi-a dat avizul pentru amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în apropierea Aeroportului Internaţional Iaşi.

Angajat în Primăria Vlădeni se duce la Băile Felix să se specializeze, pe o cazare de 6.100 de lei! Unul nu s-ar duce să se perfecționeze la Vaslui, în mijlocul verii, cu 1.000 de lei camera o săptămână. Comuna Ion Neculce, din coasta orașului Târgu Frumos, trimite 9 funcționari la mare, la cursuri de Contabilitate. Vlădeniul dă 30.000 de lei pe cazări la Riviera și Florida, e-adevărat, hoteluri de 3 stele din Mamaia. În Vlădeni, în schimb, te îneci în noroaie și școlile au WC-urile în curte. Firmele care organizează perfecționările fac profituri consistente, sute de mii de euro/an, cu marje de 70% din cifra de afaceri. Nimeni nu explică de ce nu se adună toți funcționarii din județ la Pașcani, în august, că e la o aruncătură de băț și e de patru ori mai ieftin.

 

Aproape un sfert dintre primăriile din județul Iași au optat în această vară să-și trimită angajaţii în vacanţe, în vârf de sezon, plata sejururilor fiind făcută din bugetele locale. „Acoperirea” legală găsită este sub forma unor cursuri de perfecţionare.

În cazul a trei primării din județ, facturile pentru curs și cazare ajung la câteva zeci de mii de lei. În total, pentru peste 50 de cursuri de perfecțioanre, cele 25 de primării din Iași au cheltuit peste 150.000 lei.

Angajat în Primăria Vlădeni se duce la Băile Felix să se specializeze, pe o cazare de 6.100 de lei! Unul nu s-ar duce să se perfecționeze la Vaslui, în mijlocul verii, cu 1.000 de lei camera o săptămână. Comuna Ion Neculce, din coasta orașului Târgu Frumos, trimite 9 funcționari la mare, la cursuri de Contabilitate. Vlădeniul dă 30.000 de lei pe cazări la Riviera și Florida, e-adevărat, hoteluri de 3 stele din Mamaia. În Vlădeni, în schimb, te îneci în noroaie și școlile au WC-urile în curte. Firmele care organizează perfecționările fac profituri consistente, sute de mii de euro/an, cu marje de 70% din cifra de afaceri. Nimeni nu explică de ce nu se adună toți funcționarii din județ la Pașcani, în august, că e la o aruncătură de băț și e de patru ori mai ieftin.

 

Aproape un sfert dintre primăriile din județul Iași au optat în această vară să-și trimită angajaţii în vacanţe, în vârf de sezon, plata sejururilor fiind făcută din bugetele locale. „Acoperirea” legală găsită este sub forma unor cursuri de perfecţionare.

În cazul a trei primării din județ, facturile pentru curs și cazare ajung la câteva zeci de mii de lei. În total, pentru peste 50 de cursuri de perfecțioanre, cele 25 de primării din Iași au cheltuit peste 150.000 lei.

Pagina 1 din 43

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top