Duminica, 18 11 2018
Momentul de cotitură în dezvoltarea Iașului l-a reprezentat hub-ul IT apărut la Palas. Firmele sunt scutite de impozit pe profit, dar banii salariaților întrețin economia locală. La un PIB total în județ de circa 5,6 miliarde de euro, circa 6% e adus de un număr de angajați care reprezintă doar 2% din populație. Veniturile celor 20.000 de IT-iști însumează lunar 30 milioane de euro care intră în economie: apartamente, mașini, haine, alimentație publică, plus multe alte servicii mai mărunte.

 

Industria IT din Iași s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani și a ajuns să reprezinte un segment important pe piața forței de muncă. Dacă în 2008 erau cel mult 6.000 de angajați în acest domeniu, la sfârșitul lui 2018 se va depăși cifra de 20.000, iar în cel mult cinci ani, aceasta va trece de 30.000. Asta înseamnă mai mulți bani cheltuiți în Iași, salariile angajaților din IT totalizând în acest an aproximativ 360 de milioane de euro.

Videochatul îți poate aduce o mulțime de bucurii. Firește, în primul rând e vorba de bani. Când lucrezi la un studio serios și câștigi câteva mii de euro pe lună, viața e mult mai frumoasă. Apoi, ai libertatea pe care ți-o dă independența financiară. Pe lângă lucrurile pe care le poți cumpăra, ai sentimentul de libertate. Simți că ești propria stăpână. Dar mai contează ceva: să lucrezi relaxată, într-un mediu confortabil.
Centrele de Permanență sunt o atracție mai mult pentru doctori decât pentru pacienți: la țară se rezolvă câte un caz minor pe zi, iar medicul pleacă acasă cu 1.000 de lei la sfârșitul programului. Conform calculelor, medicii care lucrează în centrele de permanență din Iași au decontări aproape de nivelul spitalelor, dar fără a avea parte de aceleași cazuri dificile. Chiar ei recunosc: „Merită să faci gărzi”. Doar că două luni nu s-au decontat sumele către cele 14 centre de permanență din Iași în contract cu CAS, iar acum sumele sunt la aproximativ 37-40% din sumă. „Există două centre performante în județ”, spune dr Diana Cimpoieșu, coordonatorul UPU Iași. Oficial, în județ sunt de fapt 16 centre.

 

Povestea oficială sună așa: Centrele de Permanență au apărut pentru ca pacienții să se îndrepte în primul rând către acestea în cazul unor urgențe medicale simple, pentru a lăsa libere Serviciile de Ambulanță și Unitățile de Primire Urgențe să rezolve cazurile mai grave.

Centrele de Permanență sunt o atracție mai mult pentru doctori decât pentru pacienți: la țară se rezolvă câte un caz minor pe zi, iar medicul pleacă acasă cu 1.000 de lei la sfârșitul programului. Conform calculelor, medicii care lucrează în centrele de permanență din Iași au decontări aproape de nivelul spitalelor, dar fără a avea parte de aceleași cazuri dificile. Chiar ei recunosc: „Merită să faci gărzi”. Doar că două luni nu s-au decontat sumele către cele 14 centre de permanență din Iași în contract cu CAS, iar acum sumele sunt la aproximativ 37-40% din sumă. „Există două centre performante în județ”, spune dr Diana Cimpoieșu, coordonatorul UPU Iași. Oficial, în județ sunt de fapt 16 centre.

 

Povestea oficială sună așa: Centrele de Permanență au apărut pentru ca pacienții să se îndrepte în primul rând către acestea în cazul unor urgențe medicale simple, pentru a lăsa libere Serviciile de Ambulanță și Unitățile de Primire Urgențe să rezolve cazurile mai grave.

Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.

Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.

10% investiţii în tehnologia de informaţii înseamnă o creştere de 1% a ratei obezităţii. Calculatoarele, telefoanele şi mâncarea fast-food sunt factori care îi „momesc” pe copii să nu mai facă mişcare şi să devină graşi. Contează mult şi felul în care părinţii (nu) se implică în dieta copilului. Un băieţel din Iaşi a ajuns la 105 kilograme pentru că nu accepta să mânânce decât de la fast-food.

Obezitatea şi toate riscurile pe care le implică aceasta reprezintă o problemă din ce în ce mai mare pentru copiiu şi tinerii din ziua de astăzi. Locul jocurilor în jurul blocului sau pe terenul de sport a fost luat de calculator şi alte gadgeturi, care îi ţin în casă. În plus, alimentaţia este bogată în carbohidraţi, iar fructele au dispărut din meniu. Preparatorul fizic Cezar Honceriu şi nutriţionistul Adina Rusu fac o analiză a principalelor cauze care au dus la creşterea numărului de copii şi tineri obezi.

10% investiţii în tehnologia de informaţii înseamnă o creştere de 1% a ratei obezităţii. Calculatoarele, telefoanele şi mâncarea fast-food sunt factori care îi „momesc” pe copii să nu mai facă mişcare şi să devină graşi. Contează mult şi felul în care părinţii (nu) se implică în dieta copilului. Un băieţel din Iaşi a ajuns la 105 kilograme pentru că nu accepta să mânânce decât de la fast-food.

Obezitatea şi toate riscurile pe care le implică aceasta reprezintă o problemă din ce în ce mai mare pentru copiiu şi tinerii din ziua de astăzi. Locul jocurilor în jurul blocului sau pe terenul de sport a fost luat de calculator şi alte gadgeturi, care îi ţin în casă. În plus, alimentaţia este bogată în carbohidraţi, iar fructele au dispărut din meniu. Preparatorul fizic Cezar Honceriu şi nutriţionistul Adina Rusu fac o analiză a principalelor cauze care au dus la creşterea numărului de copii şi tineri obezi.

Colegiul Naţional a ocupat în acest an locul doi pe ţară după numărul decariştilor de la Bacalaureat - 5, fiind întrecut doar de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti – 9. În judeţul Iaşi este o competiţie strânsă între Naţional şi „Racoviţă”, atât ca număr de zecişti şi medii între 9 şi 10, cât şi ca nivel al mediei minime. În schimb, la Bacalaureat, după sesiunea abia încheiată, Naţionalul e câştigător detaşat, cel puţin anul acesta.


Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul sunt două dintre cele mai tari examene ale vieţii de şcolar din România. În fiecare vară, după aceste teste, jurnaliştii fac un top al liceelor, de regulă în funcţie de media de admitere într-a IX-a sau de numărul zeciştilor de la Bac. Totuşi, poate la fel de important, este un top al prestaţiei elevilor din licee. De exemplu, media finală la Evaluare a celor ce au studiat în clasele V-VIII la licee, cu accent pe mediile mici. Similar, care au fost cele mai mici note la Bacalaureat în aşa numite „licee bune”. Adică, până la urmă, ce contează mai mult, numărul decariştilor sau numărul celor care au promovat examenele cu media peste 5 la Evaluare şi 6 la Bacalaureat?

Colegiul Naţional a ocupat în acest an locul doi pe ţară după numărul decariştilor de la Bacalaureat - 5, fiind întrecut doar de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti – 9. În judeţul Iaşi este o competiţie strânsă între Naţional şi „Racoviţă”, atât ca număr de zecişti şi medii între 9 şi 10, cât şi ca nivel al mediei minime. În schimb, la Bacalaureat, după sesiunea abia încheiată, Naţionalul e câştigător detaşat, cel puţin anul acesta.


Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul sunt două dintre cele mai tari examene ale vieţii de şcolar din România. În fiecare vară, după aceste teste, jurnaliştii fac un top al liceelor, de regulă în funcţie de media de admitere într-a IX-a sau de numărul zeciştilor de la Bac. Totuşi, poate la fel de important, este un top al prestaţiei elevilor din licee. De exemplu, media finală la Evaluare a celor ce au studiat în clasele V-VIII la licee, cu accent pe mediile mici. Similar, care au fost cele mai mici note la Bacalaureat în aşa numite „licee bune”. Adică, până la urmă, ce contează mai mult, numărul decariştilor sau numărul celor care au promovat examenele cu media peste 5 la Evaluare şi 6 la Bacalaureat?

Pagina 2 din 132

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top