Luni, 19 02 2018

Situaţie dramatică la rugby, handbal şi baschet: neplătiţi cu lunile, jucătorii fac foamea şi îşi iau tălpăşiţa. Toate aceste echipe depind de finanţarea Primăriei, lovită la rându-i, în buget, de decizii ale Guvernului. Pe de altă parte, cele trei formaţii nici nu rup gura târgului, ba dimpotrivă: toate sunt pe ultimul loc în campionatele în care participă.

Situaţia dezastruoasă de la CS Politehnica Iaşi, unde sportivii nu mai sunt plătiţi de câteva luni bune – rugbiştii, de exemplu, nemaivăzând un ban de cinci luni, aruncă în colaps gruparea ieşeană. Fără banii de la Fundaţia Sportului Ieşean, echipele de rugby, handbal şi baschet sunt ca şi retrogradate. „De la Minister am primit anul trecut 3,2 milioane lei. Din aceşti bani, aproximativ 70% s-au cheltuit cu cele trei echipe. Numai o deplasare la Timişoara înseamnă 13.000 lei. Aşteptăm data de 16 februarie, după ce se stabileşte bugetul Consiliului Local. Din ce am înţeles, e o reducere a bugetului de aproape 16 milioane de euro faţă de anul trecut. Dacă nu vin banii de la Fundaţie, situaţia este foarte grea“, spune Vasile Manole, preşedintele CS Politehnica Iaşi. Mesajul transmis de primarul Mihai Chirica este cât se poate de clar: „Jucătorii dacă au răbdare, continuăm cu ei, dacă nu... continuăm cu alţii!“

 

Bugete doar pe hârtie

Anul trecut, până în vară, echipa de handbal a primit lunar de la Fundaţia Sportului Ieşean 100.000 lei, cea de rugby – 100.000 lei, iar la baschet au ajuns câte 40.000 lei. „Din toamnă, după ce handbalul şi baschetul au promovat în prima ligă, sumele propuse au fost de 100.000 lei pentru handbal, la rugby – 80.000 lei şi 120.000 lei, la baschet. La rugby a scăzut, iar la baschet suma s-a triplat deoarece acolo salariile sunt mult mai mari la nivelul primului eşalon. La rugby, salariile jucătorilor sunt de 2-3.000 lei, la handbal la fel, iar la baschet 1.000-3.000 euro, cu excepţia lui Tzintzadze – 5.000 euro“, precizează Manole.

 

Nu au ce pune pe masă

Din septembrie, rugbiştii nu au mai primit niciun leu, astfel că mulţi au ajuns în situaţia de a nu avea nici măcar ce să pună pe masă. „Marea majoritate şi-a căutat şi şi-a găsit echipe în altă parte. Jucătorii din Tonga şi Africa de Sud nu s-au mai întors la echipă. Clubul le-a propus celor care rămân să le dea o indemnizaţie lunară de 500 lei, iar celor care nu sunt din Iaşi să le asigure cazare şi masă“, spune antrenorul Cosmin Raţiu.

Una dintre cele mai grele situaţii o are George Mătasă. „El are doi copii mici, de care are grijă soţia. Ei practic trăiesc din banii de la rugby. Este tragic ce se întâmplă“, adaugă Raţiu. „Nu aş vrea să treacă nimeni prin ce am trecut eu. Să nu ai bani să le iei copiilor ceva de Sărbători! Foarte greu ne descurcăm. Am avut noroc că ne-a mai ajutat mama soţiei, dar nu putem să mai continuăm aşa“, spune Mătasă. „Situaţia este imposibilă! Sunt mulţi dintre băieţi care au rate la bănci şi pe care nu le-au mai putut plăti. Unii sunt studenţi şi nu au bani să achite căminul. Alţii au copii şi nu au ce să le dea să mănânce“, completează căpitanul echipei, Ştefan Druşcă.

 

Vina domnului Manole“

În viziunea jucătorilor, principalul vinovat pentru situaţia dezastruoasă în care s-a ajuns este preşedintele clubului. „La rugby nu a fost niciodată roz situaţia, dar nici atât de grav cum este acum. Sincer, regret că m-am întors din Franţa să joc la Iaşi. Principalul vinovat pentru dezastrul de acum este domnul Manole. El a fost pus politic şi nu a ştiut să managerieze situaţia de la club. I-am spus de mai multe ori că pot aduce nişte sponsori mici la echipă, însă dumnealui a refuzat. În Franţa echipele din eşaloanele inferioare sunt susţinute de mai mulţi sponsori locali. Aşa puteam face şi la Iaşi, dar nu s-a dorit. Eu, din decembrie, am renunţat să mai joc şi sunt preparator fizic. De multe ori, în acest campionat, am pus bani de la mine pentru a avea băieţii ce să mănânce. Nu e normal să ai sâmbătă după-amiază meci şi tu, ca jucător, să nu mai fi mâncat de vineri!“, acuză Marian Moroşan.

 

Salariaţii şi-au luat banii

Dacă sportivii nu au mai văzut vreun ban de câteva luni bune, salariaţii de la CS Politehnica sunt cu salariile la zi. „Fiind instituţie publică, suntem obligaţi să plătim din banii de la Minister salariile angajaţilor. Organigrama noastră cuprinde un director, doi referenţi, doi contabili, o secretară, doi şoferi, administrator la cămin, femeie de serviciu şi portar. Antrenorii nu şi-au primit banii pentru că nu fac parte din acea organigramă“, explică Manole. Bugetul lunar de salarii este de aproximativ 60.000 lei.

 

În Divizia Naţională cu juniorii

În Superligă mai sunt şase etape de jucat, însă ieşenii vor evolua în aceste partide cu juniorii, soarta echipei fiind deja pecetluită. „Neplătiţi de cinci luni, am ajuns în situaţia de a-i lăsa pe jucători să plece la alte echipe. Toader, Butnariu şi Plai cu certitudine pleacă. Nu vreau să desfiinţez echipa, dar nu pot ţine jucătorii dacă nu-i plătesc. Am făcut cerere la Federaţie să ne permită să jucăm cu juniorii. Sunt câţiva la final de carieră care vor rămâne. Cel mai bine pentru noi, în condiţiile în care sunt probleme cu finanţarea, să jucăm cu juniorii în Divizia Naţională de Seniori. Aşa vor putea creşte în câţiva ani şi vom putea reveni în Superligă. Altă variantă nu avem“, zice Manole.

Preşedintele Manole aşteaptă din nou bani publici, de data asta de la CJ

 

Speranţe de doi bani pentru handbalişti

Departe de a fi roză este şi situaţia echipei de handbal. Manole speră ca echipa să fie ajutată financiar de Consiliul Judeţean. În cazul în care se materializează discuţiile cu CJ-ul şi vin banii solicitaţi până la finele lunii ianuarie, cu trei jucători buni transferaţi, echipa poate rămâne în prima ligă, consideră şeful CS Politehnica. Varianta pesimistă, în care banii nu vin, înseamnă automat retrogradarea şi căutarea unor juniori cu care să se formeze o nouă echipă.

La baschet, unde întârzierile la plata salariilor au ajuns la trei luni, Manole are norocul că managerul Gabriel Toma a reuşit să-i convingă pe jucători să nu plece. „Varianta de avarie acolo ar fi să renunţăm la străini şi să folosim jucătorii locali, de la echipa a doua, dar asta ar însemna revenirea în liga secundă de sezonul viitor“, mai spune Manole.

 

Bani mai puţini sau deloc

Anul trecut, Fundaţia Sportului Ieşean a alocat aproape 800.000 de euro pentru echipele de handbal, baschet şi rugby, însă anul acesta sumele se vor reduce drastic. „Ştim că situaţia este dificilă şi că jucătorii nu şi-au primit bani ide câteva luni, dar până pe 16 februarie, când ar trebui să se stabilească bugetul Primăriei, echipele nu vor primi niciun ban. În momentul în care vin banii de la Primărie, imediat noi îi dăm echipelor“, spune directorul executiv al Fundaţiei Sportului Ieşean, Cosmin Coman.

Începând din noaptea de 17-18 ianuarie 2018, județele Iași, Vaslui, Vrancea, Galați și zonele joase ale județelor Neamț și Bacău au intrat sub incidența avertizărilor Cod Galben, respectiv Cod Portocaliu de ninsori și viscol.

Pe acest fond, DRDP Iași vine cu o serie de recomandări la adresa șoferilor, pentru evitarea blocajelor și a altor situații nedorite.

În primul rând, adresăm tuturor participanților la trafic recomandarea de a efectua deplasările pe drumurile publice doar în condiții de necesitate, cu informarea prealabilă cu privire la condițiile meteo și starea carosabilului.

Transportatorii rutieri de persoane și de mărfuri sunt rugați, de asemenea, să evite plecarea în cursă pe perioada avertizării Cod Portocaliu sau, în caz contrar, să procedeze la informarea și echiparea adecvată a pasagerilor.

În cazul în care deplasarea este totuși necesară, asigurați-vă că aveți mașina echipată corespunzător pentru condițiile de iarnă și alimentată cu necesarul de combustibil. Verificați sistemele de climatizare și de dezaburire a geamurilor, precum și cel de iluminare-semnalizare, pentru o bună vizibilitate din partea conducătorilor auto, cât, mai ales, pentru a fi văzuți de ceilalți participanți la trafic.

Recomandarea drumarilor este de a circula cu prudență maximă pe drumurile afectate de polei, gheață sau zăpadă bătătorită, adaptând viteza condițiilor de trafic.

Lucrătorii DRDP Iași îi anunță pe toți participanții la trafic că vor interveni prompt pentru asigurarea condițiilor optime de circulație optime pe drumurile din aria sa de competență. În acest sens, dispunem de 75 de utilaje proprii de deszăpezire și 343 închiriate, alte 116 fiind disponibile la cerere. Totodată, în depozitele celor 9 Secții de Drumuri Naționale din subordine avem asigurate stocurile necesare de material antiderapant: 21.308 t de sare, 293 t clorură de calciu și 70 t produs ecologic.

DRDP Iași stă la dispoziția locuitorilor pentru orice informații despre starea drumurilor naționale din zona Moldovei, prin Dispeceratul său deschis în regim de permanență – tel. 0232/213168.

Informații actualizate despre starea vremii și a carosabilului pot fi obținute și de la Dispeceratul CNAIR, la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360, precum și de pe paginile noastre web, www.drdpiasi.ro, respectiv www.cnadnr.ro – DISPECERAT – Situația Drumurilor Naționale.

Informații și imagini din trafic pot fi accesate inclusiv pe paginile noastre de Facebook, https://www.facebook.com/cnadnr/, respectiv https://www.facebook.com/DRDPIS/. (Radio Iaşi/ Comunicat DRDP Iaşi/ FOTO ziare.com)

Mulți dintre oamenii întrebați nici măcar nu mai recunosc acum că au votat PSD la ultimele alegeri n Pe alegători îi interesează mai mult veniturile și propria familie decât ce se întâmplă cu politica românească.

Dacă te orientezi după ce spun oamenii întâlniți pe drum la Holboca, o localitate la 4 km de oraș, PSD este un partid terminat la următoarele alegeri. Puțini sunt cei care recunosc că l-au votat ultima dată, după anul de guvernare social-democrată. Celor mai mulți le este greu să recunoască ce au ales.

În schimb, mulți dintre cei întrebați de REPORTER DE IAȘI sunt supărați pe Mihai Tudose și pe Liviu Dragnea din cauza ultimului scandal pe care l-au provocat. Pe scurt, oamenii sunt sătui de lupte, vor liniște. Așteaptă îndeplinirea promisiunilor electorale ce tot întârzie, cu calendarul PSD în mână. Și primul șoc la care se așteaptă sunt salariile pe ianuarie, ce vor veni în prima parte a lui februarie. Au un al șaselea simț care le spune că nu vor fi, de fapt, mărite.

 

Mihai Perdul din Holboca

Recunoaște că a rămas mut de uimire la ultimul scandal din PSD. Nu se aștepta, dar a ținut cu Dragnea. „Nu mai votez nici cu Dragnea, nici cu nimeni. Tudose a vrut să acapareze puterea, Parlamentul. Nu poți schimba tu asta, premier fiind. Păi pe Tudose cine l-a pus acolo? Nu partidul, nu Parlamentul? Așa că bine i-a făcut Dragnea. Dar nici el nu-i mai breaz”, spune Mihai Perdul.

Este la curent cu ultimele evenimente din țară, dar îi este mai aproape ziua de mâine și propriul buzunar. Spune că nu va mai vota, este dezamăgit. „Eu cu mine votez data viitoare, nu mai stric buletinul meu de vot pe altcineva. Am 44 de ani vechime în muncă și o pensie de 1.023 de lei, cu cine să mai votez, că nu se schimbă nimic. Am fost la Casa de Pensii recent, mi-au spus că nu se recalculează până în iulie, când ar urma să primesc 10%”, mai spune omul.

 

Maria de la Delphi

Are 2.100 de lei salariu și zilnic face naveta de la Holboca în celălalt capăt al Iașului, la Delphi. „Nu mă duc pe banii mei, vine autobuzul să ne ia, că nu mi-aș permite”, spune femeia. O interesează prea puțin soarta lui Liviu Dragnea, în schimb este îngrijorată de salariul pe ianuarie.

Eu grija lor o am? Ori că-i votezi, ori că nu-i votezi, tot aia este. Fac ce vor ei. Ce să simt eu de la guvernarea din ultimul an? Dacă mi-au promis mai mulți bani, dar îmi iau mai mult impozit, eu cu ce rămân?”, se întreabă angajata concernului american.

Stai că vedem imediat, luna asta în care luăm banii pe ianuarie. Ce folos că au mărit salariile, dacă la final rămâi cu bani mai puțini... Toate prețurile sunt mai mari, mai contează că au promis bani mai mulți?”, mai spune Maria. Nu mai crede în bunăstare, oricine i-ar promite asta. Știe că a așteptat-o 30 de ani degeaba.

 

Vasile din Ruseni

Vasile nu vrea să-și spună decât prenumele. Puțin amețit de alcool, ne explică ce caută în Holboca, pentru că este, de loc, din Ruseni. A venit la o firmă din zonă și este total dezinteresat de ce vor face pe viitor liderii PSD.

Nici măcar nu mă mai uit la știri. Atât s-au certat c-a ajuns să nu mă mai intereseze. Tot noi rămânem chinuiți și necăjiți, ei nu suferă”, spune Vasile. Oricum, are și o morală legată de ultimul an din România și programul de guvernare: „Ce să-mi dea? Bani în plus? Nu-i mai crede nimeni. Dacă vrei să ai bani, muncești, dacă nu muncești - nu ai. În nici un caz nu aștepți de la ei să-ți dea ceva în plus”, mai explică Vasile din Ruseni.

 

Pe Maria n-o interesează

Maria vine agale dinspre stația de autobuz din vale și spune că nu vrea să mai audă de politică, atunci când este întrebată. Mai spune și că nu s-a uitat deloc la ultimele încordări din principalul partid românesc și că, oricum, nimeni nu are nimic de câștigat.

Nu mă întrebați, că nu mă interesează deloc ce fac politicienii. Nu am fost la alegeri, nu mă mai interesează subiectul ăsta, pentru noi este la fel, oricine conduce”, spune, după care grăbește pasul.

În urma ei vine un alt localnic, ceva mai vorbăreț. Îl cheamă Ioan și recunoaște cu jumătate de gură că a votat mereu PSD. Bunul simț îi dictează să încerce să ascundă informația, ceva îi spune că scandalurile nu fac bine. „Promisiunile sunt una, ce a fost anul ăsta este alta. Adică ce vreau să spun este că asta am observat: prețurile au crescut, mai aud la alții că au de plătit la bancă bani mai mulți, biletul de autobuz până în oraș mă costă mai mult cu 50 de bani. Unde-i bunăstarea? Doar pe hârtie, vă spun eu”, explică Ioan.

Despre ultimul scandal din PSD spune că a fost provocat de cineva, dar nu știe de cine. Cât am prins de la televizor, atât am înțeles. Că Tudose a vrut mai multă putere, că s-au certat în Guvern și că prim- ministrul tocmai a demisionat. Dar nu m-a interesat cine are dreptate. Problemele noastre sunt aici, la Holboca, nu la București”, mai spune Ioan.

Holboca

Comuna are peste 13.000 de locuitori la ultimul recensământ, iar primarul Gheorghe Ștefurac, de la PSD, este în funcție din 2000. Conform statisticilor depuse de Primăria Holboca pe Zona Metropolitană Iași, din totalul populației, 10% este peste 65 de ani. Peste 2.200 de locuitori sunt pensionari.

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

Problema amplasamentului la Moara de Vânt este că se bazează pe promisiunea că se vor face drumuri, dar realist Șoseaua de Centură nu va trece pe-acolo mai devreme de 10 ani, iar Comisia Europeană vrea șosele care există în prezent, nu vorbe goale.

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

Mulți dintre oamenii întrebați nici măcar nu mai recunosc acum că au votat PSD la ultimele alegeri n Pe alegători îi interesează mai mult veniturile și propria familie decât ce se întâmplă cu politica românească.

Dacă te orientezi după ce spun oamenii întâlniți pe drum la Holboca, o localitate la 4 km de oraș, PSD este un partid terminat la următoarele alegeri. Puțini sunt cei care recunosc că l-au votat ultima dată, după anul de guvernare social-democrată. Celor mai mulți le este greu să recunoască ce au ales.

În schimb, mulți dintre cei întrebați de REPORTER DE IAȘI sunt supărați pe Mihai Tudose și pe Liviu Dragnea din cauza ultimului scandal pe care l-au provocat. Pe scurt, oamenii sunt sătui de lupte, vor liniște. Așteaptă îndeplinirea promisiunilor electorale ce tot întârzie, cu calendarul PSD în mână. Și primul șoc la care se așteaptă sunt salariile pe ianuarie, ce vor veni în prima parte a lui februarie. Au un al șaselea simț care le spune că nu vor fi, de fapt, mărite.

 

Mihai Perdul din Holboca

Recunoaște că a rămas mut de uimire la ultimul scandal din PSD. Nu se aștepta, dar a ținut cu Dragnea. „Nu mai votez nici cu Dragnea, nici cu nimeni. Tudose a vrut să acapareze puterea, Parlamentul. Nu poți schimba tu asta, premier fiind. Păi pe Tudose cine l-a pus acolo? Nu partidul, nu Parlamentul? Așa că bine i-a făcut Dragnea. Dar nici el nu-i mai breaz”, spune Mihai Perdul.

Este la curent cu ultimele evenimente din țară, dar îi este mai aproape ziua de mâine și propriul buzunar. Spune că nu va mai vota, este dezamăgit. „Eu cu mine votez data viitoare, nu mai stric buletinul meu de vot pe altcineva. Am 44 de ani vechime în muncă și o pensie de 1.023 de lei, cu cine să mai votez, că nu se schimbă nimic. Am fost la Casa de Pensii recent, mi-au spus că nu se recalculează până în iulie, când ar urma să primesc 10%”, mai spune omul.

 

Maria de la Delphi

Are 2.100 de lei salariu și zilnic face naveta de la Holboca în celălalt capăt al Iașului, la Delphi. „Nu mă duc pe banii mei, vine autobuzul să ne ia, că nu mi-aș permite”, spune femeia. O interesează prea puțin soarta lui Liviu Dragnea, în schimb este îngrijorată de salariul pe ianuarie.

Eu grija lor o am? Ori că-i votezi, ori că nu-i votezi, tot aia este. Fac ce vor ei. Ce să simt eu de la guvernarea din ultimul an? Dacă mi-au promis mai mulți bani, dar îmi iau mai mult impozit, eu cu ce rămân?”, se întreabă angajata concernului american.

Stai că vedem imediat, luna asta în care luăm banii pe ianuarie. Ce folos că au mărit salariile, dacă la final rămâi cu bani mai puțini... Toate prețurile sunt mai mari, mai contează că au promis bani mai mulți?”, mai spune Maria. Nu mai crede în bunăstare, oricine i-ar promite asta. Știe că a așteptat-o 30 de ani degeaba.

 

Vasile din Ruseni

Vasile nu vrea să-și spună decât prenumele. Puțin amețit de alcool, ne explică ce caută în Holboca, pentru că este, de loc, din Ruseni. A venit la o firmă din zonă și este total dezinteresat de ce vor face pe viitor liderii PSD.

Nici măcar nu mă mai uit la știri. Atât s-au certat c-a ajuns să nu mă mai intereseze. Tot noi rămânem chinuiți și necăjiți, ei nu suferă”, spune Vasile. Oricum, are și o morală legată de ultimul an din România și programul de guvernare: „Ce să-mi dea? Bani în plus? Nu-i mai crede nimeni. Dacă vrei să ai bani, muncești, dacă nu muncești - nu ai. În nici un caz nu aștepți de la ei să-ți dea ceva în plus”, mai explică Vasile din Ruseni.

 

Pe Maria n-o interesează

Maria vine agale dinspre stația de autobuz din vale și spune că nu vrea să mai audă de politică, atunci când este întrebată. Mai spune și că nu s-a uitat deloc la ultimele încordări din principalul partid românesc și că, oricum, nimeni nu are nimic de câștigat.

Nu mă întrebați, că nu mă interesează deloc ce fac politicienii. Nu am fost la alegeri, nu mă mai interesează subiectul ăsta, pentru noi este la fel, oricine conduce”, spune, după care grăbește pasul.

În urma ei vine un alt localnic, ceva mai vorbăreț. Îl cheamă Ioan și recunoaște cu jumătate de gură că a votat mereu PSD. Bunul simț îi dictează să încerce să ascundă informația, ceva îi spune că scandalurile nu fac bine. „Promisiunile sunt una, ce a fost anul ăsta este alta. Adică ce vreau să spun este că asta am observat: prețurile au crescut, mai aud la alții că au de plătit la bancă bani mai mulți, biletul de autobuz până în oraș mă costă mai mult cu 50 de bani. Unde-i bunăstarea? Doar pe hârtie, vă spun eu”, explică Ioan.

Despre ultimul scandal din PSD spune că a fost provocat de cineva, dar nu știe de cine. Cât am prins de la televizor, atât am înțeles. Că Tudose a vrut mai multă putere, că s-au certat în Guvern și că prim- ministrul tocmai a demisionat. Dar nu m-a interesat cine are dreptate. Problemele noastre sunt aici, la Holboca, nu la București”, mai spune Ioan.

Holboca

Comuna are peste 13.000 de locuitori la ultimul recensământ, iar primarul Gheorghe Ștefurac, de la PSD, este în funcție din 2000. Conform statisticilor depuse de Primăria Holboca pe Zona Metropolitană Iași, din totalul populației, 10% este peste 65 de ani. Peste 2.200 de locuitori sunt pensionari.

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

 

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

Sinecuriștii se bat pe funcții în timp ce echipele sunt în disoluție. Consilierul județean Alin Aivănoaie vrea să preia conducerea echipei de handbal, deși e un simplu întreținut al politicii. Rugbiștii își scriu disperarea pe Facebook, povestind cum mor de foame cu salariile neplătite de 5 luni. Finanțarea echipelor de către Primărie este modestă, neavând niciun obiectiv, iar „băieții” care conduc clubul, Vasile Manole și Vlad Ungureanu sunt „locotenenții” lui Sorin Iacoban.

Iașul, unul dintre cele mai mari orașe din România, ocupă unul dintre locurile codașe la capitolul sporturi de echipă. Dacă echipa de fotbal mai speră încă la o intrare miraculoasă în play-off, ceea ce i-ar permite să viseze chiar la cupele europene, celelalte sporturi și-au acontat ultima poziție în clasament, cu șanse destul de mici de a evolua în primul eșalon și sezonul viitor.

Fără o Sală Polivalentă la nivelul Clujului sau a Craiovei, sporturile de sală se zbat într-un anonimat total, în timp ce la rugby mai vin doar câteva zeci de fani, familiile, câțiva prieteni ai sportivilor și câțiva foști rugbiști.

 

Greu când nu joci acasă“

Echipa de baschet CS Politehnica Iași a suferit cel mai mult din cauza condițiilor improprii din Sala Sporturilor. De-abia acum se lucrează la punerea parchetului – condiție obligatorie pentru organizarea meciurilor de baschet. Urmează să fie adusă tabela de marcaj și cronometrele cu resetare la 14 secunde.

Am adus mulți jucători noi, care să corespundă rigorilor primului eșalon. Marea noastră problemă a fost faptul că nu am disputat decât un singur meci în sala proprie, în campionat“, spune managerul echipei de baschet Gabriel Toma.

Pentru echipa pregătită de Ioannis Tsirogiannis se anunță un retur de foc, în care multe meciuri sunt reprogramate, iar echipa, până să joace în propria sală va fi nevoită să dispute meciurile, considerate pe teren propriu, la Galați.

Chiar și așa, Toma este optimist și consideră că echipa sa va putea evolua și sezonul viitor în Liga Națională.

Ieșenii speră ca până la finalul campionatului să urce în clasament și să termine peste echipele Dinamo, Timba Timișoara, Pheonix Galați și, poate, Pitești sau Craiova.

 

Handbaliștii și rugbiștii speră să scape

O altă echipă promovată pe prima scenă, cea de handbal masculin, a simțit din plin diferența dintre eșaloane. Pentru a putea face față noilor rigori au fost aduși câțiva jucători noi, iar directorul tehnic Cornel Bădulescu şi antrenorul Florin Spiridon au încropit un lot cu care au reușit o singură victorie și un egal în 15 meciuri.

În aceste condiții, ieșenii sunt pe ultimul loc în clasament și au șanse doar teoretice de a prinde măcar un loc de baraj. Pentru asta, trebuie ca în etapele rămase de jucat să treacă de CSM Făgăraș și HC Vaslui.

La rugby, unde sezonul trecut s-a investit puțin mai mult decât la celelalte echipe ieșene s-a reușit crearea unui lot destul de valoros, doar că apariția problemelor financiare a dus la despărțirea de antrenorul George Sava și câțiva jucători valoroși.

Acum, li s-a permis celor doi jucători din Tonga să-și caute echipe, iar cei patru sud-africani așteaptă să vadă cum se rezolvă problema financiară.

În aceste condiții, echipa a ajuns pe ultimul loc, însă un eventual succes la Cluj ar fi echivalent cu menţinerea în Superligă. Mai mult, se vorbește despre schimbarea formatului Superligii la zece echipe, ceea ce ar fi echivalent cu rămânerea în prima ligă pentru ieșeni.

 

Voleiul, la un pas de desființare

Singura echipă care nu este susținută și din banii de la Primărie, Penicilina Iași, a fost la un pas de desființare în vară. Până la urmă, s-a ajuns la o variantă de compromis, renunțându-se la o parte dintre jucătoarele care aveau salarii mari. În locul acestora au fost aduse alte voleibaliste de nivel apropiat, însă Penicilina a ajuns să ocupe ultimul loc, cu o singură victorie în zece partide disputate.

În condițiile în care prima ligă are în acest sezon competițional doar 10 echipe, în loc de 12, nicio formație nu va retrograda, așa că jucătoarele pot evolua fără a avea vreun stres.

Surse din cadrul clubului susțin că în situația actuală s-a ajuns deoarece s-a redus foarte mult finanțarea venită de la Antibiotice.

Zilele trecute, au fost aduse două jucătoare experimentate sârboaice, cu ajutorul cărora se speră ridicarea valorii actualului lot.

 

Întârzieri la salarii

Toţi jucătorii de la echipa de handbal sunt liberi să plece la alte echipe în condițiile în care nu și-au primit salariile de patru luni. Situația este și mai proastă la rugby, unde de aproape cinci luni nu s-au luat drepturile financiare. Mai bine, dacă se poate vorba de „bine“ e la baschet, unde s-au făcut trei luni de când nu s-au luat lefurile.

Problema trebuia rezolvată încă de anul trecut, însă Primăria nu a mai alocat Fundației Sportului Ieșean banii promiși. Astfel, formaţiile de handbal şi de baschet trebuiau să ia câte 150.000 de lei fiecare, iar echipa de rugby 95.000 lei.

În urma discuției purtate cu primarul Mihai Chirica, zilele trecute, președintele CS Politehnica Iași, Vasile Manole, a aflat că până pe 16 februarie, când se va stabili bugetul, nu se va mai da niciun ban.

Acești bani erau rectificări la bugetele inițiale.

Pentru 2017, baschetul avea un buget de 100.000 lei, handbalul – 85.000 lei și rugbiul – 50.000.

De menționat că pentru aceste echipe, CS Politehnica Iași a primit pentru acest sezon de la minister 320.000 lei.

Valoarea salariilor la handbal, baschet și rugby este de aproximativ 1 milion de lei. Nu este o sumă mare, dar dacă nu-i primim riscăm să pierdem mai mulți jucători“, spune directorul clubului, Vasile Manole.

Din 2018, lucrurile s-ar putea schimba în rău, primăria intenționând să aloce mai puțini bani Fundației Sportului Ieșean.

 

Bani mai puțini în anii trecuți

În condițiile în care doar rugbiul a fost în prima ligă, banii de la Fundație au fost mai puțini în perioada 2014-2017.

Pentru sezonul 2016-2017, echipa de baschet a primit de la Fundație 50.000 lei, cea de handbal – 50.000, iar cea de rugby – 100.000. În sezoanele 2014-2015 și 2015-2016, Fundația a dat câte 50.000 lei pentru echipele de handbal și rugby și 20.000 pentru cea de baschet. Cu excepția rugbiului, care a promovat în 2016, celelate echipe au fost în liga secundă în acești ani“, spune fostul președinte al clubului ieșean, Leonid Antohi.

O soluție pentru rezolvarea problemelor financiare, în viziunea lui Antohi, ar fi o fuziune între CS Politehnica și CSM: „Așa s-a întâmplat la Craiova, Cluj sau Oradea, unde finanțarea este mult mai mare. La Cluj, baschetul și handbalul primesc 2.000.000 lei, iar la Craiova și Oradea, baschetul și handbalul au bugete de aproape 1,5 milioane lei, de la primărie.“

 

Iașul, fără spectatori - Sibiul respiră baschet

Dacă la Iași, la meciurile echipelor ieșene de-abia se adună 200-300 de spectatori - în cazul baschetului sau nici 100, în cazul rugbiului sau a handbalului, fiecare meci al echipei de baschet masculin CSU Sibiu se dispută cu casa închisă. Cele 1.800 de locuri ale Polivalentei sibiene se dovedesc mereu a fi prea puține, mulți fani luîndu-și abonament pentru a fi siguri că nu ratează jocurile de acasă ale echipei favorite.

Campioana UBT Cluj, care beneficiază de o sală modernă, joacă meciurile de acasă cu 3-4.000 de suporteri, iar la partidele importante se joacă și cu 7.000 de oameni în tribună.

La handbal, HC Odorhei are vândute aproape 600 de abonamente în acest sezon, iar HC Minaur Baia Mare - 500. Odorhei joacă toate meciurile de acasă în Sala Polivalentă unde cele 1.300 de locuri sunt tot timpul ocupate, la fel și la Baia Mare, unde Polivalenta de 2.000 de locuri este mai mereu plină.

 

Iașul, lingura de lemn în toate ligile

 

RUGBY

Locul 7 din 7

 

BASCHET

Locul 12 din 12

 

HANDBAL

Locul 14 din 14

 

VOLEI

Locul 10 din 10

Fără șefi de secție

Situația alarmantă a echipelor de la Clubul Sportiv Politehnica Iași este cauzată și de lipsa unor persoane direct răspunzătoare de aceste formații.

Cu excepția baschetului, unde Gabriel Toma și Dorin Șchiopu sunt managerii echipei și stau mereu alături de jucători, la handbal și rugby e o debandadă totală.

La handbal, după ce Mihai Popescu și-a dat demisia, consilierul județean Alin Aivănoaei și-a manifestat dorința de a veni la conducerea clubului, însă nu este nimic semnat oficial.

La rugby, după ce Corneliu Ghenea a renunțat să mai reprezinte clubul nu a mai fost găsit un înlocuitor.

Nici la aparatul administrativ clubul nu stă prea bine, după plecarea lui Leonid Antohi, Vasile Manole neavând niciun vicepreședinte, el fiind ajutat de Vlad Ungureanu și Radu Boișteanu.

Surse din cadrul clubului, susțin că Manole, care este șef de lucrări la Universitatea Tehnică, ia indemnizație de conducere și este și antrenor de șah, el luînd aproximativ 4.000 de lei. Ungureanu cumulează și el câteva funcții în cadrul clubului, de referent și antrenor de șah și are venituri de aproximativ 2.500 lei. Antrenorul de baschet Boișteanu îndeplinește și el mai multe atribuții în cadrul clubului având o indemnizație de 2.000 lei.

Sinecuriștii se bat pe funcții în timp ce echipele sunt în disoluție. Consilierul județean Alin Aivănoaie vrea să preia conducerea echipei de handbal, deși e un simplu întreținut al politicii. Rugbiștii își scriu disperarea pe Facebook, povestind cum mor de foame cu salariile neplătite de 5 luni. Finanțarea echipelor de către Primărie este modestă, neavând niciun obiectiv, iar „băieții” care conduc clubul, Vasile Manole și Vlad Ungureanu sunt „locotenenții” lui Sorin Iacoban.

Iașul, unul dintre cele mai mari orașe din România, ocupă unul dintre locurile codașe la capitolul sporturi de echipă. Dacă echipa de fotbal mai speră încă la o intrare miraculoasă în play-off, ceea ce i-ar permite să viseze chiar la cupele europene, celelalte sporturi și-au acontat ultima poziție în clasament, cu șanse destul de mici de a evolua în primul eșalon și sezonul viitor.

Fără o Sală Polivalentă la nivelul Clujului sau a Craiovei, sporturile de sală se zbat într-un anonimat total, în timp ce la rugby mai vin doar câteva zeci de fani, familiile, câțiva prieteni ai sportivilor și câțiva foști rugbiști.

 

Greu când nu joci acasă“

Echipa de baschet CS Politehnica Iași a suferit cel mai mult din cauza condițiilor improprii din Sala Sporturilor. De-abia acum se lucrează la punerea parchetului – condiție obligatorie pentru organizarea meciurilor de baschet. Urmează să fie adusă tabela de marcaj și cronometrele cu resetare la 14 secunde.

Am adus mulți jucători noi, care să corespundă rigorilor primului eșalon. Marea noastră problemă a fost faptul că nu am disputat decât un singur meci în sala proprie, în campionat“, spune managerul echipei de baschet Gabriel Toma.

Pentru echipa pregătită de Ioannis Tsirogiannis se anunță un retur de foc, în care multe meciuri sunt reprogramate, iar echipa, până să joace în propria sală va fi nevoită să dispute meciurile, considerate pe teren propriu, la Galați.

Chiar și așa, Toma este optimist și consideră că echipa sa va putea evolua și sezonul viitor în Liga Națională.

Ieșenii speră ca până la finalul campionatului să urce în clasament și să termine peste echipele Dinamo, Timba Timișoara, Pheonix Galați și, poate, Pitești sau Craiova.

 

Handbaliștii și rugbiștii speră să scape

O altă echipă promovată pe prima scenă, cea de handbal masculin, a simțit din plin diferența dintre eșaloane. Pentru a putea face față noilor rigori au fost aduși câțiva jucători noi, iar directorul tehnic Cornel Bădulescu şi antrenorul Florin Spiridon au încropit un lot cu care au reușit o singură victorie și un egal în 15 meciuri.

În aceste condiții, ieșenii sunt pe ultimul loc în clasament și au șanse doar teoretice de a prinde măcar un loc de baraj. Pentru asta, trebuie ca în etapele rămase de jucat să treacă de CSM Făgăraș și HC Vaslui.

La rugby, unde sezonul trecut s-a investit puțin mai mult decât la celelalte echipe ieșene s-a reușit crearea unui lot destul de valoros, doar că apariția problemelor financiare a dus la despărțirea de antrenorul George Sava și câțiva jucători valoroși.

Acum, li s-a permis celor doi jucători din Tonga să-și caute echipe, iar cei patru sud-africani așteaptă să vadă cum se rezolvă problema financiară.

În aceste condiții, echipa a ajuns pe ultimul loc, însă un eventual succes la Cluj ar fi echivalent cu menţinerea în Superligă. Mai mult, se vorbește despre schimbarea formatului Superligii la zece echipe, ceea ce ar fi echivalent cu rămânerea în prima ligă pentru ieșeni.

 

Voleiul, la un pas de desființare

Singura echipă care nu este susținută și din banii de la Primărie, Penicilina Iași, a fost la un pas de desființare în vară. Până la urmă, s-a ajuns la o variantă de compromis, renunțându-se la o parte dintre jucătoarele care aveau salarii mari. În locul acestora au fost aduse alte voleibaliste de nivel apropiat, însă Penicilina a ajuns să ocupe ultimul loc, cu o singură victorie în zece partide disputate.

În condițiile în care prima ligă are în acest sezon competițional doar 10 echipe, în loc de 12, nicio formație nu va retrograda, așa că jucătoarele pot evolua fără a avea vreun stres.

Surse din cadrul clubului susțin că în situația actuală s-a ajuns deoarece s-a redus foarte mult finanțarea venită de la Antibiotice.

Zilele trecute, au fost aduse două jucătoare experimentate sârboaice, cu ajutorul cărora se speră ridicarea valorii actualului lot.

 

Întârzieri la salarii

Toţi jucătorii de la echipa de handbal sunt liberi să plece la alte echipe în condițiile în care nu și-au primit salariile de patru luni. Situația este și mai proastă la rugby, unde de aproape cinci luni nu s-au luat drepturile financiare. Mai bine, dacă se poate vorba de „bine“ e la baschet, unde s-au făcut trei luni de când nu s-au luat lefurile.

Problema trebuia rezolvată încă de anul trecut, însă Primăria nu a mai alocat Fundației Sportului Ieșean banii promiși. Astfel, formaţiile de handbal şi de baschet trebuiau să ia câte 150.000 de lei fiecare, iar echipa de rugby 95.000 lei.

În urma discuției purtate cu primarul Mihai Chirica, zilele trecute, președintele CS Politehnica Iași, Vasile Manole, a aflat că până pe 16 februarie, când se va stabili bugetul, nu se va mai da niciun ban.

Acești bani erau rectificări la bugetele inițiale.

Pentru 2017, baschetul avea un buget de 100.000 lei, handbalul – 85.000 lei și rugbiul – 50.000.

De menționat că pentru aceste echipe, CS Politehnica Iași a primit pentru acest sezon de la minister 320.000 lei.

Valoarea salariilor la handbal, baschet și rugby este de aproximativ 1 milion de lei. Nu este o sumă mare, dar dacă nu-i primim riscăm să pierdem mai mulți jucători“, spune directorul clubului, Vasile Manole.

Din 2018, lucrurile s-ar putea schimba în rău, primăria intenționând să aloce mai puțini bani Fundației Sportului Ieșean.

 

Bani mai puțini în anii trecuți

În condițiile în care doar rugbiul a fost în prima ligă, banii de la Fundație au fost mai puțini în perioada 2014-2017.

Pentru sezonul 2016-2017, echipa de baschet a primit de la Fundație 50.000 lei, cea de handbal – 50.000, iar cea de rugby – 100.000. În sezoanele 2014-2015 și 2015-2016, Fundația a dat câte 50.000 lei pentru echipele de handbal și rugby și 20.000 pentru cea de baschet. Cu excepția rugbiului, care a promovat în 2016, celelate echipe au fost în liga secundă în acești ani“, spune fostul președinte al clubului ieșean, Leonid Antohi.

O soluție pentru rezolvarea problemelor financiare, în viziunea lui Antohi, ar fi o fuziune între CS Politehnica și CSM: „Așa s-a întâmplat la Craiova, Cluj sau Oradea, unde finanțarea este mult mai mare. La Cluj, baschetul și handbalul primesc 2.000.000 lei, iar la Craiova și Oradea, baschetul și handbalul au bugete de aproape 1,5 milioane lei, de la primărie.“

 

Iașul, fără spectatori - Sibiul respiră baschet

Dacă la Iași, la meciurile echipelor ieșene de-abia se adună 200-300 de spectatori - în cazul baschetului sau nici 100, în cazul rugbiului sau a handbalului, fiecare meci al echipei de baschet masculin CSU Sibiu se dispută cu casa închisă. Cele 1.800 de locuri ale Polivalentei sibiene se dovedesc mereu a fi prea puține, mulți fani luîndu-și abonament pentru a fi siguri că nu ratează jocurile de acasă ale echipei favorite.

Campioana UBT Cluj, care beneficiază de o sală modernă, joacă meciurile de acasă cu 3-4.000 de suporteri, iar la partidele importante se joacă și cu 7.000 de oameni în tribună.

La handbal, HC Odorhei are vândute aproape 600 de abonamente în acest sezon, iar HC Minaur Baia Mare - 500. Odorhei joacă toate meciurile de acasă în Sala Polivalentă unde cele 1.300 de locuri sunt tot timpul ocupate, la fel și la Baia Mare, unde Polivalenta de 2.000 de locuri este mai mereu plină.

 

Iașul, lingura de lemn în toate ligile

 

RUGBY

Locul 7 din 7

 

BASCHET

Locul 12 din 12

 

HANDBAL

Locul 14 din 14

 

VOLEI

Locul 10 din 10

Fără șefi de secție

Situația alarmantă a echipelor de la Clubul Sportiv Politehnica Iași este cauzată și de lipsa unor persoane direct răspunzătoare de aceste formații.

Cu excepția baschetului, unde Gabriel Toma și Dorin Șchiopu sunt managerii echipei și stau mereu alături de jucători, la handbal și rugby e o debandadă totală.

La handbal, după ce Mihai Popescu și-a dat demisia, consilierul județean Alin Aivănoaei și-a manifestat dorința de a veni la conducerea clubului, însă nu este nimic semnat oficial.

La rugby, după ce Corneliu Ghenea a renunțat să mai reprezinte clubul nu a mai fost găsit un înlocuitor.

Nici la aparatul administrativ clubul nu stă prea bine, după plecarea lui Leonid Antohi, Vasile Manole neavând niciun vicepreședinte, el fiind ajutat de Vlad Ungureanu și Radu Boișteanu.

Surse din cadrul clubului, susțin că Manole, care este șef de lucrări la Universitatea Tehnică, ia indemnizație de conducere și este și antrenor de șah, el luînd aproximativ 4.000 de lei. Ungureanu cumulează și el câteva funcții în cadrul clubului, de referent și antrenor de șah și are venituri de aproximativ 2.500 lei. Antrenorul de baschet Boișteanu îndeplinește și el mai multe atribuții în cadrul clubului având o indemnizație de 2.000 lei.

Falsurile din certificatele de handicap – o schemă la nivel naţional prin care Statul a fost fraudat de sume imense – au făcut ca autorităţile să schimbe criteriile aflate la dispoziţia comisiilor de evaluare. Alex, un ieşean suferind de miopie forte şi deficienţă mintală, este victima acestor schimbări, comisia din Iaşi stabilind că nu mai poate primi acest certificat. Drept urmare, Direcţia de Asistenţă l-a evacuat din locuinţa socială, iar viaţa lui s-a schimbat dramatic.

 

De când se ştie a trăit numai în centre de plasament, iar acum câţiva ani a ajuns să fie sclav pe plantaţia unei persoane din Probota. Îl cheamă Alexandru Mihalache, are 32 de ani şi până anul trecut beneficia de o locuinţă socială deoarece avea certificat de persoană cu handicap accentuat. Modificarea criteriilor de acordare a acestui certificat pentru persoanele cu miopie forte l-a făcut pe Alexandru „om sănătos“ şi l-a lăsat fără un acoperiş deasupra capului.

 

Contestaţie respinsă. Ultima şansă: judecata

La ultima evaluare făcută de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, comisie din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi, Alexandru nu a mai primit certificat de persoană cu handicap. Potrivit modificărilor survenite anul trecut la Ordinul nr. 762/31.08.2007 al MMFES şi Ordinului nr.1992/19.11.2007 al MSP, miopia forte pe care o are Alexandru (-19,5 la ochiul drept şi -20,5 la ochiul stâng) nu se mai încadrează în niciun grad de handicap. În 2016, Alex fusese diagnosticat cu deficienţă mintală uşoară, având un IQ de 68, însă la ultima evaluare a fost considerat perfect sănătos.

Alex a făcut contestaţie, însă fără vreo şansă de reuşită. Singura sa variantă este să atace decizia Comisiei în contencios administrativ.

 

Evacuat din locuinţa socială

Fără acel certificat, cei de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) au fost nevoiţi să-l evacueze pe Alexandru din locuinţa socială. Pentru a nu-l lăsa, totuşi, pe drumuri, Direcţia i-a acordat cu titlu de sponsorizare suma de 1.900 lei, în două tranşe. Mai mult, cei de la Direcţie i-au găsit o gazdă în zona CUG.

Neavând un serviciu şi niciun alt venit, tânărul, care plătea 700 de lei chirie, a ajuns acum în situaţia de a nu mai avea cu ce să plătească şi de a fi dat afară.

Cei de la Direcţie au intervenit din nou şi spun că i-au găsit lui Alexandru o cazare, temporară, la căminul CFR. „Facem tot ce putem pentru a-l ajuta. O să-l ajutăm noi cu cazarea, până trece iarna, la căminul CFR“, spune şeful DGASPC Iaşi, Ion Florin.

 

Părăsit în maternitate

Mama lui Alexandru este ieşeancă, dar l-a născut la Paşcani. „Era la nişte rude şi a trebuit să nască la Paşcani. M-a abandonat în maternitate. Fiind foarte bolnav, am fost transferat la un spital din Iaşi, unde am stat până la vârsta de trei ani“, îşi începe Alex povestea.

Fiind părăsit în maternitate, de cazul său s-au ocupat cei de la DGASPC.

Din 1989 şi până în 2005, am stat la centrul din Budăi. Am făcut şcoală profesională la Grupul Şcolar Agricol din Podu Iloaiei. Am terminat profilul horticultură“, explică Alex.

După ce a împlinit vârsta de 18 ani, tânărul a fost internat la Centrul de zi „Ion Holban“ Iaşi. La vârsta de 22 de ani a urmat mai multe cursuri de calificare, ajutat de cei de la DGASPC. „Am făcut cursuri de tâmplar, lucrător în comerţ. Voiam să-mi găsesc şi eu un loc de muncă pentru a avea banii mei. Am lucrat câteva luni la Alfa Clear“, spune Mihalache.

 

Sclav la Probota

Pe urmă, timp de aproape un an de zile, Alexandru a fost nevoit să se descurce singur şi aşa a ajuns să facă muncă de sclav. „Am căutat anunţuri cu locuri de muncă. Aşa am găsit o persoană din Probota care a spus, iniţial, că are nevoie de ajutor pe lângă casă. El îmi oferea cazare, masă şi câţiva bani. După câteva luni, pretenţiile au fost din ce în ce mai mari, eram pus să fac treburi agricole de dimineaţă până seara, când făceam curat la animale. Nu-mi dădea bani şi eram obligat să stau într-o cameră insalubră cu alte 20 de persoane. Ajunsesem la un moment dat să dormim câte trei persoane într-un pat. Noi nu aveam voie să spunem nimănui despre condiţiile de acolo şi câte persoane stăm în acea cameră. Atunci m-am hotărât să plec şi am apelat din nou la patroana de la Alfa Clear“, rememorează Alex experienţa trăită.

 

Internat în centre rezidenţiale

Alex a obţinut în 2013 certificat de persoană cu handicap şi a fost internat la Centrul rezidenţial de la Hârlău unde a stat până în 2014. „Am făcut din nou nişte cursuri de calificare. Un curs de bucătar. Dar nu mi-am găsit niciun serviciu. Pe urmă, până în 2015, am fost mutat la Centrul rezidenţial din C.A. Rosetti. În această perioadă am lucrat la Fundaţia Alături de Voi, care ajută persoane cu dizabilităţi. După câteva luni, în 2016, am fost transferat, alături de alţi trei tineri, într-un apartament cu două camere din Tătăraşi. Acolo am stat până la începutul lunii noiembrie a anului trecut, când am fost dat afară deoarece nu am mai avut certificat de persoană cu handicap“, îşi aminteşte Alex.

În toată această perioadă, el a beneficiat de cazare şi masă din partea DGASPC, în contul indemnizaţiei de 272 de lei acordată de stat. „Am încercat mereu să-l ajutăm pe Alex să-şi găsească un loc de muncă şi să aibă unde locui. Personal l-am dus să se angajeze la Coca Cola în urmă cu câţiva ani“, zice Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt al DGASPC Iaşi.

Medicul Bogdănici vede un viitor pentru ieşean

 

Doctor: „Cu miopie forte poţi lucra fără probleme“

Medicul oftalmolog Camelia Bogdănici consideră că o persoană cu miopie forte poate lucra fără probleme şi că nu se impune neapărat încadrarea într-un grad de handicap. „De anul trecut s-au înăsprit criteriile pentru acordarea certificatelor de încadrare în grad de handicap. Şi nu vorbim doar despre miopie. Erau din ce în ce mai multe persoane care beneficiau de astfel de certificate şi atunci cheltuielile erau foarte mari. Atâta timp cât persoana vede cu corecţie, nu se impune acordarea gradului de handicap. Eu ştiu suficiente persoane care au mai mult de –20 şi lucrează fără probleme“, precizează Camelia Bogdănici.

Falsurile din certificatele de handicap – o schemă la nivel naţional prin care Statul a fost fraudat de sume imense – au făcut ca autorităţile să schimbe criteriile aflate la dispoziţia comisiilor de evaluare. Alex, un ieşean suferind de miopie forte şi deficienţă mintală, este victima acestor schimbări, comisia din Iaşi stabilind că nu mai poate primi acest certificat. Drept urmare, Direcţia de Asistenţă l-a evacuat din locuinţa socială, iar viaţa lui s-a schimbat dramatic.

 

De când se ştie a trăit numai în centre de plasament, iar acum câţiva ani a ajuns să fie sclav pe plantaţia unei persoane din Probota. Îl cheamă Alexandru Mihalache, are 32 de ani şi până anul trecut beneficia de o locuinţă socială deoarece avea certificat de persoană cu handicap accentuat. Modificarea criteriilor de acordare a acestui certificat pentru persoanele cu miopie forte l-a făcut pe Alexandru „om sănătos“ şi l-a lăsat fără un acoperiş deasupra capului.

 

Contestaţie respinsă. Ultima şansă: judecata

La ultima evaluare făcută de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, comisie din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi, Alexandru nu a mai primit certificat de persoană cu handicap. Potrivit modificărilor survenite anul trecut la Ordinul nr. 762/31.08.2007 al MMFES şi Ordinului nr.1992/19.11.2007 al MSP, miopia forte pe care o are Alexandru (-19,5 la ochiul drept şi -20,5 la ochiul stâng) nu se mai încadrează în niciun grad de handicap. În 2016, Alex fusese diagnosticat cu deficienţă mintală uşoară, având un IQ de 68, însă la ultima evaluare a fost considerat perfect sănătos.

Alex a făcut contestaţie, însă fără vreo şansă de reuşită. Singura sa variantă este să atace decizia Comisiei în contencios administrativ.

 

Evacuat din locuinţa socială

Fără acel certificat, cei de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) au fost nevoiţi să-l evacueze pe Alexandru din locuinţa socială. Pentru a nu-l lăsa, totuşi, pe drumuri, Direcţia i-a acordat cu titlu de sponsorizare suma de 1.900 lei, în două tranşe. Mai mult, cei de la Direcţie i-au găsit o gazdă în zona CUG.

Neavând un serviciu şi niciun alt venit, tânărul, care plătea 700 de lei chirie, a ajuns acum în situaţia de a nu mai avea cu ce să plătească şi de a fi dat afară.

Cei de la Direcţie au intervenit din nou şi spun că i-au găsit lui Alexandru o cazare, temporară, la căminul CFR. „Facem tot ce putem pentru a-l ajuta. O să-l ajutăm noi cu cazarea, până trece iarna, la căminul CFR“, spune şeful DGASPC Iaşi, Ion Florin.

 

Părăsit în maternitate

Mama lui Alexandru este ieşeancă, dar l-a născut la Paşcani. „Era la nişte rude şi a trebuit să nască la Paşcani. M-a abandonat în maternitate. Fiind foarte bolnav, am fost transferat la un spital din Iaşi, unde am stat până la vârsta de trei ani“, îşi începe Alex povestea.

Fiind părăsit în maternitate, de cazul său s-au ocupat cei de la DGASPC.

Din 1989 şi până în 2005, am stat la centrul din Budăi. Am făcut şcoală profesională la Grupul Şcolar Agricol din Podu Iloaiei. Am terminat profilul horticultură“, explică Alex.

După ce a împlinit vârsta de 18 ani, tânărul a fost internat la Centrul de zi „Ion Holban“ Iaşi. La vârsta de 22 de ani a urmat mai multe cursuri de calificare, ajutat de cei de la DGASPC. „Am făcut cursuri de tâmplar, lucrător în comerţ. Voiam să-mi găsesc şi eu un loc de muncă pentru a avea banii mei. Am lucrat câteva luni la Alfa Clear“, spune Mihalache.

 

Sclav la Probota

Pe urmă, timp de aproape un an de zile, Alexandru a fost nevoit să se descurce singur şi aşa a ajuns să facă muncă de sclav. „Am căutat anunţuri cu locuri de muncă. Aşa am găsit o persoană din Probota care a spus, iniţial, că are nevoie de ajutor pe lângă casă. El îmi oferea cazare, masă şi câţiva bani. După câteva luni, pretenţiile au fost din ce în ce mai mari, eram pus să fac treburi agricole de dimineaţă până seara, când făceam curat la animale. Nu-mi dădea bani şi eram obligat să stau într-o cameră insalubră cu alte 20 de persoane. Ajunsesem la un moment dat să dormim câte trei persoane într-un pat. Noi nu aveam voie să spunem nimănui despre condiţiile de acolo şi câte persoane stăm în acea cameră. Atunci m-am hotărât să plec şi am apelat din nou la patroana de la Alfa Clear“, rememorează Alex experienţa trăită.

 

Internat în centre rezidenţiale

Alex a obţinut în 2013 certificat de persoană cu handicap şi a fost internat la Centrul rezidenţial de la Hârlău unde a stat până în 2014. „Am făcut din nou nişte cursuri de calificare. Un curs de bucătar. Dar nu mi-am găsit niciun serviciu. Pe urmă, până în 2015, am fost mutat la Centrul rezidenţial din C.A. Rosetti. În această perioadă am lucrat la Fundaţia Alături de Voi, care ajută persoane cu dizabilităţi. După câteva luni, în 2016, am fost transferat, alături de alţi trei tineri, într-un apartament cu două camere din Tătăraşi. Acolo am stat până la începutul lunii noiembrie a anului trecut, când am fost dat afară deoarece nu am mai avut certificat de persoană cu handicap“, îşi aminteşte Alex.

În toată această perioadă, el a beneficiat de cazare şi masă din partea DGASPC, în contul indemnizaţiei de 272 de lei acordată de stat. „Am încercat mereu să-l ajutăm pe Alex să-şi găsească un loc de muncă şi să aibă unde locui. Personal l-am dus să se angajeze la Coca Cola în urmă cu câţiva ani“, zice Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt al DGASPC Iaşi.

Medicul Bogdănici vede un viitor pentru ieşean

 

Doctor: „Cu miopie forte poţi lucra fără probleme“

Medicul oftalmolog Camelia Bogdănici consideră că o persoană cu miopie forte poate lucra fără probleme şi că nu se impune neapărat încadrarea într-un grad de handicap. „De anul trecut s-au înăsprit criteriile pentru acordarea certificatelor de încadrare în grad de handicap. Şi nu vorbim doar despre miopie. Erau din ce în ce mai multe persoane care beneficiau de astfel de certificate şi atunci cheltuielile erau foarte mari. Atâta timp cât persoana vede cu corecţie, nu se impune acordarea gradului de handicap. Eu ştiu suficiente persoane care au mai mult de –20 şi lucrează fără probleme“, precizează Camelia Bogdănici.

Pagina 4 din 122

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top