Vremea se schimbă radical, de astăzi, ninsorile şi lapoviţa cuprinzând cea mai mare parte din ţară, mai mult, din cauza intensificării vântului, temperatura resimţită va fi mai mică decât cea din termometre, spune meteorologul Alina Şerban.

Alina Şerban: Vorbim despre un proces de răcire care va continua şi pe parcursul următoarelor două zile, când valorile termice vor continuă să scadă uşor la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile extracarpatice, în partea de sud şi de est, astfel încât în zona Moldovei maximele vor fi chiar negative în partea de nord şi de centru a acesteia, spre – 2 grade la amiază. În zona Olteniei şi a Munteniei nu vom avea mai mult de 2- 3 grade la amiază. Şi în zona Capitalei ploile se vor transforma treptat în lapoviţă şi, apoi, în câţiva fulgi de zăpadă. Acest proces de răcire este dublat şi de intensificări ale vântului, astfel încât senzaţia de rece va fi cu mult amplificată, temperaturile resimţite de corpul uman vor fi chiar uşor negative.” (Rador/ FOTO adevarul.ro)

Ministrul transporturilor, Lucian Şova, a vorbit astăzi, la Bacău, despre auditul Curţii de Conturi privind modul în care au fost finanţate şi modernizate proiecte de infrastructură rutieră.

Lucian Şova a declarat, în exclusivitate pentru RRA, că este nevoie de maximă determinare, pentru a evita riscul de a pierde bani de la Uniunea Europeană.

Lucian Şova: Constatăm la această dată că auditul Curţii de Conturi, care reprezintă interesele Uniunii Europene cu privire la modul în care au fost finanţate şi finalizate proiecte de infrastructură rutieră, ne atrage atenţia că există unele disfuncţionalităţi la nivelul unor obiective, cum ar fi, de exemplu, centura Constanţei la profil de autostradă, şi nu numai, care încă nu au îndeplinit toate condiţionalităţile. Manifestăm maximă atenţie, dar trebuie şi maximă determinare să încheim aceste subiecte pentru a nu risca corecţii semnificative din partea Comisiei Europene.

Ministrul transporturilor s-a referit şi la polemica dusă de parlamentari din mai multe judeţe din Moldova, vizând cele două variante de autostradă care ar urma să lege vestul ţării de est: Târgu Mureş – Iaşi sau Braşov – Bacău – Iaşi.

Lucian Şova: Sunt două proiecte care nu sunt în concurenţă. Fiecare dintre ele va merge pe exerciţiul financiar corespunzător, având în vedere că finanţarea pentru autostrada Braşov – Bacău şi mai departe este prevăzută pentru exerciţiul financiar începând din 2020, spre deosebire de autostrada Iaşi – Târgu Mureş, care este finanţabilă din acest exerciţiu financiar. Se desfăşoară activităţi pe fiecare dintre ele, însă am credinţa că la sfârşit proiectul cel mai viabil va fi primul care va fi gata şi acela va oferi o posibilitate pentru cetăţenii provinciei Moldova să treacă mai repede munţii şi să călătorească până în Europa.

Ministrul Şova consideră că antreprenorii cu capital românesc, care participă la construcţia de autostrăzi, dovedesc o mai mare seriozitate decât firmele străine. (Rador/ FOTO napocanews.ro)

Consilierii locali PMP s-au axat, în propunerile de amendamente la bugetul municipiului Iași, pe proiecte care vizează, optimizarea sistemului de sănătate. „Este dorința de a fi aproape de ieşeni şi pentru a îmbunătăţi în beneficiul comunităţii locale propunerea de buget pentru anul 2018”, a spus consiliera PMP Violeta Găburici.

În urma votului din şedinţa de CL de astăzi, consilierii PMP au obţinut alocarea de fonduri pentru o serie de investiţii la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon”, înfiinţarea unui centru medico-social în Municipiul Iaşi (amendamente depuse de consilierul local Violeta Găburici) precum şi un studiu de fezabilitate pentru construirea unui pod peste pârâul Vămăşoaia, care va uşura viaţa a zeci de copii care zilnic ocolesc aproximativ 3 km pentru a ajunge la Școala Generală nr. 2 „Veronica Micle” (amendament depus de consilierul local Daniel Piftor).

După ce, în 2017, consilierii PMP au obţinut înfiinţarea unei substaţii de ambulanţă în zona Păcurari, în acest an aceştia continuă seria amendamentelor pentru sistemul de sănătate. Apariţia unui centru medico-social în Municipiul Iaşi va degreva spitalele şi va acoperi deficitul de funcţionare al unităţilor sanitare pe acest segment. Concret, se vor elimina cazurile sociale care sufocă spitalele de boli cronice prin acordarea de servicii de îngrijire, servicii medicale, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale.

Astfel, prin crearea unei instituţii rezidenţiale care să adăpostească persoane aflate într-o dublă situaţie de risc, din punct de vedere medical dar şi din punct de vedere social, se vor degreva unităţile medicale din oraş. „Pentru că investiţiile în sistemul de sănătate sunt o prioritate pentru consilierii locali ai PMP, şi în acest an am depus o serie de amendamente care vin să îmbunătăţească calitatea vieţii ieşenilor. Acest centru şi construirea, în acest an, a substaţiei de ambulanţă din zona Păcurari, reprezintă reuşita consilierilor PMP şi concretizarea muncii şi promisiunilor făcute în campanie”, a declarat Violeta Găburici, liderul de grup al consilierilor PMP Iaşi.

Blue Air nu mai primește discount din taxele aeroportuare decât dacă plătește integral datoria. Bacăul ar putea profita din 2019. La Suceava se face un terminal de 4 milioane de euro și Gheorghe Flutur curtează Wizz Air să-și mute baza acolo. Search Corporation ia 4 milioane de lei ca să mute terminalele pe latura de est a platoului de la Ciric. Costuri totale estimate: 120 milioane de euro, nicio sursă identificată. Investiții de 40 milioane de euro au fost anulate, planul s-a schimbat.

Interesele economice, dar, mai ales, cele politice pun în pericol principala legătură a Iașului cu lumea: Aeroportul Internațional. Desființarea cursei aeriene Iași–Cluj–Timișoara, operată de Blue Air, a devoalat o parte din ghemul intereselor.

 

Pericol iminent

Noul Consiliu de Administrație al Aeroportului Iași ia decizii contradictorii, planificând investiții faraonice, fără niciun fundament real.

Totul se desenează pe hârtie, nimic în lumea reală. „Pentru Iași, 2018 e un alt an pierdut din punct de vedere al investițiilor. Efectele dezastruoase se vor vedea din 2019”, a spus un reputat specialist.

Deputatul liberal Marius Bodea, fost șef al aerogării, a identificat cel mai mare risc: „Fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”. Concret, Wizz Air ar putea pleca la Suceava, iar Blue Air la Bacău. Dacă își mută două dintre avioane, Iașul pierde 600.000 de călători într-un an.

Scenariul apocaliptic e respins de Maricel Popa, șeful Consiliului Județean: „Suntem în grafic. Vom face investiții”.

 

Au refuzat biletele la ordin

La începutul lunii, Blue Air a anunțat că, din 17 februarie, desființează ruta Timișoara – Cluj – Iași. Inițial, au fost invocate „fricțiuni” cu conducerea Aeroportului Timișoara. Însă, deputatul Marius Bodea a precizat că și Iașul are partea sa de vină în desființarea cursei. „Este important ca oamenii să înțeleagă că această decizie nu este una comercială, ci o consecință a tot ce s-a întâmplat în cazul Iașului de la venirea lui Maricel Popa în fruntea CJ Iași: controale comandate, distrugerea imaginii aeroportului, blocarea investițiilor, intruziuni în numirea Consiliului de Administrație și directorului general, decredibilizarea instituției aeroportului”, a declarat deputatul PNL.

Și, într-adevăr, neînțelegeri între conducerea Aeroportului și Blue Air există și la Iași. Acum câteva săptămâni, noul Consiliul de Administrație al Aeroportului a refuzat biletele la ordin ale Blue Air pentru datoria de 9 milioane de lei. „Cei de la Blue Air au avut un blocaj financiar pentru că au făcut o investiție într-o bază din Italia”, a afirmat un specialist din domeniu care a fost sursa de la care operatorul low-cost a acumulat datorii și la Timișoara și la Iași.

Avion arestat la sol
La Timișoara, suma a fost mult mai mică față de cea de la Iași. „Sunt datorii, dar sunt confidențiale”, a afirmat Nicoleta Trifan, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Timișoară. Din cauza restanțelor, se spune chiar că șefii de la Timișoara i-au amenințat pe cei de la Blue Air cu arestarea avionului (o practică internațională, blocarea avionului cu o mașină).
La Iași, lucrurile stăteau la fel de delicat: Blue Air avea de achitat 9 milioane de lei, moment după care ar fi primit înapoi 4,5 milioane de lei (un fel de bonificație oferită de Aeroport pentru că a adus mulți pasageri).

Însă, noii membri CA de la Iași nu au dat dovadă de flexibilitate în negociere. Nu au acceptat biletele la ordin și nicio schemă de plată și compensare. În acest moment, Blue Air ar fi plătit mare parte din sumă, mai având de achitat aproape 3 milioane de lei. Abia când va fi plătit și ultimul leu, va primi înapoi cele 4,5 milioane – bonus.

Blue Air – 50% din traficul de la Iași
Surse din domeniul aviației susțin că prezenta colaborare cu Blue Air este vitală pentru Iași. Din cei 1.114.000 de călători care au tranzitat în 2017 Aeroportul din Iași aproximativ 50% au zburat cu Blue Air, diferența fiind asigurată de Tarom (20%) și Wizz Air (30%).

Pentru fiecare cursă, Aeroportul percepe trei tipuri de taxă: de pasager, de dezvoltare și de securitate. În total, se poate ajunge la 10 euro/pasager. În schimb, operatorii primesc bonificații cu atât mai mari cu cât aduc mai mulți pasageri și deschid mai multe rute. Din toate aceste calcule, anul trecut Aeroportul Iași a înregistrat un profit de 2 milioane de euro.

În plus, în februarie 2017, când Tarom a renunțat la cursele spre Munchen, Torino și Madrid, Blue Air a răspuns solicitărilor venite din partea Aeroportului și a preluat rutele spre orașele din Germania și Italia. Adică, o receptivitate crescută la sugestiile venite dinspre șefii aerogării.

 

S-ar putea reloca la Suceava și Bacău

Însă, dacă neînțelegerile persistă, există riscul să rămânem fără curse. „Tarom a anunțat că renunță la trei curse externe de pe Iași. Gheorghe Flutur la Suceava (președintele Consiliului Județean – n.r.) a spus că ia un credit de 4 milioane de euro să facă un terminal ca al Iașului.

Recent, Bacăul a inaugurat noul terminal. Deci, pe fond de scandal, operatorii low cost ar putea decide relocarea, de exemplu Wizz Air la Suceava și Blue Air la Bacău”, a spus specialistul în aviație comercială.

În plus, conducerea unui Aeroport poate obține bani mai buni din taxe cu cât are mai multe companii care operează. Dacă e doar una sau două, operatorii negociază dur, impunându-și pretențiile. Adică taxe de pasageri mici, încasări reduse pentru Aeroport, imposibilitate de dezvoltare.

Membri CA, puși la colț

Rădăcina răului a fost identificată și de specialist și de cei din PNL ca fiind noul Consiliu de Administrație. Compus din 6 și nu din 7 membri, noilor șefi li se reproșează lipsa de cunoștințe, tergiversarea investițiilor, incapacitatea de a lua decizii rapide, în interesul Aeroportului și a călătorilor.

„Am spus în nenumărate rânduri că aici se va ajunge pentru că instabilitatea creată la nivelul conducerii Aeroportului Internațional Iași, lipsa de autoritate la nivelul acestei instituții din cauza nesfârșitelor provizorate, numirea în Consiliul de Administrație cu încălcarea legii a unor acoliți personali și, nu în ultimul rând, crearea unei breșe de securitate atunci când a dispus, prin interpuși, blocarea accesului pe aeroport a managerului de siguranță și securitate aeroportuară, are fix acest rezultat: fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”, a declarat liberalul Marius Bodea.

Ca un element de culoare, ședințele CA al Aeroportului ar ține câte 8-9 ore pe zi, timp de două zile consecutiv.

 

Risc maxim de blocaj

Dar cea mai mare temere este compromiterea dezvoltării ulterioare a Aeroportului. Acum câteva luni, conducerea Consiliului Județean și-a dat girul pentru ca Aerostar Bacău să facă la Iași o bază de mentenanță/reparații avioane. Investiția, estimată la 10 milioane de euro, ar urma să fie finalizată anul viitor. Pentru a deveni funcțională, ar trebui o investiție de vreo 15 milioane de euro și din partea Aeroportului și/sau a Consiliului Județean. Practic, ar trebui făcută o nouă platformă pentru gararea avioanelor, aceasta urmând să aibă o capacitate de 5–6 aeronave.

Aerostar ar fi început deja să angajeze o parte din cei 100 de salariați cu care va funcționa la Iași, aceștia urmând să fie pregătiți la fabrica din Bacău. Deci, la sfârșitul lui 2019, Aerostar va avea la Iași 100 de oameni și-un hangar în care se vor putea repara două-trei aeronave în același timp. Întrebarea este dacă Aeroportul va construi respectiva platformă fără de care investiția băcăuanilor va fi inutilă.

Fantasmagorie cu un Aeroport nou
În altă ordine de idei, noii membri ai Consiliului de Administrație ar fi trecut în buget și o serie de cheltuieli deplasate. Spre exemplu, au fost prevăzute 4 milioane de lei pentru reactualizarea studiului Search Corporation privind construirea unui nou Aeroport, în oglindă față de cel actual, adică de partea cealaltă a pistei. Costul

estimat se ridică la 120–140 milioane de euro. Search Corporation sunt cei care trebuiau să facă PUG-ul nou al Iașului și care nu este gata nici după 10 ani.

În afara faptului că sursa de finanțare la o așă sumă nu este cunoscută, specialiștii susțin că noul Aeroport nu va avea parametri de trafic spectaculoși. Adică, terminalul va putea procesa 2 milioane de călători pe an, iar platforma va avea 14 locuri de parcare avioane. În schimb, cu o investiție de doar 22 milioane de euro, s-ar realiza unirea terminalelor actuale T2 și T3 ceea ce ar permite un flux de 3,5–4 milioane de pasageri. Împreună cu cele 15 milioane pentru o nouă platformă de 5 locuri s-ar ajunge astfel la o investiție maximă de 40 milioane de euro (o treime din cea pentru un nou Aeroport), cu parametri de trafic mult superiori.

În plus, membrii noului CA ar planifica și o investiție de 12 milioane de lei pentru achiziționarea unui sistem de securitate care la Bacău a costat doar 1 milion de lei.

Pentru că are mai multe acțiuni în instanță contra noului Consiliu de Administrație și a Consiliului Județean, Alexandru Anghel, fostul director, a refuzat orice discuție pe acest subiect. Surse apropiate susțin că acesta ar putea participa la concursul pentru desemnarea noului șef al aerogării.

„Blue Air înregistra datorii mari la taxele aeroportuare, dar decizia anulării cursei Timișoara – Cluj - Iași nu are nicio legătură cu Iașul. Aeroportul Timișoara pur și simplu le-a sechestrat avionul la sol, din cauza datoriilor. Noi nu vom face niciodată acest lucru cu avioanele Blue Air. Se caută soluții ca legătura aeriană să nu fie anulată, ar putea veni un alt operator. E vorba și de rentabilitate, datele arată că pe relația Timișoara - Cluj erau foarte puțini călători și asta era o problemă.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

 

 

 

„Cursele de vară anulate de Tarom nu sunt o premieră, acest lucru s-a mai întamplat și în trecut, totul ține de numărul de aeronave avut la dispoziție de Tarom și de calculul de rentabilitate. Relația Munchen de exemplu, nu produce suficienți călători. Vom avea discuții la minister și la sediul companiei Tarom pentru a găsi soluții. În orice aeroport regional din lume există fluctuații pe cursele operate, pentru că sunt testări ale pieței, unele rute nu se dovedesc viabile. Eu știu însă că în 2018 numărul de călători de la Iași va fi mai mare decât în 2017.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

„Prezența altor operatori de tip low-cost pe Aeroportul Timișoara nu are cum să afecteze traficul companiei Blue Air dintr-un motiv foarte simplu: Blue Air este singura companie aeriană care efectuează curse aeriene pe ruta Timișoara–Iași–Cluj. Faptul că Wizzair și Ryanair operează pe diferite aeroporturi din Anglia, Germania, Franța, Spania, Belgia, Olanda și Israel nu are cum să afecteze cursele operate de compania Blue Air. Prin urmare și afirmația potrivit căreia cursele operate de Blue Air pe Aeroportul Timișoara sunt afectate de <prezența tot mai agresivă pe care companiile low-cost străine o au pe piață românească> este una eronată”, Daniel Iulian Idolu, director general al Aeroportului „Traian Vuia” Timișoara.

Se putea evita desființarea cursei
Pentru că era o cursă strategică care lega capitalele regiunilor istorice Timișoara (Banat), Cluj (Ardeal) și Iași (Moldova), specialiștii în aviație susțin că putea fi menținută prin aplicare a două măsuri simple. Fie singure, fie cumulate.

Pe de o parte, operatorul aerian putea decide restrângerea numărului de curse, adică acestea să nu mai fie zilnice, ci de 4-5 ori pe săptămână crescând astfel gradul de încărcare a aeronavelor. În al doilea rând, conducerile aeroporturilor din Iași, Cluj și Timișoara puteau decide de comun acord să reducă fiecare taxele aeroportuare cu 1-2 euro/pasager, crescând astfel nivelul de încasare al Blue Air. Totul gândit în ideea că această rută, având rol strategic, trebuie menținută.

 

 

Blue Air nu mai primește discount din taxele aeroportuare decât dacă plătește integral datoria. Bacăul ar putea profita din 2019. La Suceava se face un terminal de 4 milioane de euro și Gheorghe Flutur curtează Wizz Air să-și mute baza acolo. Search Corporation ia 4 milioane de lei ca să mute terminalele pe latura de est a platoului de la Ciric. Costuri totale estimate: 120 milioane de euro, nicio sursă identificată. Investiții de 40 milioane de euro au fost anulate, planul s-a schimbat.

Interesele economice, dar, mai ales, cele politice pun în pericol principala legătură a Iașului cu lumea: Aeroportul Internațional. Desființarea cursei aeriene Iași–Cluj–Timișoara, operată de Blue Air, a devoalat o parte din ghemul intereselor.

 

Pericol iminent

Noul Consiliu de Administrație al Aeroportului Iași ia decizii contradictorii, planificând investiții faraonice, fără niciun fundament real.

Totul se desenează pe hârtie, nimic în lumea reală. „Pentru Iași, 2018 e un alt an pierdut din punct de vedere al investițiilor. Efectele dezastruoase se vor vedea din 2019”, a spus un reputat specialist.

Deputatul liberal Marius Bodea, fost șef al aerogării, a identificat cel mai mare risc: „Fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”. Concret, Wizz Air ar putea pleca la Suceava, iar Blue Air la Bacău. Dacă își mută două dintre avioane, Iașul pierde 600.000 de călători într-un an.

Scenariul apocaliptic e respins de Maricel Popa, șeful Consiliului Județean: „Suntem în grafic. Vom face investiții”.

 

Au refuzat biletele la ordin

La începutul lunii, Blue Air a anunțat că, din 17 februarie, desființează ruta Timișoara – Cluj – Iași. Inițial, au fost invocate „fricțiuni” cu conducerea Aeroportului Timișoara. Însă, deputatul Marius Bodea a precizat că și Iașul are partea sa de vină în desființarea cursei. „Este important ca oamenii să înțeleagă că această decizie nu este una comercială, ci o consecință a tot ce s-a întâmplat în cazul Iașului de la venirea lui Maricel Popa în fruntea CJ Iași: controale comandate, distrugerea imaginii aeroportului, blocarea investițiilor, intruziuni în numirea Consiliului de Administrație și directorului general, decredibilizarea instituției aeroportului”, a declarat deputatul PNL.

Și, într-adevăr, neînțelegeri între conducerea Aeroportului și Blue Air există și la Iași. Acum câteva săptămâni, noul Consiliul de Administrație al Aeroportului a refuzat biletele la ordin ale Blue Air pentru datoria de 9 milioane de lei. „Cei de la Blue Air au avut un blocaj financiar pentru că au făcut o investiție într-o bază din Italia”, a afirmat un specialist din domeniu care a fost sursa de la care operatorul low-cost a acumulat datorii și la Timișoara și la Iași.

Avion arestat la sol
La Timișoara, suma a fost mult mai mică față de cea de la Iași. „Sunt datorii, dar sunt confidențiale”, a afirmat Nicoleta Trifan, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Timișoară. Din cauza restanțelor, se spune chiar că șefii de la Timișoara i-au amenințat pe cei de la Blue Air cu arestarea avionului (o practică internațională, blocarea avionului cu o mașină).
La Iași, lucrurile stăteau la fel de delicat: Blue Air avea de achitat 9 milioane de lei, moment după care ar fi primit înapoi 4,5 milioane de lei (un fel de bonificație oferită de Aeroport pentru că a adus mulți pasageri).

Însă, noii membri CA de la Iași nu au dat dovadă de flexibilitate în negociere. Nu au acceptat biletele la ordin și nicio schemă de plată și compensare. În acest moment, Blue Air ar fi plătit mare parte din sumă, mai având de achitat aproape 3 milioane de lei. Abia când va fi plătit și ultimul leu, va primi înapoi cele 4,5 milioane – bonus.

Blue Air – 50% din traficul de la Iași
Surse din domeniul aviației susțin că prezenta colaborare cu Blue Air este vitală pentru Iași. Din cei 1.114.000 de călători care au tranzitat în 2017 Aeroportul din Iași aproximativ 50% au zburat cu Blue Air, diferența fiind asigurată de Tarom (20%) și Wizz Air (30%).

Pentru fiecare cursă, Aeroportul percepe trei tipuri de taxă: de pasager, de dezvoltare și de securitate. În total, se poate ajunge la 10 euro/pasager. În schimb, operatorii primesc bonificații cu atât mai mari cu cât aduc mai mulți pasageri și deschid mai multe rute. Din toate aceste calcule, anul trecut Aeroportul Iași a înregistrat un profit de 2 milioane de euro.

În plus, în februarie 2017, când Tarom a renunțat la cursele spre Munchen, Torino și Madrid, Blue Air a răspuns solicitărilor venite din partea Aeroportului și a preluat rutele spre orașele din Germania și Italia. Adică, o receptivitate crescută la sugestiile venite dinspre șefii aerogării.

 

S-ar putea reloca la Suceava și Bacău

Însă, dacă neînțelegerile persistă, există riscul să rămânem fără curse. „Tarom a anunțat că renunță la trei curse externe de pe Iași. Gheorghe Flutur la Suceava (președintele Consiliului Județean – n.r.) a spus că ia un credit de 4 milioane de euro să facă un terminal ca al Iașului.

Recent, Bacăul a inaugurat noul terminal. Deci, pe fond de scandal, operatorii low cost ar putea decide relocarea, de exemplu Wizz Air la Suceava și Blue Air la Bacău”, a spus specialistul în aviație comercială.

În plus, conducerea unui Aeroport poate obține bani mai buni din taxe cu cât are mai multe companii care operează. Dacă e doar una sau două, operatorii negociază dur, impunându-și pretențiile. Adică taxe de pasageri mici, încasări reduse pentru Aeroport, imposibilitate de dezvoltare.

Membri CA, puși la colț

Rădăcina răului a fost identificată și de specialist și de cei din PNL ca fiind noul Consiliu de Administrație. Compus din 6 și nu din 7 membri, noilor șefi li se reproșează lipsa de cunoștințe, tergiversarea investițiilor, incapacitatea de a lua decizii rapide, în interesul Aeroportului și a călătorilor.

„Am spus în nenumărate rânduri că aici se va ajunge pentru că instabilitatea creată la nivelul conducerii Aeroportului Internațional Iași, lipsa de autoritate la nivelul acestei instituții din cauza nesfârșitelor provizorate, numirea în Consiliul de Administrație cu încălcarea legii a unor acoliți personali și, nu în ultimul rând, crearea unei breșe de securitate atunci când a dispus, prin interpuși, blocarea accesului pe aeroport a managerului de siguranță și securitate aeroportuară, are fix acest rezultat: fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”, a declarat liberalul Marius Bodea.

Ca un element de culoare, ședințele CA al Aeroportului ar ține câte 8-9 ore pe zi, timp de două zile consecutiv.

 

Risc maxim de blocaj

Dar cea mai mare temere este compromiterea dezvoltării ulterioare a Aeroportului. Acum câteva luni, conducerea Consiliului Județean și-a dat girul pentru ca Aerostar Bacău să facă la Iași o bază de mentenanță/reparații avioane. Investiția, estimată la 10 milioane de euro, ar urma să fie finalizată anul viitor. Pentru a deveni funcțională, ar trebui o investiție de vreo 15 milioane de euro și din partea Aeroportului și/sau a Consiliului Județean. Practic, ar trebui făcută o nouă platformă pentru gararea avioanelor, aceasta urmând să aibă o capacitate de 5–6 aeronave.

Aerostar ar fi început deja să angajeze o parte din cei 100 de salariați cu care va funcționa la Iași, aceștia urmând să fie pregătiți la fabrica din Bacău. Deci, la sfârșitul lui 2019, Aerostar va avea la Iași 100 de oameni și-un hangar în care se vor putea repara două-trei aeronave în același timp. Întrebarea este dacă Aeroportul va construi respectiva platformă fără de care investiția băcăuanilor va fi inutilă.

Fantasmagorie cu un Aeroport nou
În altă ordine de idei, noii membri ai Consiliului de Administrație ar fi trecut în buget și o serie de cheltuieli deplasate. Spre exemplu, au fost prevăzute 4 milioane de lei pentru reactualizarea studiului Search Corporation privind construirea unui nou Aeroport, în oglindă față de cel actual, adică de partea cealaltă a pistei. Costul

estimat se ridică la 120–140 milioane de euro. Search Corporation sunt cei care trebuiau să facă PUG-ul nou al Iașului și care nu este gata nici după 10 ani.

În afara faptului că sursa de finanțare la o așă sumă nu este cunoscută, specialiștii susțin că noul Aeroport nu va avea parametri de trafic spectaculoși. Adică, terminalul va putea procesa 2 milioane de călători pe an, iar platforma va avea 14 locuri de parcare avioane. În schimb, cu o investiție de doar 22 milioane de euro, s-ar realiza unirea terminalelor actuale T2 și T3 ceea ce ar permite un flux de 3,5–4 milioane de pasageri. Împreună cu cele 15 milioane pentru o nouă platformă de 5 locuri s-ar ajunge astfel la o investiție maximă de 40 milioane de euro (o treime din cea pentru un nou Aeroport), cu parametri de trafic mult superiori.

În plus, membrii noului CA ar planifica și o investiție de 12 milioane de lei pentru achiziționarea unui sistem de securitate care la Bacău a costat doar 1 milion de lei.

Pentru că are mai multe acțiuni în instanță contra noului Consiliu de Administrație și a Consiliului Județean, Alexandru Anghel, fostul director, a refuzat orice discuție pe acest subiect. Surse apropiate susțin că acesta ar putea participa la concursul pentru desemnarea noului șef al aerogării.

„Blue Air înregistra datorii mari la taxele aeroportuare, dar decizia anulării cursei Timișoara – Cluj - Iași nu are nicio legătură cu Iașul. Aeroportul Timișoara pur și simplu le-a sechestrat avionul la sol, din cauza datoriilor. Noi nu vom face niciodată acest lucru cu avioanele Blue Air. Se caută soluții ca legătura aeriană să nu fie anulată, ar putea veni un alt operator. E vorba și de rentabilitate, datele arată că pe relația Timișoara - Cluj erau foarte puțini călători și asta era o problemă.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

 

 

 

„Cursele de vară anulate de Tarom nu sunt o premieră, acest lucru s-a mai întamplat și în trecut, totul ține de numărul de aeronave avut la dispoziție de Tarom și de calculul de rentabilitate. Relația Munchen de exemplu, nu produce suficienți călători. Vom avea discuții la minister și la sediul companiei Tarom pentru a găsi soluții. În orice aeroport regional din lume există fluctuații pe cursele operate, pentru că sunt testări ale pieței, unele rute nu se dovedesc viabile. Eu știu însă că în 2018 numărul de călători de la Iași va fi mai mare decât în 2017.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

„Prezența altor operatori de tip low-cost pe Aeroportul Timișoara nu are cum să afecteze traficul companiei Blue Air dintr-un motiv foarte simplu: Blue Air este singura companie aeriană care efectuează curse aeriene pe ruta Timișoara–Iași–Cluj. Faptul că Wizzair și Ryanair operează pe diferite aeroporturi din Anglia, Germania, Franța, Spania, Belgia, Olanda și Israel nu are cum să afecteze cursele operate de compania Blue Air. Prin urmare și afirmația potrivit căreia cursele operate de Blue Air pe Aeroportul Timișoara sunt afectate de <prezența tot mai agresivă pe care companiile low-cost străine o au pe piață românească> este una eronată”, Daniel Iulian Idolu, director general al Aeroportului „Traian Vuia” Timișoara.

Se putea evita desființarea cursei
Pentru că era o cursă strategică care lega capitalele regiunilor istorice Timișoara (Banat), Cluj (Ardeal) și Iași (Moldova), specialiștii în aviație susțin că putea fi menținută prin aplicare a două măsuri simple. Fie singure, fie cumulate.

Pe de o parte, operatorul aerian putea decide restrângerea numărului de curse, adică acestea să nu mai fie zilnice, ci de 4-5 ori pe săptămână crescând astfel gradul de încărcare a aeronavelor. În al doilea rând, conducerile aeroporturilor din Iași, Cluj și Timișoara puteau decide de comun acord să reducă fiecare taxele aeroportuare cu 1-2 euro/pasager, crescând astfel nivelul de încasare al Blue Air. Totul gândit în ideea că această rută, având rol strategic, trebuie menținută.

 

 

Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi a deschis dosar penal privind lucrările de modernizare de la sediul din localitate al Partidului Social Democrat.

Anterior, primarul Iaşului, Mihai Chirica, a dat publicităţii un comunicat de presă în care afirmă că respectivele lucrări nu ar respecta legea.

Sediul Partidului Social Democrat se află într-o clădire monument istoric şi, în urma investigaţiilor întreprinse de angajaţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie şi ai Servicului de Urbanism din cadrul Poliţiei Locale, s-a constatat că nu au fost obţinute autorizaţiile necesare pentru a face intervenţii la o clădire din această categorie.

Mai mult, Mihai Chirica arată, în comunicat, că nu au fost găsite nici documentele ce trebuiau depuse de preşedintele organizaţiei judeţene a PSD, Maricel Popa, şi de preşedintele executiv, Victorel Lupu, pentru obţinerea aprobării din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură.

Într-un comunicat dat publicităţii în ianuarie, Organizaţia Judeţeană Iaşi a PSD afirma că se cunoaşte statutul de monument istoric al clădirii în care funcţionează, dar că lucrările constau în igienizarea şi întreţinerea spaţiilor interioare prin lucrări de finisaje, precum şi înlocuiri la pardoseli fără a fi aduse modificări structurii de rezistenţă sau aspectului arhitectural al clădirii.

Sursa:Radio Iaşi

Daniel Niculiţă a ridicat ilegal o mansardă pe un bloc din zona Smârdan: profit curat 400.000 de euro. În Oancea a construit o monstruozitate cu 58 de apartamente, fără parcare. Subsolul l-a transformat în apartamente: profit încă 300.000 de euro. Amenzile sunt cât banii de țigări, iar procesele țin cu anii, fără niciun efect. Pentru surparea din CUG, Mihai Chirica i-a luat apărarea. Modul de operare arată sfidarea legilor și complicitatea Primăriei.

Extindere etaj 3, extindere şarpantă, compartimentare şarpantă fără autorizaţie. Sunt problemele cu care Poliţia Locală merge în instanţă, de un an, împotriva dezvoltatorului imobiliar Cristinel Daniel Niculiţă. Imobilul: un bloc de pe strada Profesor Anton Şesan, în apropiere de Palas, în zona Smârdan.

Compartimentarea şarpantei i-a adus profit în plus, acum se luptă să-l păstreze.

Numai că nu este singura problemă. În cazul altui bloc de pe strada Oancea, a renunţat pur şi simplu la parcarea din subsol şi a făcut acolo apartamente. Consecinţa? Cei 58 de proprietari au la dispoziţie 11 locuri de parcare. Restul parchează pe stradă, iar investitorul a obţinut măcar 300.000 de euro în plus din mişcarea asta.

 

Amendă în 2016

Pe 24 februarie 2016, Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală a fost trimis, după plângeri ale locuitorilor din zonă, pentru a verifica un bloc ridicat în centrul oraşului, pe strada Profesor Anton Şesan la nr. 1. Investiţia era a dezvoltatorului Cristinel Daniel Niculiţă, iar oamenii spuneau că mai construieşte ceva în afara limitei etajului 3, cât era în autorizaţie.

Inspectorii au verificat şi au dat amendă de 5.000 de lei: Niculiţă extinsese etajul 3, ridicase o şarpantă în plus faţă de autorizaţia iniţială şi, mai mult, o compartimentase. „Când a fost aplicată amenda i s-a pus în vedere că are termen de un an pentru a intra în legalitate”, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu.

 

Chiriași fără autorizație

Ce ar fi avut de făcut investitorul? Să ceară la Primărie autorizarea şarpantei şi a compartimentării acesteia. Un an mai târziu, inspectorii au verificat din nou lucrarea şi au cerut actele. Niculiţă nu avea autorizaţie nici acum, iar consecinţa a fost o plângere adresată Judecătoriei, în care Poliţia Locală cere desfiinţarea lucrărilor – dărâmarea acelei şarpante care este ilegală, astfel încât blocul să se termine la nivelul etajului 3.

Cei care locuiesc în bloc habar n-au despre situaţia juridică actuală. „Cei mai mulţi dintre cei care locuim aici suntem chiriaşi. Nu ne ştim vecinii, nu ştim proprietarii celorlalte apartamente. Drept urmare, nu cred că este cineva care să ştie că este un proces în cazul acestui bloc”, ne-a spus unul dintre locatari.

 

Lucrare ilegală, profit uriaș

După ce a ajuns în instanţă cu acest dosar, Daniel Niculiţă a încercat să se apere spunând că Poliţia Locală nu avea cum să-l dea în judecată pentru că nu are director general. Postul este ocupat de un director interimar. „Din ce am înţeles, această contestare a fost rezolvată, procesul merge înainte. Pentru că instituţia a depus la dosar documentaţie conform căreia postul ocupat de actualul director interimar este ocupat cu delegaţie de la Primărie, procedură permisă”, ne-a explicat Daniel Ungureanu.

Cât ar fi putut câştiga Niculiţă dintr-un nivel compartimentat peste blocul din Şesan? La 1.300 euro/mp, la o suprafaţă de aproximativ 400 mp, cât are suprafaţa şarpanta, venitul total este de 520.000 de euro, iar costul total de construire este de maxim 100.000 de euro. Peste 400.000 de euro reprezintă profit curat.

 

58 de apartamente fără parcări

Dezmăţul imobiliar marca Niculiţă nu este singular. În Oancea 20, a obţinut autorizaţie pentru un bloc cu 6 nivele. Imobilul trebuia să aibă parcare în subsol. Dar, în locul parcării au apărut apartamente. Iar lipsa locurilor de parcare din subsol nu a fost compensată cu nimic.

Singurele locuri disponibile sunt cele din jurul blocului, de la stradă şi dintr-o mică parcare aflată în interior. La stradă încap, cu indulgenţă, 8 maşini, iar în curte maximum 3, pentru că au nevoie de culoarul îngust pentru a ieşi.

Blocul are în total 58 de apartamente, iar locuri disponibile de parcare maximum 11. Ceilalţi proprietari de apartamente parchează pe stradă, unde reuşesc să prindă loc.

 

Profit din subsol, în loc de parcare

În cazul subsolului transformat din parcare în apartamente la demisol, profitul investitorului este de aproximativ 300.000 de euro, bani curați, veniți în afara autorizației. Sunt 8 apartamente la demisol, vândute cu circa 45.000 de euro fiecare, iar costurile de compartimentare n-au depășit 60.000 de euror.

„Bătălia investitorilor, presiunea lor pentru a obţine un etaj în plus, câteodată fără autorizaţie, este dată de faptul că orice nivel peste fundaţie reprezintă amortizarea investiţiei, apoi profitul. De ce? Pentru că cea mai scumpă componentă a unui imobil este fundaţia. Eşti obligat s-o faci, este scumpă, dar nu vinzi nimic în ea. Pe fiecare etaj ridicat pe fundaţie ai profit. Cu cât mai multe etaje, cu atât mai mare profitul”, ne-a explicat un arhitect ieşean.

Marele jaf din str. Moldovei

Un alt caz sancţionat de către Poliţia Locală a fost cel din strada Moldovei 30 – tot zona Smârdan. Acolo, Daniel Niculiţă a preluat o autorizaţie de construire pentru un bloc căruia i-a mărit aria desfăşurată. Poliţia Locală a aplicat o amendă investitorului, de 5.000 de lei, iar acesta a obţinut o nouă autorizaţie pentru imobil, în 2017. Deputatul Marius Bodea a acuzat, în acest caz, că noua autorizaţie ar fi ilegală. Deputatul a susţinut că imobilul a fost aproape dublat de investitor, fiind ulterior autorizat. Calculul arată că, la o depăşire cu 300 mp a ariei aprobate iniţial, pentru 8 nivele (demisol, parter, 6 etaje) Niculiţă poate obţine în plus 2,8 milioane de euro faţă de ce estima iniţial (sunt 2.400 mp în plus în toată clădirea, la 1.200 euro/mp).

 

Altă ilegalitate, nicio consecință

Una dintre primele încălcări ale legii la Niculiţă a avut loc în 2013, pe strada Rojniţă numărul 5, cei care au făcut sesizare fiind vecinii care au văzut că imobilul avea un etaj în plus faţă de autorizaţie.

„La imobilul proprietatea domnului Niculiţă Cristinel - Daniel au fost efectuate verificări în urma cărora s-a constatat că sunt efectuate lucrări de construire neautorizate cu nerespectarea regimului de înălţime, fapt pentru care s-a dispus sancţionarea contravenţională şi intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire dacă permit condiţiile urbanistice în caz contrar aducerea construcţiei la forma autorizată, având drept termen 12.10.2013”, informa atunci Poliţia Locală,

Proces şi cu Inspectoratul de Stat în Construcţii

Nu doar Poliţia Locală se judecă cu Niculiţă, ci şi Inspectoratul de Stat în Construcţii. Instituţia cere în instanţă, din decembrie 2017, aproape 30.000 de lei de la investitor, bani pe care acesta îi datorează de când a construit un imobil pe Vasile Lupu 25, în 2012. Suma reprezintă cota de 0,1% din valoarea investiţiei şi cota de 0,7% ce trebuia achitată la recepţionarea lucrărilor.

Conform documentelor depuse la instanţă de ISC, instituţia şi-a cerut banii după 5 ani de la finalizarea lucrărilor (26 iunie 2012). Sumei iniţiale i-au fost adăugate şi penalităţi.

Bomboana de pe colivă

 

( 2014, Dubai: Niculiţă cu fotbalistul argentinian Lavezzi, pe atunci la PSG. Şi ieşeanul a fost fotbalist în tinereţe, de mâna a doua)

Cea mai gravă problemă de imagine a investitorului imobiliar Daniel Cristinel Niculiţă a venit, totuşi, dintr-o altă zonă: surparea străzii în Nicolina. Pe 7 şi 8 ianuarie, s-a produs o rupere a zonei şantierului unui nou bloc al dezvoltatorului, pe o distanţă de 50 de metri. Niculiţă a spus că au fost găsite nişte hrube care apoi s-au surpat, inspectorii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii au venit cu altă variantă: „Executantul nu a respectat întocmai soluţiile tehnice şi tehnologiile de execuţie prevăzute în proiectul de excavaţie şi monitorizare incintă”, după cum a spus şeful ISC Iaşi, Radu Lupăşteanu.

Acesta a mai spus că investitorul nu a asigurat o documentaţie completă, nu au fost întocmite expertiza geotehnică şi raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei.

Lista ilegalităţilor lui Niculiţă

(Niculiţă este un obişnuit al cluburilor de fiţe din Iaşi)

 

A preluat o autorizaţie de construire pe strada Moldovei 30, în zona Smârdan, unde a depăşit aria iniţială a clădirii. A obţinut reautorizare.

A urcat peste etajul 3 cu o şarpantă, pe Profesor Anton Şesan nr 1. Este în proces şi ar putea fi obligat s-o dărâme.

Amendat pentru un etaj în plus, ridicat fără autorizaţie pe Rojniţă nr. 5.

A transformat un subsol care trebuia să fie parcare în apartamente. 58 de apartamente au 11 locuri de parcare.

Şantierul unui bloc din Nicolina a produs o surpare pe 50 de metri a străzii. ISC va face publice amenzile aplicate şi soluţiile aplicate.

 

Daniel Niculiţă a ridicat ilegal o mansardă pe un bloc din zona Smârdan: profit curat 400.000 de euro. În Oancea a construit o monstruozitate cu 58 de apartamente, fără parcare. Subsolul l-a transformat în apartamente: profit încă 300.000 de euro. Amenzile sunt cât banii de țigări, iar procesele țin cu anii, fără niciun efect. Pentru surparea din CUG, Mihai Chirica i-a luat apărarea. Modul de operare arată sfidarea legilor și complicitatea Primăriei.

Extindere etaj 3, extindere şarpantă, compartimentare şarpantă fără autorizaţie. Sunt problemele cu care Poliţia Locală merge în instanţă, de un an, împotriva dezvoltatorului imobiliar Cristinel Daniel Niculiţă. Imobilul: un bloc de pe strada Profesor Anton Şesan, în apropiere de Palas, în zona Smârdan.

Compartimentarea şarpantei i-a adus profit în plus, acum se luptă să-l păstreze.

Numai că nu este singura problemă. În cazul altui bloc de pe strada Oancea, a renunţat pur şi simplu la parcarea din subsol şi a făcut acolo apartamente. Consecinţa? Cei 58 de proprietari au la dispoziţie 11 locuri de parcare. Restul parchează pe stradă, iar investitorul a obţinut măcar 300.000 de euro în plus din mişcarea asta.

 

Amendă în 2016

Pe 24 februarie 2016, Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală a fost trimis, după plângeri ale locuitorilor din zonă, pentru a verifica un bloc ridicat în centrul oraşului, pe strada Profesor Anton Şesan la nr. 1. Investiţia era a dezvoltatorului Cristinel Daniel Niculiţă, iar oamenii spuneau că mai construieşte ceva în afara limitei etajului 3, cât era în autorizaţie.

Inspectorii au verificat şi au dat amendă de 5.000 de lei: Niculiţă extinsese etajul 3, ridicase o şarpantă în plus faţă de autorizaţia iniţială şi, mai mult, o compartimentase. „Când a fost aplicată amenda i s-a pus în vedere că are termen de un an pentru a intra în legalitate”, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu.

 

Chiriași fără autorizație

Ce ar fi avut de făcut investitorul? Să ceară la Primărie autorizarea şarpantei şi a compartimentării acesteia. Un an mai târziu, inspectorii au verificat din nou lucrarea şi au cerut actele. Niculiţă nu avea autorizaţie nici acum, iar consecinţa a fost o plângere adresată Judecătoriei, în care Poliţia Locală cere desfiinţarea lucrărilor – dărâmarea acelei şarpante care este ilegală, astfel încât blocul să se termine la nivelul etajului 3.

Cei care locuiesc în bloc habar n-au despre situaţia juridică actuală. „Cei mai mulţi dintre cei care locuim aici suntem chiriaşi. Nu ne ştim vecinii, nu ştim proprietarii celorlalte apartamente. Drept urmare, nu cred că este cineva care să ştie că este un proces în cazul acestui bloc”, ne-a spus unul dintre locatari.

 

Lucrare ilegală, profit uriaș

După ce a ajuns în instanţă cu acest dosar, Daniel Niculiţă a încercat să se apere spunând că Poliţia Locală nu avea cum să-l dea în judecată pentru că nu are director general. Postul este ocupat de un director interimar. „Din ce am înţeles, această contestare a fost rezolvată, procesul merge înainte. Pentru că instituţia a depus la dosar documentaţie conform căreia postul ocupat de actualul director interimar este ocupat cu delegaţie de la Primărie, procedură permisă”, ne-a explicat Daniel Ungureanu.

Cât ar fi putut câştiga Niculiţă dintr-un nivel compartimentat peste blocul din Şesan? La 1.300 euro/mp, la o suprafaţă de aproximativ 400 mp, cât are suprafaţa şarpanta, venitul total este de 520.000 de euro, iar costul total de construire este de maxim 100.000 de euro. Peste 400.000 de euro reprezintă profit curat.

 

58 de apartamente fără parcări

Dezmăţul imobiliar marca Niculiţă nu este singular. În Oancea 20, a obţinut autorizaţie pentru un bloc cu 6 nivele. Imobilul trebuia să aibă parcare în subsol. Dar, în locul parcării au apărut apartamente. Iar lipsa locurilor de parcare din subsol nu a fost compensată cu nimic.

Singurele locuri disponibile sunt cele din jurul blocului, de la stradă şi dintr-o mică parcare aflată în interior. La stradă încap, cu indulgenţă, 8 maşini, iar în curte maximum 3, pentru că au nevoie de culoarul îngust pentru a ieşi.

Blocul are în total 58 de apartamente, iar locuri disponibile de parcare maximum 11. Ceilalţi proprietari de apartamente parchează pe stradă, unde reuşesc să prindă loc.

 

Profit din subsol, în loc de parcare

În cazul subsolului transformat din parcare în apartamente la demisol, profitul investitorului este de aproximativ 300.000 de euro, bani curați, veniți în afara autorizației. Sunt 8 apartamente la demisol, vândute cu circa 45.000 de euro fiecare, iar costurile de compartimentare n-au depășit 60.000 de euror.

„Bătălia investitorilor, presiunea lor pentru a obţine un etaj în plus, câteodată fără autorizaţie, este dată de faptul că orice nivel peste fundaţie reprezintă amortizarea investiţiei, apoi profitul. De ce? Pentru că cea mai scumpă componentă a unui imobil este fundaţia. Eşti obligat s-o faci, este scumpă, dar nu vinzi nimic în ea. Pe fiecare etaj ridicat pe fundaţie ai profit. Cu cât mai multe etaje, cu atât mai mare profitul”, ne-a explicat un arhitect ieşean.

Marele jaf din str. Moldovei

Un alt caz sancţionat de către Poliţia Locală a fost cel din strada Moldovei 30 – tot zona Smârdan. Acolo, Daniel Niculiţă a preluat o autorizaţie de construire pentru un bloc căruia i-a mărit aria desfăşurată. Poliţia Locală a aplicat o amendă investitorului, de 5.000 de lei, iar acesta a obţinut o nouă autorizaţie pentru imobil, în 2017. Deputatul Marius Bodea a acuzat, în acest caz, că noua autorizaţie ar fi ilegală. Deputatul a susţinut că imobilul a fost aproape dublat de investitor, fiind ulterior autorizat. Calculul arată că, la o depăşire cu 300 mp a ariei aprobate iniţial, pentru 8 nivele (demisol, parter, 6 etaje) Niculiţă poate obţine în plus 2,8 milioane de euro faţă de ce estima iniţial (sunt 2.400 mp în plus în toată clădirea, la 1.200 euro/mp).

 

Altă ilegalitate, nicio consecință

Una dintre primele încălcări ale legii la Niculiţă a avut loc în 2013, pe strada Rojniţă numărul 5, cei care au făcut sesizare fiind vecinii care au văzut că imobilul avea un etaj în plus faţă de autorizaţie.

„La imobilul proprietatea domnului Niculiţă Cristinel - Daniel au fost efectuate verificări în urma cărora s-a constatat că sunt efectuate lucrări de construire neautorizate cu nerespectarea regimului de înălţime, fapt pentru care s-a dispus sancţionarea contravenţională şi intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire dacă permit condiţiile urbanistice în caz contrar aducerea construcţiei la forma autorizată, având drept termen 12.10.2013”, informa atunci Poliţia Locală,

Proces şi cu Inspectoratul de Stat în Construcţii

Nu doar Poliţia Locală se judecă cu Niculiţă, ci şi Inspectoratul de Stat în Construcţii. Instituţia cere în instanţă, din decembrie 2017, aproape 30.000 de lei de la investitor, bani pe care acesta îi datorează de când a construit un imobil pe Vasile Lupu 25, în 2012. Suma reprezintă cota de 0,1% din valoarea investiţiei şi cota de 0,7% ce trebuia achitată la recepţionarea lucrărilor.

Conform documentelor depuse la instanţă de ISC, instituţia şi-a cerut banii după 5 ani de la finalizarea lucrărilor (26 iunie 2012). Sumei iniţiale i-au fost adăugate şi penalităţi.

Bomboana de pe colivă

 

( 2014, Dubai: Niculiţă cu fotbalistul argentinian Lavezzi, pe atunci la PSG. Şi ieşeanul a fost fotbalist în tinereţe, de mâna a doua)

Cea mai gravă problemă de imagine a investitorului imobiliar Daniel Cristinel Niculiţă a venit, totuşi, dintr-o altă zonă: surparea străzii în Nicolina. Pe 7 şi 8 ianuarie, s-a produs o rupere a zonei şantierului unui nou bloc al dezvoltatorului, pe o distanţă de 50 de metri. Niculiţă a spus că au fost găsite nişte hrube care apoi s-au surpat, inspectorii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii au venit cu altă variantă: „Executantul nu a respectat întocmai soluţiile tehnice şi tehnologiile de execuţie prevăzute în proiectul de excavaţie şi monitorizare incintă”, după cum a spus şeful ISC Iaşi, Radu Lupăşteanu.

Acesta a mai spus că investitorul nu a asigurat o documentaţie completă, nu au fost întocmite expertiza geotehnică şi raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei.

Lista ilegalităţilor lui Niculiţă

(Niculiţă este un obişnuit al cluburilor de fiţe din Iaşi)

 

A preluat o autorizaţie de construire pe strada Moldovei 30, în zona Smârdan, unde a depăşit aria iniţială a clădirii. A obţinut reautorizare.

A urcat peste etajul 3 cu o şarpantă, pe Profesor Anton Şesan nr 1. Este în proces şi ar putea fi obligat s-o dărâme.

Amendat pentru un etaj în plus, ridicat fără autorizaţie pe Rojniţă nr. 5.

A transformat un subsol care trebuia să fie parcare în apartamente. 58 de apartamente au 11 locuri de parcare.

Şantierul unui bloc din Nicolina a produs o surpare pe 50 de metri a străzii. ISC va face publice amenzile aplicate şi soluţiile aplicate.

 

Dosar inedit pe masa judecătorilor ieşeni. O familie din Iaşi a cerut 5.000 de lei despăgubiri în instanţă de la vecinii lor, după ce au avut un conflict cu aceştia.

 

“Expresii jignitoare, ofensatoare”

Victoria şi Marian P. s-au plâns că familia care locuieşte lângă ei li “s-a adresat, într-o manieră defăimătoare, utilizând cuvinte şi expresii jignitoare, ofensatoare”.

Reclamanţii susţin că Alina şi Constantin T. i-ar fi acuzat că au aruncat gunoiul în curtea acestora, aspecte care ar fi reprezentat doar un pretext pentru declanşarea scandalului. Ca probe, Victoria şi Marian P. au adus o înregistrare făcută cu telefonul mobil în care ar fi surprins o parte din insultele şi ameninţările unuia dintre vecini. Acesta din urmă a arătat însă în instanţă că expresiile jignitoare pe care le-a folosit nu ar fi fost adresate familiei care locuieşte lângă el, “astfel încât nu ar fi putut produce stări de intimidare, denigrare ori de angoasă, nelinişte sau chiar inferioritate”.

 

Nu l-au crezut

Judecătoria Iaşi a decis ca doar Constantin T. să plătească 2.000 de lei daune morale vecinului său, Marian P., pentru că i-a adresat cuvinte jignitoare şi obscene. Instanţa a subliniat că, în mod clar, există un conflict între cele două familii, dar nu s-a putut stabili de la ce a plecat acesta. “Pârâtul este înregistrat în momentul în care adresează injurii şi cuvinte obscene reclamantului care realiza această înregistrare, fiind neîntemeiată apărarea formulată prin întâmpinare potrivit căreia cuvintele erau adresate într-un spaţiu privat şi nu aveau ca destinatari reclamanţii din prezenta cauză” , se arată în motivarea sentinţei Judecătoriei Iaşi. Decizia instanţei nu este însă definitivă, ci poate fi atacată cu apel.

Cele două familii nu au putut fi contactate pentru a-şi spune punctul de vedere.

Daune pentru postările de pe Facebook

Judecătora Iaşi a obligat doi tineri din comuna Popricani să plătească 10.000 de lei daune morale pentru jignirile aduse patronilor unei firme de transport pe un grup de pe Facebook. Scandalul din localitate ar fi început după ce Micedu Company ar fi mărit preţurile la abonamentele de transport public.

Emilian Oprea, moderator al grupului “Eşti din Popricani dacă…”, ar fi publicat poza în care apare un angajat al societăţii Marianei şi a lui Constantin Dinte într-o „ipostază nedemnă” însoţită de comentariul „ţiganul nostru mult iubit domnul Dinte”. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş ar fi postat pe acelaşi grup o fotografie cu Mariana Dinte şi fiul ei minor însoţită de comentariul „Ea e dracu!”. Pentru aceste afirmaţii, administratorii firmei au cerut 100.000 de lei depăgubiri. Procesul va fi reluat la Tribunalul Iaşi pe 12 februarie, după ce ambele părţi au făcut apel.