Luni, 19 02 2018

Sapte societăţi din domeniu au fost amendate de Consiliul Concurenţei fiindcă s-au înţeles să aibă aceleaşi tarife în detrimentul clienţilor lor.

În urma unei investigaţii demarate de Consiliul Concurenţei, mai multe firme de taximentrie din Iaşi, în frunte cu Asociaţia „Camera Naţională a Taximetriştilor din România”, filiala Iaşi, au primit amenzi pentru că au stabilit, „off the record”, un preţ fix la toate pentru curseme din municipiu, ceea ce a dus la o „piaţă neconcurenţială”.
 
În raportul final al invetigaţiei, care a controlat activitatea dispeceratelor pe perioada ianuarie 2013 – septembrie 2017 se precizează clar că practica concertată privind stabilirea şi practicarea unor tarife unice pe piaţa transportului de persoane în regim de taxi, reprezintă o practică anticoncurenţială interzisă de articolul 5 din Legea concurenţei nr 21/1996. Conform acesteia, operatorii dispeceri nu au voie să stabilească tacit între ei un preţ anume, luând astfel dreptul clientului de a găsi un tarif mai mic pe piaţă. Firmele ieşene vizate sunt: S.C. Imbat Delta SRL, S.C. Lux Taxi SRL, S.C. Auto Wad RD SRL, S.C. Euro Taxi SRL, SC Parma – Tax SRL, S.C. RVR Taxi SRL, S.C. Unreal SRL şi Camera Taximetriştilor Iaşi. „Analiza derulată cu privire la comportamentul celor 7 operatori dispeceri implicaţi a relevat faptul că, aceştia au constituit un cartel pe piaţa transportului local în regim de taxi şi a serviciilor conexe din municipiul Iaşi, determinând aplicarea de către majoritatea transportatorilor autorizaţi din municipiul Iaşi a unor tarife unice, la nivelul de 1,99 de lei pe km pentru tariful de zi şi 2,19 lei /km pentru tariful de noapte începând cu ianuarie 2013 şi până în septembrie 2017. În cazul în care consumatorul dorea să beneficieze de servicii de transport local de persoane în regim de taxi, libertatea de a opta pentru tarife mai mici este practic inexistentă deaorece majoritatea transportatorilor taxi practicau acelaşi tarif ca urmare a practicii concertate stabilite şi pusă în practică de întreprinderile investigate, concurenţa fiind astfel afectată”, se arată în raport la pagina 55, la „Concluzii şi propuneri”.
 
Astfel, pentru Delta Taxi s-a propus o amendă în valaore de 9.800 de lei, pentru Lux Taxi o amendă în valoare de 1.000 de lei, pentru Auto Wad RD o amendă în cuantum de 10.800 de lei. Urmerază Euro Taxi (amendă de 36.000 de lei), RVR Taxi (amendă de 79.800 de lei), Unreal Taxi (amendă de 2.800 de lei), Parma Taxi (amendă de 23.800 de lei) şi cel de-al optulea amendat, Camera Taximetriştilor Iaşi (amendă 1.000 de lei). De menţionat faptul că amenzile sunt calculate în funcţie de cifra de afaceri (5%), venituri (4%) şi un cuantum adiţional de 2,5% pe an şi proporţional penru fiecare lună aferentă încărcării. Durata încălcării la cele şapte firme este de 4 ani şi opt luni, încadrându-se în categoria faptelor de durată medie, adică între 1 şi 5 ani. Excepţie face Camera Taximentriştilor, unde durata este de scurtă durată, adică mai puţin de un an.
 
Dovada acestei „înţelegeri” este un proces verbal, semnat în cadrul unei întâlniri între cele şapte firme, în ianuarie 2013. „Sunt propuse nişte sancţiuni, dar ele trebuie dovedite. În urma acestor audieri, mai este şi mâine stabilită una (n.r astăzi) e posibil să rămână aşa sau nu. Eu nu am fost şi nu am semnat acel proces verbal, dacă nu am fost, de ce să fiu sancţionat? Mai este însă o problemă, avem licenţe date de CL Iaşi iar la momentul de faţă e posibil ca peste 150 de taximetrişti să rămână fără licenţă. E vorba de cei de la Unreal, şi nu numai, sunt autorizaţii care nu sunt reînoite ori nu se respectă condiţiile. Primăria a trimis la fiecare dispecerat o adresă şi a cerut dovada că îndeplinesc condiţiile, adică că au minim cinci angajaţi, etc. Unreal nu mai îndeplineşte aceste condiţii. Ce vină au oamenii? Nu mi se pare corect cum pune Primăria problema. Vina este  a celui care a încălcat legea, nu a celor 150 de taximetrişti. Dacă e sunt abonat la Orange şi firma nu îndeplineşte nu ştiu ce condiţii legale, de ce să fiu eu pedepsit?”, se întreabă Mircea Manolache, preşedintele Asociaţiei „Camera Naţională a Taximetriştilor din România”, filiala Iaşi. Deşi firma Unreal deserveşte peste 150 de operatori de taxi, are încheiat contract doar cu doi dintre ei, sediul fiind într-un apartament. O altă condiţie este aceea că la lucru trebuie să fie prezente minim 75% din totalul autovehiculelor înregistrate în dispecerat  în intervalul 6.30-18, minim 50% între 18-23, 15% între 23-06.30 şi 50% din maşini în timpul sărbătorilor legale. Şi pentru nerespectarea acestor reguli, firmei îi va fi retrasă autorizaţia. Reprezentanţii Primăriei, prin purtătorul de cuvânt Sebastian Buraga, a precizat presei că  au iniţiat o anchetă prin care solicită documente care să facă dovada personalului angajat şi atestat  şi că se vor lua măsurile legale care se impun, în caz că nu se respectă legea. Cert este că, din cauza acestei firme, 150 de ieşeni vor rămâne fără pâine, deoarece nu vor mai putea profesa la o altă firmă de taximetrie, fără licenţă. 

Reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi ai Ministerului Dezvoltării Regionale au semnat contractul, a cărui valoare totală este de peste 1,6 milioane de lei.

Din bugetul ministerului, vor fi alocaţi 1,4 milioane de lei, restul de peste 165 de mii de lei fiind contribuţia Consiliului Judeţean Iaşi.

Directorul medical al spitalului, Mihnea Hurmuzache, a precizat că, dată fiind vechimea clădirii pavilionului Administrativ al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase ‘Sf.Parascheva’, sînt necesare atît lucrări la exteriorul imobilului, cît şi la interiorul acestuia.

Termenul de realizare şi punere în funcţiune a obiectivului este de 4 ani.

Sursa: radioiasi

Primarul Mihai Chirica a semnat o dispoziție prin care începând de astăzi, 18 decembrie, în postul de arhitect-șef al orașului a fost numită, interimar, arhitectul Andreea – Raluca Mocanu.

De altfel, conducerea Primăriei Municipiului Iași a decis ca, până la ocuparea definitivă, prin concurs, a postului de arhitect-șef, funcția respectivă să fie ocupată, prin rotație, de către angajații Direcției de Arhitectură și Urbanism care au pregătirea necesară.

În condițiile în care postul nu este încă ocupat definitiv, această măsură urmărește ca toți angajații Direcției respective care au pregătirea corespunzătoare să exercite atribuțiile funcției de conducere, în vederea consolidării experienței profesionale.

Prin decizia conducerii Primăriei Municipiului Iași, noul arhitect-șef interimar va avea un plan de acțiune bine stabilit, cu indici de performanță clari.

În același timp, municipalitatea va trimite către Agenția Națională a Funcționarilor Publici documentația necesară pentru organizarea concursurilor pentru ocuparea tuturor funcțiilor vacante, printre care și cea de arhitect-șef.

Până la organizarea concursurilor, primarul îi invită pe arhitecți să își depună CV-urile la municipalitate, trimițându-le în format electronic la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it., cei selectați urmând să fie transferați în cadrul municipalității, dacă întrunesc condițiile legale.

Reamintim că primarul Mihai Chirica a făcut un apel public către toți specialiștii din urbanism (arhitecți, specialiști în amenajarea teritoriului, designeri urbani și alți specialiști în domeniu) care
își desfășoară activitatea la diferite instituții publice să vină să lucreze la Primăria Municipiului Iași.

Municipalitatea le va acorda transferul, în condițiile legii, pentru a-și putea desfășura activitatea în administrația locală.

Chiar dacă nu vor fi angajați în aceste condiții, în momentul în care Agenția Națională a Funcționarilor Publici va organiza concursurile, cei interesați vor fi notificați de municipalitate pentru a se putea înscrie la concurs.

În prezent, în cadrul Direcției de Arhitectură și Urbanism a Primăriei Municipiului Iași sunt vacante trei posturi de consilier superior și patru posturi de consilier principal.

 

(Primăriei Municipiului Iași/ commons.wikimedia.org)

Mai mulţi rezidenţi ai unui centru unde sunt găzduiţi persoane fără adăpost au fost înştiinţaţi că vor fi daţi afară. Directorul adjunct al instituţiei care administrează centrul o dă la întors şi afirmă că celor 30 de rezidenţi le vor fi prelungite contractele de şedere până în primăvară.

Aproximativ 30 de rezidenţi ai Centrului de Urgenţă pentru Recuperare şi Integrare Socială „C.A Rosetti” se tem că vor ajunge în această iarnă în stradă deoarece conducerea centrului nu doreşte să le mai prelungească contractele sociale rezidenţiale prin care sunt găzduiţi în Centru.

 

Fără acoperiş în două săptămâni

Aceste persoane au fost mutate în luna iunie a acestui an din Adăpostul „Dumitru Mangeron“, închis după o anchetă făcută de reprezentanţii Avocatului Poporului care s-au autosesizat în urma unor articole publicate de REPORTER DE IAŞI.

Pe 26 noiembrie, am primit din partea Centrului o înştiinţare prin care sunt anunţat că nu mi se va mai prelungi contractul prin care mi se acordă serviciile sociale furnizate de Primărie. Cu alte cuvinte, în două săptămâni de la comunicare voi fi dat afară din Centru. În înştiinţare mi se spune că s-a făcut o analiză a dosarului meu şi a fost identificată familia mea care deţine o casă şi că mama este de acord să mă primească să stau acolo“, spune Gelu Pintilie, care respinge afirmaţiile din document şi spune că se află în situaţia de a rămâne pe drumuri înainte de Sărbători.

 

Mama nu are casă”

Deşi cei de la Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC), instituţia care are în administrare Centrul, susţin că tânărul ar avea o casă unde să locuiască, acesta a demonstrat cu acte că mama sa nu deţine nicio locuinţă şi nici nu-l poate ţine în casa unde locuieşte acum. „Mama mea, Paraschiva Titianu, a demonstrat în instanţă că nu deţine nicio locuinţă. Ea stă în prezent în Iaşi, pe strada Răchiţi numărul 12, însă acea locuinţă nu-i aparţine şi nici nu mai are vreun alt imobil. În aceste condiţii, mama nu poate să mă ţină acolo. Eu am o pensie de handicap şi nu îmi permit să stau undeva în chirie. Sufăr de mai multe boli şi nimeni nu vrea să mă angajeze. De aceea am apelat la ajutorul din partea DAC“, adaugă tânărul.

 

Alte cazuri în aceeaşi situaţie

O altă persoană care a primit înştiinţare că trebuie să părăsească Centrul în termen de două săptămâni este Vasile L. „În urma evaluării dumneavoastră, s-a constatat că în luna decembrie 2017 expiră contractul pentru acordarea de servicii sociale. Conform acestui contract, aveaţi obligaţia ca în termen de şase luni să vă găsiţi un loc de muncă şi un spaţiu locativ. Din rapoartele de întrevedere rezultă aţi avut timpul necesar întocmirii documentaţiei pentru venit minim garantat, conform Legii 416/2001, dar nu aţi întreprins acest demers până la data înştiinţării. (...) Menţionăm că aţi fost informat de nenumărate ori asupra aspectelor precizate anterior, referitoare la veniturile dumneavoaastră şi posibilitatea identificării/închirierii unui spaţiu locativ“, se arată în hârtia primită de Vasile L. de la DAC.

Bărbatul susţine că munceşte cu ziua, pe unde apucă, şi nu are un venit stabil care să-i permită să închirieze o locuinţă: „Nu am un salariu cu care să-mi pot închiria o locuinţă. Mi-e frică să nu fiu dat afară acum, iarna. Unde să dorm, în Gară, pe stradă?!“

Într-un alt caz, Verginica S. a cerut o formă de sprijin financiar din partea Primăriei, însă riscă nu doar să nu primească acel ajutor, ci să ajungă în stradă. Şi acesteia i-a expirat contractul încheiat în vară cu Direcţia.

 

Director: „Nu-i dăm afară“

Directorul executiv adjunct de la DAC, Daniel Ciubotaru, susţine că niciunul dintre beneficiarii Centrului „C.A. Rosetti“ nu va fi dat afară în această iarnă. „La o parte dintre ei le-au expirat contractele şi căutăm soluţii pentru a prelungi aceste înţelegeri printr-un act adiţional. E vorba despre aproximativ 30 de persoane. Am analizat în comisie dosarul fiecărei persoane şi încercăm să găsim o soluţie pentru a continua să stea în Centru. Aceste persoane nu au putut fi integrate în familie şi nici pe piaţa muncii. Nu dăm pe nimeni afară iarna. Probabil că vom face un act adiţional de prelungire până la primăvară“, afirmă Ciubotaru.

În cazul Verginicăi S., Ciubotaru susţine că aceasta va primi banii necesari pentru a-şi găsi un spaţiu unde să se mute împreună cu o altă beneficiară din Centru.

 

Adăpost închis în vară

În urma unor articole din REPORTER DE IAŞI şi a anchetei făcute ulterior de reprezentanţii Avocatului Poporului, DAC Iaşi a decis, în luna iunie a acestui an, să închidă Adăpostul „Dumitru Mangeron“. „Cei de la DAC Iaşi ne-au spus că intenţionează de mult timp să închidă acel adăpost, dar că nu au avut unde să-i ducă pe beneficiari. Nici conducerea şcolii în incinta căreia se află adăpostul nu mai este de acord cu prezenţa acelui adăpost acolo. În mod cert în acel adăpost se încalcă multe reguli. Am primit asigurări că în cel mult două săptămâni centrul se va închide. Toţi beneficiarii vor fi mutaţi în celălalt adăpost al DAC Iaşi, în C.A. Rosetti”, spunea atunci Carla Cozma, şefa filialei din Iaşi a Avocatului Poporului.

 

Pintilie, în conflict deschis cu şefa DAC, Luminiţa Munteanu

 

Pintilie, inamicul public numărul 1

Gelu Pintilie se află de mai mulţi ani în evidenţele celor de la DAC şi nu de puţine ori a intrat în conflict cu conducerea unităţii după ce a făcut publice problemele cu care se confruntă beneficiarii centrelor aflate în administrarea acestei instituţii subordonate Primăriei.

Şefa DAC, Luminiţa Munteanu, l-a ameninţat de mai multe ori pe Pintilie că va fi dat afară din centrele unde a stat: „El nu se linişteşte şi, până la urmă, o să rezolvăm problema asta şi o să-l dăm afară! El şi-a luat angajament că nu va mai suna, că nu va mai face plângeri, că nu va mai face aia, ailaltă… O să luăm o măsură. Eu vreau ca scandalurile să se stingă“, i-a spus în vară Munteanu unei alte beneficiare din fostul Adăpost “Dumitru Mangeron”.

Pintilie a fost obligat, tot în vară, să semneze un angajament prin care se angaja să nu mai facă plângeri la instituţiile satului şi să nu mai stea de vorbă cu jurnaliştii.

Mai mulţi rezidenţi ai unui centru unde sunt găzduiţi persoane fără adăpost au fost înştiinţaţi că vor fi daţi afară. Directorul adjunct al instituţiei care administrează centrul o dă la întors şi afirmă că celor 30 de rezidenţi le vor fi prelungite contractele de şedere până în primăvară.

Aproximativ 30 de rezidenţi ai Centrului de Urgenţă pentru Recuperare şi Integrare Socială „C.A Rosetti” se tem că vor ajunge în această iarnă în stradă deoarece conducerea centrului nu doreşte să le mai prelungească contractele sociale rezidenţiale prin care sunt găzduiţi în Centru.

 

Fără acoperiş în două săptămâni

Aceste persoane au fost mutate în luna iunie a acestui an din Adăpostul „Dumitru Mangeron“, închis după o anchetă făcută de reprezentanţii Avocatului Poporului care s-au autosesizat în urma unor articole publicate de REPORTER DE IAŞI.

Pe 26 noiembrie, am primit din partea Centrului o înştiinţare prin care sunt anunţat că nu mi se va mai prelungi contractul prin care mi se acordă serviciile sociale furnizate de Primărie. Cu alte cuvinte, în două săptămâni de la comunicare voi fi dat afară din Centru. În înştiinţare mi se spune că s-a făcut o analiză a dosarului meu şi a fost identificată familia mea care deţine o casă şi că mama este de acord să mă primească să stau acolo“, spune Gelu Pintilie, care respinge afirmaţiile din document şi spune că se află în situaţia de a rămâne pe drumuri înainte de Sărbători.

 

Mama nu are casă”

Deşi cei de la Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC), instituţia care are în administrare Centrul, susţin că tânărul ar avea o casă unde să locuiască, acesta a demonstrat cu acte că mama sa nu deţine nicio locuinţă şi nici nu-l poate ţine în casa unde locuieşte acum. „Mama mea, Paraschiva Titianu, a demonstrat în instanţă că nu deţine nicio locuinţă. Ea stă în prezent în Iaşi, pe strada Răchiţi numărul 12, însă acea locuinţă nu-i aparţine şi nici nu mai are vreun alt imobil. În aceste condiţii, mama nu poate să mă ţină acolo. Eu am o pensie de handicap şi nu îmi permit să stau undeva în chirie. Sufăr de mai multe boli şi nimeni nu vrea să mă angajeze. De aceea am apelat la ajutorul din partea DAC“, adaugă tânărul.

 

Alte cazuri în aceeaşi situaţie

O altă persoană care a primit înştiinţare că trebuie să părăsească Centrul în termen de două săptămâni este Vasile L. „În urma evaluării dumneavoastră, s-a constatat că în luna decembrie 2017 expiră contractul pentru acordarea de servicii sociale. Conform acestui contract, aveaţi obligaţia ca în termen de şase luni să vă găsiţi un loc de muncă şi un spaţiu locativ. Din rapoartele de întrevedere rezultă aţi avut timpul necesar întocmirii documentaţiei pentru venit minim garantat, conform Legii 416/2001, dar nu aţi întreprins acest demers până la data înştiinţării. (...) Menţionăm că aţi fost informat de nenumărate ori asupra aspectelor precizate anterior, referitoare la veniturile dumneavoaastră şi posibilitatea identificării/închirierii unui spaţiu locativ“, se arată în hârtia primită de Vasile L. de la DAC.

Bărbatul susţine că munceşte cu ziua, pe unde apucă, şi nu are un venit stabil care să-i permită să închirieze o locuinţă: „Nu am un salariu cu care să-mi pot închiria o locuinţă. Mi-e frică să nu fiu dat afară acum, iarna. Unde să dorm, în Gară, pe stradă?!“

Într-un alt caz, Verginica S. a cerut o formă de sprijin financiar din partea Primăriei, însă riscă nu doar să nu primească acel ajutor, ci să ajungă în stradă. Şi acesteia i-a expirat contractul încheiat în vară cu Direcţia.

 

Director: „Nu-i dăm afară“

Directorul executiv adjunct de la DAC, Daniel Ciubotaru, susţine că niciunul dintre beneficiarii Centrului „C.A. Rosetti“ nu va fi dat afară în această iarnă. „La o parte dintre ei le-au expirat contractele şi căutăm soluţii pentru a prelungi aceste înţelegeri printr-un act adiţional. E vorba despre aproximativ 30 de persoane. Am analizat în comisie dosarul fiecărei persoane şi încercăm să găsim o soluţie pentru a continua să stea în Centru. Aceste persoane nu au putut fi integrate în familie şi nici pe piaţa muncii. Nu dăm pe nimeni afară iarna. Probabil că vom face un act adiţional de prelungire până la primăvară“, afirmă Ciubotaru.

În cazul Verginicăi S., Ciubotaru susţine că aceasta va primi banii necesari pentru a-şi găsi un spaţiu unde să se mute împreună cu o altă beneficiară din Centru.

 

Adăpost închis în vară

În urma unor articole din REPORTER DE IAŞI şi a anchetei făcute ulterior de reprezentanţii Avocatului Poporului, DAC Iaşi a decis, în luna iunie a acestui an, să închidă Adăpostul „Dumitru Mangeron“. „Cei de la DAC Iaşi ne-au spus că intenţionează de mult timp să închidă acel adăpost, dar că nu au avut unde să-i ducă pe beneficiari. Nici conducerea şcolii în incinta căreia se află adăpostul nu mai este de acord cu prezenţa acelui adăpost acolo. În mod cert în acel adăpost se încalcă multe reguli. Am primit asigurări că în cel mult două săptămâni centrul se va închide. Toţi beneficiarii vor fi mutaţi în celălalt adăpost al DAC Iaşi, în C.A. Rosetti”, spunea atunci Carla Cozma, şefa filialei din Iaşi a Avocatului Poporului.

 

Pintilie, în conflict deschis cu şefa DAC, Luminiţa Munteanu

 

Pintilie, inamicul public numărul 1

Gelu Pintilie se află de mai mulţi ani în evidenţele celor de la DAC şi nu de puţine ori a intrat în conflict cu conducerea unităţii după ce a făcut publice problemele cu care se confruntă beneficiarii centrelor aflate în administrarea acestei instituţii subordonate Primăriei.

Şefa DAC, Luminiţa Munteanu, l-a ameninţat de mai multe ori pe Pintilie că va fi dat afară din centrele unde a stat: „El nu se linişteşte şi, până la urmă, o să rezolvăm problema asta şi o să-l dăm afară! El şi-a luat angajament că nu va mai suna, că nu va mai face plângeri, că nu va mai face aia, ailaltă… O să luăm o măsură. Eu vreau ca scandalurile să se stingă“, i-a spus în vară Munteanu unei alte beneficiare din fostul Adăpost “Dumitru Mangeron”.

Pintilie a fost obligat, tot în vară, să semneze un angajament prin care se angaja să nu mai facă plângeri la instituţiile satului şi să nu mai stea de vorbă cu jurnaliştii.

Magistrații ieșeni sustin ca sunt solidari cu colegii lor din țară, însă că nu vor să comenteze amendamentele depuse la Codul Penal și cel de Procedura Penală.

S-au adunat aproximativ 50 de judecatori si procuroriMagistrații ieșeni sustin ca sunt solidari cu colegii lor din țară, însă că nu vor să comenteze amendamentele depuse la Codul Penal și cel de Procedura Penală.

Reprezentanții magistraților din Iași au transmis presei anunțul privind organizarea unui protest, în cursul zilei de astăzi, la ora 17.00, în fața sediului Curții de Apel, din Târgu Cucu.

Procurorii și judecătorii ieșeni se aliază astfel altor mișcări de protest anunțate de magistrații din alte județe, în special din Ardeal. La protest, participanții vor sta îmbrăcați în robe, ca în sălile de judecată. 

Prin această acțiune, magistrații încearcă să se opună public modificărilor legislative ale Statului Magistraților, Codului Penal și al Codului de Procedură Penală, proiecte inițiate de coaliția PSD-ALDE-UDMR. Magistrații spun că aceste modificări au ca scop intimidarea oamenilor legii și punerea lor sub control politic.

Asociația Procurorilor din România și Forumul Judecătorilor din România au făcut zeci de observații la proiectul PSD-ALDE de modificare a Codului de Procedură Penală. 

Poliţiştii au demarat o anchetă după ce un băiat în vârstă de 14 ani din localitatea ieşeană Bojila a ajuns miercuri la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi cu o rană provocată la cap, în timpul unui joc cu bricege, potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ).

Conform martorilor, câţiva copii jucau ‘cuţitaşe’, aruncând cu bricege într-un gard. Crezând că prietenii săi au terminat de aruncat cuţitaşele, unul dintre băieţi s-ar fi dus să îşi recupereze briceagul, moment în care a fost lovit în cap de un alt copil care a continuat să joace.

Coordonatorul UPU-SMURD Iaşi, Diana Cimpoieşu, a declarat că minorul a suferit o plagă înjunghiată în zona temporo-occipitală stângă cu un cuţit tip briceag.

‘Pacientul este stabil hemodinamic. A fost preluat de un echipaj SMURD şi dus la Spitalul de Neurochirurgie’, a declarat Cimpoieşu.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Iaşi, Anca Vâjiac, a menţionat că se efectuează cercetări în acest caz pentru stabilirea situaţiei de fapt.

 

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

 

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

 

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

 

Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

 

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

 

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

 

Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Pagina 8 din 122

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top