Joi, 24 05 2018

Astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, Marius Bodea, Preşedintele Biroului Politic Local al PNL Iaşi, împreună cu Răzvan Timofciuc şi Etienne Ignat, consilieri locali, au adus în discutie subiectul poluării din Municipiul Iasi. Această conferință de presă vine în urma şedinţei de Consiliu Local de ieri în care “primarul Mihai Chirica a proferat mai multe minciuni și chiar enormități cu privire la subiectul poluării”.

“Înainte de toate, e important de precizat că România a fost inclusă de către Comisia Europeană într-un grup de nouă ţări care încalcă normele de calitate a aerului. Într-o comunicare oficială de ieri, purtătorul de cuvânt al Comisiei a transmis ultimul avertisment înainte de aplicarea sancţiunii financiare. România este în această situaţie din cauza Iaşului, în primul rând. Suntem singurul oraș mare din ţară care, în acest moment, nici măcar nu avem în dezbatere un Plan de Calitate al Aerului, spre deosebire de Bucureşti sau Braşov”, a spus Marius Bodea.

Planul de Calitate al Aerului întocmit de catre Primărie a fost respins de trei ori de catre Agenția pentru Protecția Mediului. În acest moment, România riscă o amendă de circa 1,7 milioane euro în cazul în care Iaşul, Braşovul şi Bucureştiul nu implementează planuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. Suma este o estimare din martie 2015 a Ministerului Mediului, dar la aceasta se adaugă penalităţi de întârziere ce variază între 2.000 şi 124.000 euro/zi.

“Cei de la Ministerul Mediului au spus clar că sunt direct răspunzători cei din Primării dacă nu reuşesc până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor să aprobe prin hotărâre de CL acest plan. Înainte de toate, se pare că sunt două abordă  ri total opuse: primarul și cei din conducerea Primăriei au identificat doar cauze externe cu privire la poluarea din Iasi, multe dintre ele hilare, care au și fost enuntațe în ședința de CL. Noi, liberalii, spunem că majoritatea cauzelor pentru nivelul ridicat de poluare țin de lipsa de iniţiativă a Primăriei Iași si, parţial, de cauze externe”, a spus Marius Bodea.

Acesta a precizat că este “ridicol” ca primarul să dea vina pe “curenţii de aer poluat aduşi din Ucraina”, pe ”poziţionarea staţiilor de măsurare” sau pe ”privatizările făcute în exces”.

“Mihai Chirica a spus în 2015 că depășirile au fost cauzate de lucrările de la Aeroport din anul 2014. În 2016 a venit cu povestea aberantă că o shaormerie a viciat măsurătorile de la stațiile de monitorizare a aerului pe parcursul anului 2015. În 2017 a spus că este ”sabotat” de cei de la APM și că mașinile Second-Hand sunt principalul factor poluator. În 2018 a spus că în 2017 au fost curenții de aer din Ucraina și...că au fost privatizări excesive în Iași care au cauzat poluare. Există o lipsă totală de coerență a Primăriei cu privire la problema poluării”, a spus Marius Bodea.

”Voi deschide în instanță un proces împotriva primarului, obligându-l să mă despăgubească pentru că respir un aer poluat. Invit alături de mine orice ieșean în acest demers. Acțiunea în justiție este perfect legitimă. A fost practicată și de alte țări ale UE și a fost câștigată tot  timpul. Totodată, PNL Iași va începe o campanie de conștientizare a ieșenilor asupra riscurilor la care sunt supuși pentru că respiră mai mult praf decît aer”, a spus Marius Bodea.

Etienne Ignat, consilier local, a declarat că, de când Mihai Chirica este la conducerea Primăriei, din 2015, s-au triplat depăşirile la particulele în suspensie PM10.

“În 2017, am avut 183 de depăşiri. Asta înseamnă de 5 ori peste limita maximă admisă. Condamn lipsa măsurilor care ar trebui întreprinse de către Primăria Iaşi. În 2017, Iaşul a fost un magnet pentru praful venit din Ucraina, nu un magnet pentru investiţii. Evident, dacă luăm de bună enormitatea celor din Primărie că poluarea este din cauza curenţilor de aer poluat din Ucraina… De fapt, cauzele pentru nivelul de poluare sunt generate de lipsa de investiții și inițiativă a primarului, care a ajuns să copieze sub nume propriu până şi iniţiativele consilierilor locali din Opoziţie. Îi aduc în vedere domnului primar că județele învecinate Iașului au depășiri ale nivelului de poluare în 2017 mult mai puține. De exemplu, Suceava are 24 depășiri, Botoșaniul 18 depășiri, Neamțul o singură depășire, iar Vasluiul 0, în condițiile în care legea permite maximum 35 depășiri într-un an. Aceste orașe nu au încălcat prevederile legale. Acest lucru arată că afirmația cu curenții de aer poluat din Ucraina nu stă în picioare”, a declarat Etienne Ignat, consilier local.

 Marius Bodea a argumentat că poluarea din Iași este datorată, în mare parte, de lipsa de inițiativă a Primăriei pe problemele mari, sistemice ale Iașului. Acesta a oferit câteva exemple:

  • Lipsa unui de plan de sistematizare urbanistică și de circulație a orașului în lipsa unui nou PUG, adaptat la realitățile economice și sociale ale orașului, duce la construcția haotică în oraș, fără locuri de parcare, spații verzi și condiții urbanistice minimale. Această dezvoltare urbanistică haotică, întreținută premeditat de Primărie, generează trafic sufocant, creează situații în care mașinile sunt parcate pe fâșiile de pământ.
  • Lipsa unui transport public metropolitan pentru a oferi o alternativă celor care rezidențiază în localitățile din proximitatea Iașului, duce la situația în care aproximativ 30.000 de ieșeni vin cu mașinile zi de zi în oraș, din aceste localități limitrofe.
  • lipsa unor ”magistrale” de piste de biciclete funcționale, nefragmentate.
  • transport public predictibil, modern, care să ofere siguranță și confort.
  • park & ride la intrările din oraș, corelat cu transport public metropolitan, pentru a încuraja ieşenii din zona metropolitană să îşi lase maşinile la intrarea in oras.
  • optimizarea sistemului de management al traficului. Este responsablitatea directă a primarului Chirica, ca președinte al Comisiei de Circulație.
  • lipsa spațiilor verzi! În prezent, Iaşul are o suprafaţă de spaţiu verde de maximum 10 mp/locuitor, în condițiile în care legea ne obligă să avem minim 20 mp/locuitor.

 Răzvan Timofciuc, consilier local, a prezentat un Proiect de hotărâre de Consiliul Local pentru a crește suprafața de spațiu verde în Iași.

”Vegetaţia -„plămânii oraşelor” - are capacitatea de a elimina praful şi gazele nocive, captând 50% din praful atmosferic, funcţionând ca o barieră biologică de epurare microbiană a aerului. Iașul are o suprafață de spațiu verde de maximum 10 mp/locuitor în zonele cu densitate mare de locuitori. Este o statistică alarmantă, în condițiile legea națională prevede minimum 20 mp/locuitori, directivele europene 26 mp/locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății 50 mp/locuitor. Suntem mult în urma marilor orașe. La Cluj există o suprafață de 25,3 mp/locuitor, la Oradea  de 25 mp/locuitor, la Craiova de 33 mp/locuitor, pentru a da numai câteva exemple”, a spus Răzvan Timofciuc.

Acesta a prezentat un proiect de hotărâre privind stabilirea suprafeţelor minimale de spaţii verzi pentru lucrările de construcţii şi amenajări autorizate pe raza municipiul Iaşi.

Mai exact, consilierii locali vor să reglementeze ca dezvoltatorii imobiliari care construiesc pe raza Municipiului Iași să construiască minim 10mp de spațiu verde/locuitor, și nu 2 mp, cât prevede legea în acest moment.

”Noutatea pe care noi o aducem este că oferim posibilitatea dezvoltatorilor imobiliari să amenajeze suprafațe de spaţii verzi din categoria parcurilor, scuarurilor, aliniamentelor plantate, acoperișului verde, atriumului, balconului verde, perete verde sau să amenajeze noi spaţii plantate într-o zonă indicată de către Primărie prin autorizaţia de construire (exclusiv spaţiile verzi amenajate existente pe domeniul public). Costurile pentru amenajanarea noilor spatii plantate vor fi suportate de catre solicitantul autorizației de construcție”, a spus Răzvan Timofciuc, consilier local.

Un fost director al Direcţiei pentru Agricultură ar putea să fie obligat la plata unei sume de bani. Instituţia încearcă să recupereze de la Mihaela Manuela Antoniu peste 180.000 de lei, prejudiciu constatat în urma unui control al Curţii de Conturi. Fostul director a contestat la instanţă decizia de impunere.

 

Un prejudiciu de aproape 362.000 de lei a fost creat Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Iaşi, a stabilit Camera de Conturi Iaşi, în urma în urma unei misiuni de audit financiar.

 

Două vinovate

Neevidenţierea într-un registru de casă a tuturor sumelor ridicate în numerar din unităţile de trezorerie şi respectiv de stabilire/preluare la o valoare inferioară a soldului efectiv de casă, inclusiv în cazul situaţiilor de această natură identificate în timpul misiunii de audit financiar şi evaluate de auditorii publici externi la suma de 361.722 de lei”, este indicată deficienţa într-un raport din iunie anul trecut al Camerei de Conturi.

Astfel, inspectorii au dispus „înregistrarea în contabilitate a prejudiciilor, împreună cu penalităţile şi majorările de întârziere şi recuperarea integrală a acestora de la persoanele răspunzătoare, inclusiv a majorărilor şi penalităţior de întârziere aferente numerarului ridicat din trezoreria statului şi respectiv casieria unităţii, care nu a fost justificat în termen şi, după caz ,depus cu întârzieri foarte mari în casierie şi unităţi de trezorerie”. Măsurile trebuiau luate până în 17 noiembrie anul trecut.

Ţapi ispăşitori” au fost găsiţi Mihaela Manuela Antoniu, consilier superior la DAJ şi, în trecut, fost director executiv al instituţiei, precum şi o subalternă a unui departament, prejudiciul fiind împărţit între cele două.

 

A cerut anularea deciziei

Pentru Antoniu instituţia a emis o decizie de impunere a sumei de 180.861 de lei stabilite de Camera de Conturi Iaşi, de-abia în 29 noiembrie 2017, aceasta fiindu- i comunicată prin poştă o săptămână mai târziu. Fostul director a contestat însă decizia la Tribunalul Iaşi, solicitând anularea acesteia.

Printre altele, Manuela Mihaela Antoniu susţine că documentul a fost tardiv emis de Direcţia pentru Agricultură. „Textul de lege pe care este întemeiată măsura de impunere a sumei menţionează că o astfel de decizie poate fi emisă în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei”, se arată în acţiunea depusă de Manuela Mihaela Antoniu la Tribunalul Iaşi.

 

Decizie emisă prea târziu”

Astfel, în opinia reclamantei, decizia de impunere ar fi trebuit emisă în vara anului trecut şi nu în noiembrie 2017, cum s-a procedat în acest caz. „De la momentul 11 iulie 2017 (de când DAJ a primit raportul Camerei de Conturi-n.r.), emitenta a cunoscut în detaliu întinderea prejudiciului ce mi se impută, dovada suplimentară a acestui fapt făcând-o modul în care acest prejudiciu a fost imputat, respectiv suma de 361.722 de lei între mine şi un subaltern al departamentului în care lucrez”, a mai explicat fostul director al Direcţiei pentru Agricultură, în plângerea depusă la instanţă.

Un proces similar, împotriva DAJ Iaşi, a fost deschis, la sfârşitul anului trecut, şi de angajata căreia i s-a imputat restul prejudiciului.

Actualul director, Laurenţiu Precup, se face că nu ştie subiectul

 

Şeful Direcţiei: „Nu ştiu”

REPORTER DE IAŞI a solicitat alte lămuriri actualului director executiv al DAJ Iaşi, Laurenţiu Precup, atât despre controlul desfăşurat de inspectorii Camerei de Conturi, cât şi legat de aspectele care au dus la imputarea sumelor celor doi angajaţi, însă acesta nu a putut oferi alte detalii. „Nu am ce să vă spun. Ce se găseşte pe site-ul instanţei, aia este. Nu ştiu date despre controlul Curţii de Conturi”, a precizat Laurenţiu Precup, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Iaşi.

Manuela Mihaela Antoniu nu a putut fi contactată pentru a-şi spune punctul de vedere, iar avocata acesteia nu a dorit să facă alte precizări fără acordul clientei sale.

Pretinsa necesitate a efectuării unei serii de înregistrări contabile nu are nicio relevanţă juridică în prezenta cauză, câtă vreme aceste formalităţi nu sunt de esenţă în verificarea prejudiciului efectiv şi nici a a persoanelor vinovate de producerea acestuia

Fragment din acţiunea Manuelei Mihaela Antoniu de la Tribunal

Un fost director al Direcţiei pentru Agricultură ar putea să fie obligat la plata unei sume de bani. Instituţia încearcă să recupereze de la Mihaela Manuela Antoniu peste 180.000 de lei, prejudiciu constatat în urma unui control al Curţii de Conturi. Fostul director a contestat la instanţă decizia de impunere.

 

Un prejudiciu de aproape 362.000 de lei a fost creat Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Iaşi, a stabilit Camera de Conturi Iaşi, în urma în urma unei misiuni de audit financiar.

 

Două vinovate

Neevidenţierea într-un registru de casă a tuturor sumelor ridicate în numerar din unităţile de trezorerie şi respectiv de stabilire/preluare la o valoare inferioară a soldului efectiv de casă, inclusiv în cazul situaţiilor de această natură identificate în timpul misiunii de audit financiar şi evaluate de auditorii publici externi la suma de 361.722 de lei”, este indicată deficienţa într-un raport din iunie anul trecut al Camerei de Conturi.

Astfel, inspectorii au dispus „înregistrarea în contabilitate a prejudiciilor, împreună cu penalităţile şi majorările de întârziere şi recuperarea integrală a acestora de la persoanele răspunzătoare, inclusiv a majorărilor şi penalităţior de întârziere aferente numerarului ridicat din trezoreria statului şi respectiv casieria unităţii, care nu a fost justificat în termen şi, după caz ,depus cu întârzieri foarte mari în casierie şi unităţi de trezorerie”. Măsurile trebuiau luate până în 17 noiembrie anul trecut.

Ţapi ispăşitori” au fost găsiţi Mihaela Manuela Antoniu, consilier superior la DAJ şi, în trecut, fost director executiv al instituţiei, precum şi o subalternă a unui departament, prejudiciul fiind împărţit între cele două.

 

A cerut anularea deciziei

Pentru Antoniu instituţia a emis o decizie de impunere a sumei de 180.861 de lei stabilite de Camera de Conturi Iaşi, de-abia în 29 noiembrie 2017, aceasta fiindu- i comunicată prin poştă o săptămână mai târziu. Fostul director a contestat însă decizia la Tribunalul Iaşi, solicitând anularea acesteia.

Printre altele, Manuela Mihaela Antoniu susţine că documentul a fost tardiv emis de Direcţia pentru Agricultură. „Textul de lege pe care este întemeiată măsura de impunere a sumei menţionează că o astfel de decizie poate fi emisă în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei”, se arată în acţiunea depusă de Manuela Mihaela Antoniu la Tribunalul Iaşi.

 

Decizie emisă prea târziu”

Astfel, în opinia reclamantei, decizia de impunere ar fi trebuit emisă în vara anului trecut şi nu în noiembrie 2017, cum s-a procedat în acest caz. „De la momentul 11 iulie 2017 (de când DAJ a primit raportul Camerei de Conturi-n.r.), emitenta a cunoscut în detaliu întinderea prejudiciului ce mi se impută, dovada suplimentară a acestui fapt făcând-o modul în care acest prejudiciu a fost imputat, respectiv suma de 361.722 de lei între mine şi un subaltern al departamentului în care lucrez”, a mai explicat fostul director al Direcţiei pentru Agricultură, în plângerea depusă la instanţă.

Un proces similar, împotriva DAJ Iaşi, a fost deschis, la sfârşitul anului trecut, şi de angajata căreia i s-a imputat restul prejudiciului.

Actualul director, Laurenţiu Precup, se face că nu ştie subiectul

 

Şeful Direcţiei: „Nu ştiu”

REPORTER DE IAŞI a solicitat alte lămuriri actualului director executiv al DAJ Iaşi, Laurenţiu Precup, atât despre controlul desfăşurat de inspectorii Camerei de Conturi, cât şi legat de aspectele care au dus la imputarea sumelor celor doi angajaţi, însă acesta nu a putut oferi alte detalii. „Nu am ce să vă spun. Ce se găseşte pe site-ul instanţei, aia este. Nu ştiu date despre controlul Curţii de Conturi”, a precizat Laurenţiu Precup, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Iaşi.

Manuela Mihaela Antoniu nu a putut fi contactată pentru a-şi spune punctul de vedere, iar avocata acesteia nu a dorit să facă alte precizări fără acordul clientei sale.

Pretinsa necesitate a efectuării unei serii de înregistrări contabile nu are nicio relevanţă juridică în prezenta cauză, câtă vreme aceste formalităţi nu sunt de esenţă în verificarea prejudiciului efectiv şi nici a a persoanelor vinovate de producerea acestuia

Fragment din acţiunea Manuelei Mihaela Antoniu de la Tribunal

Ritmul alarmant al scăderii numărului de studenți ce urmează cursurile unităților de învățământ superior din Iași,  ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru conducerea Primăriei Municipiului Iași. Ca reper, în anul 2007, universitățile ieșene au avut cel mai mare număr de studenți: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” avea înregistrat un număr  42.319 de studenți, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”  aproape 6.000 de studenți, iar Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” 17.497 de studenți.

La aproape 10 ani de la acel moment radiografia numărul de studenți înregistrați la universitățile relevă o scădere dramatică.  Astfel, conform ultimelor date oficiale disponibile,  la UAIC sunt înregistrați 23.132 de studenți, la UTI 13.269 de studenți, iar la UMF 4.347 de studenți.

„De ce numărul studenților a scăzut atât de mult, mai ales că mai marii administrației ieșene vorbesc toată ziua despre  Iași, oraș universitar? În primul rând, cred că  este vorba despre lipsa de viziune a celor ce conduc Iașul. Se observă o lipsă profundă a manifestărilor artistice și a festivalurilor majore, o lipsă cu desăvârșire a suportului acordat studenților , a programelor dedicate acestora.

Municipalitatea nu este doar un loc unde să mergem să plătim taxele, este locul care în primul rând trebuie să genereze mecanismele pentru  bunăstare locală. Dacă ar fi să ne comparăm cu orașul Cluj, vom observa ca diferența este colosală, iar acest lucru se observă doar din modul lor de a  atrage studenții, a căror număr este undeva la 70.000, pe când noi nu ne putem mândri decât cu un număr de 45.000. Colegii noștri din Cluj ne povestesc în permanență despre viața lor socială de acolo, despre programele municipalității și despre viitorul sigur în branșele pentru care se pregătesc”, a spus Andrei Chirilă, preşedintele Clubului Studenţesc Liberal Iaşi.

Marius Bodea, preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL Iaşi, a adus în discuţie faptul că Iaşul nu are o strategie de PR public la fel ca Oradea sau Clujul.

„Acum, când ne gândim la oraşele cele mai interesante, din punct de vedere al vietii sociale, ne vin în minte Cluj, Oradea sau Timişoara. Acolo se duc mulţi tineri să studieze pentru că viaţa comunitară a acelor oraşe este mai dinamică, au loc evenimente, au ceea ce se numeşte „PR public”. Timişoara a luat titlul de capitală europeană a culturii, Clujul la fel, pe când Iaşul, în ciuda oamenilor valorosi de aici, din păcate, se zbate în mediocritate. Un oraş de dimensiunea Iaşului are nevoie de o sală polivalentă modernă, de peste 10.000 de locuri, cu bazin olimpic,  are nevoie de o sală dedicată manifestărilor culturale de peste 3000 de locuri, unde să poata fi găzduite și concertele filarmonice și cele ale operei, și, atunci când se impune, mari manifestări muzicale de anvergură internațională. Dacă ar fi după mine, aș investi într-o astfel de sală  multi -culturală, unde, pe lângă funcționalitate, arhitectura ei să reprezinte o atracție în sine.  Am propus aceste lucruri de nenumărate ori, dar efectiv nu ai cu cine discuta astăzi. Nu este vina universităților pentru acest exod al tinerilor, dimpotrivă, acestea performează în pofida  lipsurilor sociale și culturale perpetuate de către municipalitate.

 Iașului îi lipsește politica de diplomaţie publică la nivelul municipalităţii, o componentă fundamental importantă pentru că suntem în competiţie pentru atragerea de tineri din regiune şi din Republica Moldova care să vină să studieze aici şi, mai important, să rămână aici după finalizarea studiilor. Tot ce ofera cu consecvență municipalitatea, cu ocazia unor manifestari culturale, politice sau religioase,  rămâne, din păcate, tradiționala fasole cu carnați sau plăcinte cu varză, în funcție de gusturile de moment ale Primarului Mihai Chirica. O mentalitate primitivă, umilitoare, ce nu are nicio legatură cu așteptările tinerilor ieșeni, care aleg în cele din urmă să plece de aici. Când cei ce și-au asumat să conducă destinele comunității vor înțelege ce valoare uriasă au creierele tinere, ce trebuiesc convinse să rămână și să producă valoare Iașului, și cât de puțin importantă este coafarea politică a unei mediocriotăți personale a unui primar sau altul, atunci putem spune că intrăm pe drumul cel bun ” a spus Marius Bodea, preşedintele Biroului Politic Local al PNL Iaşi.

Manifestările de la Iaşi dedicate Unirii de la 1859 vor fi structurate pe mai multe paliere, a anunţat primarul Iaşului, Mihai Chirica.

Programul Manifestărilor organizate cu ocazia zilei de 24 ianuarie 2018 – Ziua Unirii Principatelor Române:

Marți, 23 ianuarie 2018

Locul: Palatul Culturii, Sala Voievozilor
ora 12.30 – Simpozionul „Armata Română, între Mica și Marea Unire”.
Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Fundația Colegiului Național de Apărare

Locul: Muzeul Unirii
ora 17.00 – Deschiderea oficială a Galeriei Unirii.
ora 17.30 – Prezentarea albumului „Familia Regală la Iași”
Volum editat în cadrul programului Centenar finanțat de Primăria Municipiului Iași
ora 18.00 – Vernisajul expoziției: „Unirile românilor de la Alexandru Ioan Cuza la Ferdinand I”
Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Complexul Muzeal Național ,,Moldova” Iași

Miercuri, 24 ianuarie 2018
Locul: Palatul Roznovanu (Primăria Municipiului Iași):
ora 9.00 – Întâlnire aniversară între autoritățile locale din Iași și Chișinău și lansarea Mapei filatelice aniversare „Iași – Chișinău: 10 ani de la înfrățire”
Lansarea Mapei filatelice va fi urmată de lansarea cărții Iașul, leagăn al unirii neamului românesc. Reminiscențe și însemnări de N. A. Bogdan
Expoziție fotografică „Chișinăul de ieri și de azi”, realizată de istoricul Iurie Colesnic
Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Romfilatelia, Asociația Revistei „Convorbiri literare”

Locul: Piața Unirii
ora 10.00 – 11.00: Concert folcloric „Noi suntem români”, partea I (Grupul Stefan Vodă – Republica Moldova, Ștefan Pintilie – Iași, Constantin Bahrin – Iași, Ștefan Deaconița – Iași, Nina Cuciuc – Iași, Biatrice Duca – Iași, Vasilica Tătaru – Iași, Claudia Martinică – Iași, Cristinel Iordăchioaia – Iași, Olimpia Nistor – Iași, Margareta Clipa – Suceava, Ansamblul „Doina Carpaților” – Casa de Cultură a Studenților Iași, Aurel Niamțu – Iași, David Simion (elev) și profesorul Ribana Crețu)
ora 11.00 – 12.00: Manifestările oficiale: Te Deum, Discursurile oficialităţilor locale şi centrale, Depunere coroane de flori la statuia Domnitorului Al. I. Cuza, Parada Militară, Hora Unirii „Hai să dăm mână cu mână”
ora 12.00 – 13.00: Concert folcloric „Noi suntem români”, partea a II-a
ora 12.30 – Masa populară (plăcinte tradiționale moldovenești, ceai, vin fiert)
Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”

Locul: Mănăstirea Trei Ierarhi
ora 12.30 – Slujba şi depunerea de coroane la mormântul Domnitorului Al. I. Cuza.
Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Locul: Muzeul Unirii din Iași
ora 14.30 – Vernisajul expoziției „De la Unirea Principatelor la Marea Unire – parcurs istoric și cultural”
ora 15.00 – Corul bărbătesc Flori de Măr de la Râșca – Suceava
ora 15.30 – Prezentarea Mapei cu conținut filatelic dedicat, plic timbrat cu timbru reprezentând Muzeul Unirii din Iași și ștampilat cu ștampilă ocazională datată – 24 ianuarie 2018 și carte poștală ilustrată cu imaginea Muzeului Unirii
ora 15.45 – Prezentarea albumului „Basarabia în Actul Marii Uniri de la 1918”
ora 16.15 – Simpozionul Național ,„Omagiul Făuritorilor Unirii” cu tema Unirile românilor de la Alexandru Ioan Cuza la Ferdinand I

Locul: Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt
ora 18.00 – Retragerea cu Torțe (pe traseul Piața Unirii – pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt – Palatul Culturii)
Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”

Locul: Teatrul Național „Vasile Alecsandri”
ora 19.00 – Spectacol al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău.
Organizatori: Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău

***

Joi, 25 ianuarie 2018
Locul: Teatrul Național „Vasile Alecsandri”
ora 19.00 – Spectacol al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău.
Organizatori: Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău

***

Vineri, 26 ianuarie 2018
Locul: Teatrul Național, ora 19.00
Ora 9.00: Concert special al Filarmonicii
Dirijor: Tiberiu Soare; Dirijorul corului: Doru Morariu; Lucrări de: Tiberiu Olah, Mihail Jora, Theodor Rogalski, George Enescu, Iosif Ivanovici, Ciprian Porumbescu, Alexandru Flechtenmacher

(Comunicat de presă Primăria Municipiului Iaşi)

Un proiect imobiliar din Păcurari a stârnirt revoltă în rândul cetăţenilor care locuiesc în zona Cimitirului Evreiesc. Un bloc cu 9 etaje a „răsărit” printre case, pe un teren despre care într-un Plan Urbanistic Zonal din 2005 se precizează că există riscul producerii unor alunecări de teren. 22 de persoane din zonă au dat în judecată constructorul şi Primarul Municipiului Iaşi cerând anularea autorizaţiei de construire. Dezvoltatorul susţine că a respectat toate prevederile legale.

Scandalul construcţiei unui bloc cu 9 etaje într-o zonă de case cu maximum un etaj, din zona Cimitirului Evreiesc, s-a mutat în instanţă. Locatarii imobilelor din zonă au cerut magistraţilor anularea unei autorizaţii de construire din iulie 2016, emisă de către Primarul Municipiului Iaşi, precum şi a certificatului de atestare a edificării construcţiei. Aceştia susţin că ridicarea turnului situat vizavi de cartierul „Amfiteatru” s-a făcut cu încălcarea legislaţiei, prin modificarea caracterului general al zonei.

 

Caz similar, tratament diferit

Un număr de 22 de locuitori ai caselor din zonă reclamă faptul că noul imobil, construit de Aurel Rascenco, „a răsărit” pe o parcelă de teren care a fost dezmembrată prin contracte de vânzare-cumpărare succesive în mai mult de 3 parcele şi pentru care legea prevede obligatoriu întocmirea unui nou Pplan Urbanistic Zonal (PUZ). „În situaţia unui reclamant, care are terenul chiar vizavi de blocul pârâtului Rascenco Aurel şi care a dorit să construiască D+P+4 etaje, Primarul Municipiului Iaşi a aplicat întocmai prevederile legale şi i-a comunicat prin certificatul de urbanism nr 361/15.02.2016 că trebuie să întocmească documentaţia PUZ deoarece parcela sa a fost dezmembrată în mai mult de trei parcele şi nu se poate avea în vedere PUZ aprobat prrin HCL 398/2009 prin care a fost studiată şi suprafaţa de teren cumpărată de către reclamantul A.M.”, se arată în acţiunea depusă la Tribunalul Iaşi, precizându-se că prevederile legale sunt aplicate discreţionar.

 

Apartamente în loc de parcare

Reclamanţii mai arată că investitorul nu ar fi realizat nici lucrările de infrastructură, aşa cum era obligat prin PUZ. „Autorizarea construcţiei unui bloc de 57 de apartamente, pe lângă altele pe care pârâtul Rascenco Aurel le-a construit în acea zonă crează mari probleme de circulaţie pe Aleea Cimitirului Evreiesc, cu lăţime de 3 metri, şi strangulată la 2,5 metri în zona Porţii Evreieşti”, se mai menţionează în acţiune. Astfel, susţin locatarii, după darea în folosinţă a celor 57 de apartamente circulaţia în zonă va fi imposibilă.

În plus, cu toate că în autorizaţia iniţială investitorul s-ar fi angajat să construiască o parcare la subsolul imobilului, până la urmă aici s-ar fi făcut tot apartamente, se arată în acţiune.

 

Risc geotehnic majorCea mai mare problemă ar reprezenta-o însă faptul că terenul pe care a fost edificat turnul de nouă etaje poate fi afectat de fenomene de alunecări de teren, conform unui PUZ din 2005 realizat pentru zona respectivă. Au fost recomandate atunci lucrări de susţinere. Acestea nu ar fi fost însă făcute de dezvoltator.

Reclamanţii arată, de altfel, că ar trebui luate măsuri urgente cum ar fi: dirijarea scurgerii apelor de suprafaţă, lucrări de susţinere a masivelor de pământ, captarea sau dirijarea apelor subterane. „Atâta timp cât niciuna din recomandările făcute în PUZ 353/2005 nu au fost realizate de către dezvoltator, se impune sistarea lucrărilor de construcţie şi luarea unor măsuri urgente de stabilitate a versantului, aşa cum prevăd studiile şi recomandările din PUZ 353/2005 privind stabilitatea versantului, corelat cu regimul de înălţime al imobilului care, recomandat în PUZ, (...) era P+2, P+3, P+4, iar în situaţia actuală construcţiile au preponderent regimuri de înălţime mai mari, respectiv 2D+P+6E+M”, se scrie în documentul citat.

 

O sfidare la adresa locuitorilor din zonă”

Totodată, autorizaţia ar fi fost emisă pentru un bloc cu înălţimea maximă de 30 de metri, faţă de maximum 20 de metri prevăzut în PUZ. „Autorizarea construcţiei unui bloc de 9 etaje printre locuinţe colective mici, pe un versant care abia stă, pe amplasamentul unei străzi care trebuie edificată de către dezvoltator prin transformarea demisolurilor din parcări în apartamente, lipsa altor locuri de parcare în schimb, reprezintă, pe lângă încălcarea gravă a legislaţiei în vigoare, o sfidare la adresa locuitorilor din zonă, parte dintre ei reclamanţi în prezenta acţiune, care respectă legislaţia în vigoare şi regulile de convieţuire socială”, a precizat avocat Ana Baştovoi, care îi reprezintă pe reclamanţi.

Contactat de REPORTER DE IAŞI, dezvoltatorul Aurel Rascenco a susţinut că a respectat toate prevederile legale. „Când se construieşte un bloc este o anumită procedură, trebuie făcute o serie de studii, întocmite documente. Eu am făcut totul conform legii. Nu ştiu ce doresc dumnealor. Se ceartă cu legea”, a explicat Rascenco.

Reprezentanţii Primăriei Iaşi nu şi-au exprimat un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

 

Blocul a fost construit legal. Este recepţionat, intabulat şi vândut. Am şi parcări”,

Aurel Rascenco, dezvoltator

 

Aplicarea diferenţiată a prevederilor legale în vigoare de către autorităţile publice locale este o certitudine, chiar dacă criteriile după care se face diferenţa au rămas un mister şi nu sunt încă cunoscute”

Fragment din acţiunea depusă la instanţă de locatari

Un proiect imobiliar din Păcurari a stârnirt revoltă în rândul cetăţenilor care locuiesc în zona Cimitirului Evreiesc. Un bloc cu 9 etaje a „răsărit” printre case, pe un teren despre care într-un Plan Urbanistic Zonal din 2005 se precizează că există riscul producerii unor alunecări de teren. 22 de persoane din zonă au dat în judecată constructorul şi Primarul Municipiului Iaşi cerând anularea autorizaţiei de construire. Dezvoltatorul susţine că a respectat toate prevederile legale.

Scandalul construcţiei unui bloc cu 9 etaje într-o zonă de case cu maximum un etaj, din zona Cimitirului Evreiesc, s-a mutat în instanţă. Locatarii imobilelor din zonă au cerut magistraţilor anularea unei autorizaţii de construire din iulie 2016, emisă de către Primarul Municipiului Iaşi, precum şi a certificatului de atestare a edificării construcţiei. Aceştia susţin că ridicarea turnului situat vizavi de cartierul „Amfiteatru” s-a făcut cu încălcarea legislaţiei, prin modificarea caracterului general al zonei.

 

Caz similar, tratament diferit

Un număr de 22 de locuitori ai caselor din zonă reclamă faptul că noul imobil, construit de Aurel Rascenco, „a răsărit” pe o parcelă de teren care a fost dezmembrată prin contracte de vânzare-cumpărare succesive în mai mult de 3 parcele şi pentru care legea prevede obligatoriu întocmirea unui nou Pplan Urbanistic Zonal (PUZ). „În situaţia unui reclamant, care are terenul chiar vizavi de blocul pârâtului Rascenco Aurel şi care a dorit să construiască D+P+4 etaje, Primarul Municipiului Iaşi a aplicat întocmai prevederile legale şi i-a comunicat prin certificatul de urbanism nr 361/15.02.2016 că trebuie să întocmească documentaţia PUZ deoarece parcela sa a fost dezmembrată în mai mult de trei parcele şi nu se poate avea în vedere PUZ aprobat prrin HCL 398/2009 prin care a fost studiată şi suprafaţa de teren cumpărată de către reclamantul A.M.”, se arată în acţiunea depusă la Tribunalul Iaşi, precizându-se că prevederile legale sunt aplicate discreţionar.

 

Apartamente în loc de parcare

Reclamanţii mai arată că investitorul nu ar fi realizat nici lucrările de infrastructură, aşa cum era obligat prin PUZ. „Autorizarea construcţiei unui bloc de 57 de apartamente, pe lângă altele pe care pârâtul Rascenco Aurel le-a construit în acea zonă crează mari probleme de circulaţie pe Aleea Cimitirului Evreiesc, cu lăţime de 3 metri, şi strangulată la 2,5 metri în zona Porţii Evreieşti”, se mai menţionează în acţiune. Astfel, susţin locatarii, după darea în folosinţă a celor 57 de apartamente circulaţia în zonă va fi imposibilă.

În plus, cu toate că în autorizaţia iniţială investitorul s-ar fi angajat să construiască o parcare la subsolul imobilului, până la urmă aici s-ar fi făcut tot apartamente, se arată în acţiune.

 

Risc geotehnic majorCea mai mare problemă ar reprezenta-o însă faptul că terenul pe care a fost edificat turnul de nouă etaje poate fi afectat de fenomene de alunecări de teren, conform unui PUZ din 2005 realizat pentru zona respectivă. Au fost recomandate atunci lucrări de susţinere. Acestea nu ar fi fost însă făcute de dezvoltator.

Reclamanţii arată, de altfel, că ar trebui luate măsuri urgente cum ar fi: dirijarea scurgerii apelor de suprafaţă, lucrări de susţinere a masivelor de pământ, captarea sau dirijarea apelor subterane. „Atâta timp cât niciuna din recomandările făcute în PUZ 353/2005 nu au fost realizate de către dezvoltator, se impune sistarea lucrărilor de construcţie şi luarea unor măsuri urgente de stabilitate a versantului, aşa cum prevăd studiile şi recomandările din PUZ 353/2005 privind stabilitatea versantului, corelat cu regimul de înălţime al imobilului care, recomandat în PUZ, (...) era P+2, P+3, P+4, iar în situaţia actuală construcţiile au preponderent regimuri de înălţime mai mari, respectiv 2D+P+6E+M”, se scrie în documentul citat.

 

O sfidare la adresa locuitorilor din zonă”

Totodată, autorizaţia ar fi fost emisă pentru un bloc cu înălţimea maximă de 30 de metri, faţă de maximum 20 de metri prevăzut în PUZ. „Autorizarea construcţiei unui bloc de 9 etaje printre locuinţe colective mici, pe un versant care abia stă, pe amplasamentul unei străzi care trebuie edificată de către dezvoltator prin transformarea demisolurilor din parcări în apartamente, lipsa altor locuri de parcare în schimb, reprezintă, pe lângă încălcarea gravă a legislaţiei în vigoare, o sfidare la adresa locuitorilor din zonă, parte dintre ei reclamanţi în prezenta acţiune, care respectă legislaţia în vigoare şi regulile de convieţuire socială”, a precizat avocat Ana Baştovoi, care îi reprezintă pe reclamanţi.

Contactat de REPORTER DE IAŞI, dezvoltatorul Aurel Rascenco a susţinut că a respectat toate prevederile legale. „Când se construieşte un bloc este o anumită procedură, trebuie făcute o serie de studii, întocmite documente. Eu am făcut totul conform legii. Nu ştiu ce doresc dumnealor. Se ceartă cu legea”, a explicat Rascenco.

Reprezentanţii Primăriei Iaşi nu şi-au exprimat un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

 

Blocul a fost construit legal. Este recepţionat, intabulat şi vândut. Am şi parcări”,

Aurel Rascenco, dezvoltator

 

Aplicarea diferenţiată a prevederilor legale în vigoare de către autorităţile publice locale este o certitudine, chiar dacă criteriile după care se face diferenţa au rămas un mister şi nu sunt încă cunoscute”

Fragment din acţiunea depusă la instanţă de locatari

Deşi în Iaşi există multe familii care nu au cu cine să lase copiii în timp ce merg la muncă, Primăria a decis să pună lacătul la Centrul „Prichindel”, o instituţie tip creşă. Angajaţii Centrului acuză faptul că a existat un interes din partea conducerii pentru ca numărul de copii care au ajuns aici să scadă în câţiva ani de la 55 la 12. Decizia Primăriei i-a dat peste cap atât pe părinţi, cât şi pe angajaţi care se tem că vor rămâne pe drumuri n Când era administrat de Protecția Copilului, cererea era foarte mare și se făcea triere de dosare.

 

Centrul de Zi „Prichindel“, singurul centru de zi de pe raza municipiului Iaşi care oferă servicii socio-educaţionale pentru copiii familiilor aflate în situaţie de risc social, va dispărea după ce Primăria Iaşi a decis ca Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi să renunţe la acesta.

 

Cu un an mai devreme

Printr-o Hotărâre de Consiliu Local (HCL) s-a stabilit încetarea unei alte hotărâri, din 2009, prin care Centrul trecea din subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Iaşi în subordinea DAC Iaşi. În mod normal, acest lucru trebuia să se întâmple de la 30 ianuarie 2019, potrivit protocolului semnat atunci între cele două instituţii.

Angajaţii acuză lipsa de interes din partea conducerii DAC Iaşi care a făcut ca acest Centru să ajungă în situaţia de a cheltui sume foarte mari doar pentru câţiva copii, în condiţiile în care sunt sute de familii nevoiaşe în Iaşi, care nu-şi permit să-şi ducă micuţii la creşă.

Potrivit primarului Mihai Chirica, la finele anului trecut, asistate social de Primăria Iaşi sunt circa 300 de familii în municipiul Iaşi, însă în realitate numărul familiilor aflate în situaţie de risc social este mult mai mare. Aşadar, persoane care să apeleze la Centru există, fapt demonstrat în anii trecuţi.

 

DGASPC preia doar patrimoniul

În urma hârtiei primite de la Primărie, reprezentanţii DGASPC Iaşi au trimis un răspuns în care susţin că nu pot prelua decât patrimoniul, fără a putea susţine financiar continuarea activităţii la Centrul de zi „Prichindel“. „Nu putem proceda la preluarea serviciului social de zi «Prichindel», ci doar a bunurilor care au făcut obiectul contractului de comodat încheiat în 2009. Noi putem prelua doar patrimoniul. Nu avem stabilit în buget susţinerea salariaţilor de la alte instituţii. După preluare, vom vedea care va fi destinaţia acelei clădiri“, spune Ion Florin, şeful DGASPC Iaşi.

Trecerea Centrului în curtea DGASPC Iaşi va dura ceva timp. „Nu este prima dată când preluăm patrimoniul unor servicii desfiinţate de alte instituţii. La fel s-a întâmplat şi la Hălăuceşti şi la Stolniceni Prăjescu. Până la trecerea efectivă a patrimoniului mai durează pentru că e nevoie de o evaluare şi o expertiză a clădirii“, zice Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt al DGASPC.

 

Cheltuieli mari, nejustificate

În urma raportului de analiză întocmit anul trecut de reprezentanţii DAC Iaşi, a rezultat ineficienţa acestui Centru deoarece „s-a redus considerabil numărul de beneficiari, astfel încât media copiilor care a frecventat centrul în anul 2017 este de 12 copii la o capacitate maximă de 55 de locuri“, după cum se arată în raportul întocmit de Ilona Nicolette Mihăescu, şef Serviciu Resurse Umane în cadrul DAC Iaşi.

Cheltuielile anuale alocate de la bugetul local pentru acest Centru au fost anul trecut de 541.629 lei, din care costurile de personal s-au ridicat la 451.620 lei pentru cei 11 angajaţi, iar utilităţile, hrana şi prestările servicii au fost de 90.000 lei.

Ceea ce nu se precizează în Raport este cum s-a reuşit „performanţa“ ca în numai câţiva ani, de la 55 de copii în Centru şi multe alte familii care şi-ar fi dorit să-şi aducă micuţii acolo, neavând posibilităţile financiare să-i ţină acasă sau la creşă, s-a ajuns ca numărul copiilor să fie egal cu numărul de angajaţi.

 

Adresabilitate mare, promovare zero

În momentul în care Centrul de Zi „Prichindel“ a trecut de la DGASPC Iaşi la DAC Iaşi, în unitate erau 55 de copii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 3 ani.

În cadrul centrului de zi activa o echipă multidisciplinară formată din 10 specialişti: instructori de educaţie, asistent medical, psiholog, bucătar, îngrijitor copii, administrator, coordonator centru. „Fiind singurul Centru care se adresa familiilor aflate în situaţie de risc social, cererea era foarte mare. Copiii erau aduşi cu maşina din toate zonele Iaşului, iar mamele aveau posibilitatea să meargă să lucreze. Astfel, micuţii beneficiau de toate condiţiile, iar părinţii nu erau obligaţi să stea cu ei acasă să aibă grijă de ei“, spune purtătorul de cuvânt al DGASPC Iaşi, Tiberiu Bantaş.

Posibili beneficiari, refuzaţi

Trecerea în subordinea DAC Iaşi a însemnat, în ultimii ani, reducerea drastică a numărului de copii care au fost aduşi în Centru. „Nu a existat deloc interes din partea conducerii ca acest Centru să funcţioneze. Numărul de copii care mai vin acum a scăzut drastic deoarece fie lumea nu a ştiut de existenţa lui, fie cei care au apelat la acest serviciu au fost refuzaţi din varii motive“, spune una dintre angajatele Centrului.

În plus, angajaţii susţin că dacă ar fi fost folosit în continuare un mijloc de transport cu care să fie aduşi copii, nu s-ar fi ajuns în situaţia de acum. „Toţii copii care sunt acum în Centru sunt de aici, din cartier (n.r. – cartierul Alexandru cel Bun). Înainte, când erau maşini la Centru, erau aduşi copii din tot oraşul“, zic angajaţii.

 

Subordonaţii spun că şefa Roxana Necula “s-a aranjat”

 

Ce se întâmplă cu angajaţii

Potrivit hotărării de CL, cei 12 copii, care de fapt sunt 11, vor fi direcţionaţi la „Centrul de Servicii Mamă şi Copil“ din cadrul Fundaţiei Hecuba, finanţată tot de Consiliul Local, prin DAC Iaşi.

Dacă în ceea ce-i priveşte pe copii care mai vin acum la Centru problema pare rezolvată, nu la fel stau lucrurile în ceea ce-i priveşte pe angajaţi, care se tem că vor rămâne şomeri după trecerea la DGASPC Iaşi. „Noi suntem angajaţi de DAC Iaşi şi nu ştiu dacă în urma acestei treceri vom fi preluaţi de DGASPC. Ne temem că vom rămâne fără serviciu. Avem şi noi familii, copii, rate la bănci. Ce se întâmplă cu noi?“, se întreabă, îngrijorat, unul dintre angajaţii de la „Prichindel“.

Coordonatoarea Centrului, Roxana Necula, nu a dorit să ofere amănunte despre viitorul angajaţilor de la Centru: „Eu sunt doar o angajată, nu ştiu ce se va întâmpla. Ce voi face? Nu vreau să vorbesc despre asta.“

Directorul executiv adjunct al DAC Iaşi, Daniel Ciobotaru, nu a dorit nici el să comenteze situaţia, transmiţând REPORTER DE IAŞI, prin intermediul Roxanei Necula, să adresăm întrebările în scris.

Surse din cadrul Centrului susţin că Necula şi-ar fi aranjat deja transferul la un alt Centru aflat sub tutela DAC Iaşi. „Pe doamna Necula nu o interesează situaţia noastră pentru că dumneai a discutat deja cu doamna director Luminiţa Munteanu trecerea la Căminul de pensionari «Parascheva»“, susţin angajaţii.

Părinţii, puşi în faţa faptului împlinit

Părinţii copiilor care sunt aduşi la Centru încearcă acum să găsească soluţii. Aceştia sunt nevoiţi să caute o altă creşă unde să-şi ducă micuţii, însă se plâng de faptul că nu au banii necesari pentru a acoperi toate costurile. „Eu lucrez în ture şi mi-ar fi foarte greu să stau cu fata acasă. Am auzit şi eu că se închide Centrul. Noi nu avem o situaţie financiară foarte bună şi nu îmi pot permite să o duc la o creşă, mai ales că e foarte greu acum pentru că nu mai sunt locuri. Am fost aici, prin cartier, dar peste tot sunt ocupate locurile. Sunt pusă într-o situaţie foarte dificilă“, zice Daniela B., mama unei fetiţe de nici 2 ani, care este adusă în fiecare zi la «Prichindel».

Elena F., mama unei alte fetiţe care frecventează în prezent Centrul de Zi, spune că se va orienta spre o altă creşă: „Am retras deja dosarul când am auzit că se închide. Şi eu şi soţul lucrăm de dimineaţă până seara şi nu avem cum să o ţinem acasă. Caut acum cu disperare o creşă să văd unde o pot duce. Fata are aproape 3 ani şi încercăm să vedem poate o putem duce la o grădiniţă.“

Într-o situaţie dificilă se află şi Larisa B., mama unui alt copil, care nu ştie ce va face în momentul în care se închide Centrul. „Nu ne-a spus nimeni nimic. Dacă se închide Centrul, nu ştiu ce voi face. Acasă nu o pot ţine. Nici bani să o duc la o altă creşă nu am. Acolo ar trebui să plătesc mâncarea, fondul clasei, alte cheltuieli. Chiar nu ne permitem“, precizează Larisa B..

Deşi în Iaşi există multe familii care nu au cu cine să lase copiii în timp ce merg la muncă, Primăria a decis să pună lacătul la Centrul „Prichindel”, o instituţie tip creşă. Angajaţii Centrului acuză faptul că a existat un interes din partea conducerii pentru ca numărul de copii care au ajuns aici să scadă în câţiva ani de la 55 la 12. Decizia Primăriei i-a dat peste cap atât pe părinţi, cât şi pe angajaţi care se tem că vor rămâne pe drumuri n Când era administrat de Protecția Copilului, cererea era foarte mare și se făcea triere de dosare.

 

Centrul de Zi „Prichindel“, singurul centru de zi de pe raza municipiului Iaşi care oferă servicii socio-educaţionale pentru copiii familiilor aflate în situaţie de risc social, va dispărea după ce Primăria Iaşi a decis ca Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi să renunţe la acesta.

 

Cu un an mai devreme

Printr-o Hotărâre de Consiliu Local (HCL) s-a stabilit încetarea unei alte hotărâri, din 2009, prin care Centrul trecea din subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Iaşi în subordinea DAC Iaşi. În mod normal, acest lucru trebuia să se întâmple de la 30 ianuarie 2019, potrivit protocolului semnat atunci între cele două instituţii.

Angajaţii acuză lipsa de interes din partea conducerii DAC Iaşi care a făcut ca acest Centru să ajungă în situaţia de a cheltui sume foarte mari doar pentru câţiva copii, în condiţiile în care sunt sute de familii nevoiaşe în Iaşi, care nu-şi permit să-şi ducă micuţii la creşă.

Potrivit primarului Mihai Chirica, la finele anului trecut, asistate social de Primăria Iaşi sunt circa 300 de familii în municipiul Iaşi, însă în realitate numărul familiilor aflate în situaţie de risc social este mult mai mare. Aşadar, persoane care să apeleze la Centru există, fapt demonstrat în anii trecuţi.

 

DGASPC preia doar patrimoniul

În urma hârtiei primite de la Primărie, reprezentanţii DGASPC Iaşi au trimis un răspuns în care susţin că nu pot prelua decât patrimoniul, fără a putea susţine financiar continuarea activităţii la Centrul de zi „Prichindel“. „Nu putem proceda la preluarea serviciului social de zi «Prichindel», ci doar a bunurilor care au făcut obiectul contractului de comodat încheiat în 2009. Noi putem prelua doar patrimoniul. Nu avem stabilit în buget susţinerea salariaţilor de la alte instituţii. După preluare, vom vedea care va fi destinaţia acelei clădiri“, spune Ion Florin, şeful DGASPC Iaşi.

Trecerea Centrului în curtea DGASPC Iaşi va dura ceva timp. „Nu este prima dată când preluăm patrimoniul unor servicii desfiinţate de alte instituţii. La fel s-a întâmplat şi la Hălăuceşti şi la Stolniceni Prăjescu. Până la trecerea efectivă a patrimoniului mai durează pentru că e nevoie de o evaluare şi o expertiză a clădirii“, zice Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt al DGASPC.

 

Cheltuieli mari, nejustificate

În urma raportului de analiză întocmit anul trecut de reprezentanţii DAC Iaşi, a rezultat ineficienţa acestui Centru deoarece „s-a redus considerabil numărul de beneficiari, astfel încât media copiilor care a frecventat centrul în anul 2017 este de 12 copii la o capacitate maximă de 55 de locuri“, după cum se arată în raportul întocmit de Ilona Nicolette Mihăescu, şef Serviciu Resurse Umane în cadrul DAC Iaşi.

Cheltuielile anuale alocate de la bugetul local pentru acest Centru au fost anul trecut de 541.629 lei, din care costurile de personal s-au ridicat la 451.620 lei pentru cei 11 angajaţi, iar utilităţile, hrana şi prestările servicii au fost de 90.000 lei.

Ceea ce nu se precizează în Raport este cum s-a reuşit „performanţa“ ca în numai câţiva ani, de la 55 de copii în Centru şi multe alte familii care şi-ar fi dorit să-şi aducă micuţii acolo, neavând posibilităţile financiare să-i ţină acasă sau la creşă, s-a ajuns ca numărul copiilor să fie egal cu numărul de angajaţi.

 

Adresabilitate mare, promovare zero

În momentul în care Centrul de Zi „Prichindel“ a trecut de la DGASPC Iaşi la DAC Iaşi, în unitate erau 55 de copii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 3 ani.

În cadrul centrului de zi activa o echipă multidisciplinară formată din 10 specialişti: instructori de educaţie, asistent medical, psiholog, bucătar, îngrijitor copii, administrator, coordonator centru. „Fiind singurul Centru care se adresa familiilor aflate în situaţie de risc social, cererea era foarte mare. Copiii erau aduşi cu maşina din toate zonele Iaşului, iar mamele aveau posibilitatea să meargă să lucreze. Astfel, micuţii beneficiau de toate condiţiile, iar părinţii nu erau obligaţi să stea cu ei acasă să aibă grijă de ei“, spune purtătorul de cuvânt al DGASPC Iaşi, Tiberiu Bantaş.

Posibili beneficiari, refuzaţi

Trecerea în subordinea DAC Iaşi a însemnat, în ultimii ani, reducerea drastică a numărului de copii care au fost aduşi în Centru. „Nu a existat deloc interes din partea conducerii ca acest Centru să funcţioneze. Numărul de copii care mai vin acum a scăzut drastic deoarece fie lumea nu a ştiut de existenţa lui, fie cei care au apelat la acest serviciu au fost refuzaţi din varii motive“, spune una dintre angajatele Centrului.

În plus, angajaţii susţin că dacă ar fi fost folosit în continuare un mijloc de transport cu care să fie aduşi copii, nu s-ar fi ajuns în situaţia de acum. „Toţii copii care sunt acum în Centru sunt de aici, din cartier (n.r. – cartierul Alexandru cel Bun). Înainte, când erau maşini la Centru, erau aduşi copii din tot oraşul“, zic angajaţii.

 

Subordonaţii spun că şefa Roxana Necula “s-a aranjat”

 

Ce se întâmplă cu angajaţii

Potrivit hotărării de CL, cei 12 copii, care de fapt sunt 11, vor fi direcţionaţi la „Centrul de Servicii Mamă şi Copil“ din cadrul Fundaţiei Hecuba, finanţată tot de Consiliul Local, prin DAC Iaşi.

Dacă în ceea ce-i priveşte pe copii care mai vin acum la Centru problema pare rezolvată, nu la fel stau lucrurile în ceea ce-i priveşte pe angajaţi, care se tem că vor rămâne şomeri după trecerea la DGASPC Iaşi. „Noi suntem angajaţi de DAC Iaşi şi nu ştiu dacă în urma acestei treceri vom fi preluaţi de DGASPC. Ne temem că vom rămâne fără serviciu. Avem şi noi familii, copii, rate la bănci. Ce se întâmplă cu noi?“, se întreabă, îngrijorat, unul dintre angajaţii de la „Prichindel“.

Coordonatoarea Centrului, Roxana Necula, nu a dorit să ofere amănunte despre viitorul angajaţilor de la Centru: „Eu sunt doar o angajată, nu ştiu ce se va întâmpla. Ce voi face? Nu vreau să vorbesc despre asta.“

Directorul executiv adjunct al DAC Iaşi, Daniel Ciobotaru, nu a dorit nici el să comenteze situaţia, transmiţând REPORTER DE IAŞI, prin intermediul Roxanei Necula, să adresăm întrebările în scris.

Surse din cadrul Centrului susţin că Necula şi-ar fi aranjat deja transferul la un alt Centru aflat sub tutela DAC Iaşi. „Pe doamna Necula nu o interesează situaţia noastră pentru că dumneai a discutat deja cu doamna director Luminiţa Munteanu trecerea la Căminul de pensionari «Parascheva»“, susţin angajaţii.

Părinţii, puşi în faţa faptului împlinit

Părinţii copiilor care sunt aduşi la Centru încearcă acum să găsească soluţii. Aceştia sunt nevoiţi să caute o altă creşă unde să-şi ducă micuţii, însă se plâng de faptul că nu au banii necesari pentru a acoperi toate costurile. „Eu lucrez în ture şi mi-ar fi foarte greu să stau cu fata acasă. Am auzit şi eu că se închide Centrul. Noi nu avem o situaţie financiară foarte bună şi nu îmi pot permite să o duc la o creşă, mai ales că e foarte greu acum pentru că nu mai sunt locuri. Am fost aici, prin cartier, dar peste tot sunt ocupate locurile. Sunt pusă într-o situaţie foarte dificilă“, zice Daniela B., mama unei fetiţe de nici 2 ani, care este adusă în fiecare zi la «Prichindel».

Elena F., mama unei alte fetiţe care frecventează în prezent Centrul de Zi, spune că se va orienta spre o altă creşă: „Am retras deja dosarul când am auzit că se închide. Şi eu şi soţul lucrăm de dimineaţă până seara şi nu avem cum să o ţinem acasă. Caut acum cu disperare o creşă să văd unde o pot duce. Fata are aproape 3 ani şi încercăm să vedem poate o putem duce la o grădiniţă.“

Într-o situaţie dificilă se află şi Larisa B., mama unui alt copil, care nu ştie ce va face în momentul în care se închide Centrul. „Nu ne-a spus nimeni nimic. Dacă se închide Centrul, nu ştiu ce voi face. Acasă nu o pot ţine. Nici bani să o duc la o altă creşă nu am. Acolo ar trebui să plătesc mâncarea, fondul clasei, alte cheltuieli. Chiar nu ne permitem“, precizează Larisa B..

Viaţa sentimentală a unui ieşean a „bătut” orice telenovelă. Fosta iubită, angajată la o bancă, i-a golit contul de peste 100.000 de lei. Atât au putut proba anchetatorii, dar victima susţine că suma s-ar ridica, de fapt, la 328.000 de lei. Tânăra a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT Iaşi.

 

Un ieşean a avut parte de surpriza vieţii lui atunci când şi-a dat seama că fosta iubită, cu care a avut o relaţie de 8 ani, l-a lăsat fără o sumă imensă. Alina Mihaela Popa (33 de ani), angajată a unei bănci, ar fi transferat bani din contul tânărului atât în timpul relaţiei, cât şi după ce nu mai erau împreună. Deşi Adrian D. s-a plâns procurorilor că fosta iubită i-ar fi golit conturile de peste 328.000 de lei, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) Iaşi a reuşit să probeze până acum că i s-a creat un prejudiciu de peste 105.000 de lei. Alina Mihaela Popa a fost trimisă în judecată, zilele trecute, pentru înşelăciune, acces ilegal la un sistem informatic şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos. Cazul a ajuns în atenţia DIICOT Iaşi, în 2015, după ce fostul iubit al tinerei nu a reuşit să-şi recupereze banii de la aceasta.

 

Femeia se ocupa de depuneri

În 2008, Alina Mihaela Popa, angajată pe atunci la o sucursală BCR, l-ar fi convins pe Adrian D. să deschidă un cont de economii la acea bancă. Pentru a cumpăra un autoturism, tânărul ar fi economisit diferite sume de bani, pe care i le-ar fi dus la bancă iubitei sale, iar aceasta s-ar fi dus la ghişeul băncii şi i-ar fi depus în cont, se arată în rechizitoriu. Tânărul a plătit 81.000 de lei unui dealer auto, în noiembrie 2009, când ar fi observat şi că la aceeaşi dată ar fi fost transferate în contul său de economii sume de bani de la trei persoane fizice pe care nu le cunoştea.

Adrian D. ar fi fost încurajat din nou, în 2011, de iubita sa să economisească bani, acesta depunând din nou diferite sume provenite din economiile sale şi ale familiei pentru a-şi cumpăra o locuinţă. „Banii îi dădea de fiecare dată inculpatei Popa Alina Mihaela, în acelaşi mod descris anterior, respectiv se deplasa la BCR, îi înmâna banii, aceasta se ducea la ghişeu şi îi aducea înapoi o chitanţă. (....) . Au mai existat şi situaţii în care persoana vătămată i-a dat bani inculpatei la reşedinţa sa, deoarece avea încredere deplină în ea”, conform actului de sesizare a instanţei.

Adrian D. le-a spus anchetatorilor şi că i-a dat fostei iubite, în perioada 2011- 2013, suma totală de 328.611,31 lei, pentru fi depuşi în contul de economii. Cu toate că tânărul s-a despărţit de Mihaela Alina Popa în aprilie 2011, ar fi continuat să-i dea acesteia banii pentru a-i depune în contul de economii „având în continuare încredere totală în ea”.

 

Banii s-au „evaporat”

Pentru că, în noiembrie 2013, tânăra ar fi insistat pe lângă fostul iubit să mai depună sume de bani la bancă, acesta s-a dus să verifice de ce sumă dispune. Atunci a aflat că avea în cont doar 200 de lei. Când a luat-o la întrebări pe Mihaela Alina Popa, aceasta i-ar fi spus să stea liniştit, că banii nu s-au pierdut, iar ulterior că ea i-ar fi luat „pentru a plăti daune unei persoane pe care a accidentat-o cu maşina”. Astfel, au mers împreună la notar , unde inculpata a declarat că datora persoanei vătămate suma de 328.611 de lei.

Tânărul a reuşit ulterior să recupereze de la fosta iubită doar 4.500 de lei, după ce a iniţiat o procedură de executare silită. Acesta a solicitat şi unele explicaţii băncii şi astfel ar fi aflat că, fără a-i da acordul, Popa ar fi depus o cerere în numele lui pentru utilizarea aplicaţiei internet – banking şi pentru obţinerea unui token pentru folosirea aplicaţiei on-line pentru contul de economii. Mai mult, BCR ar fi emis şi un card ataşat contului său, care a fost folosit pentru extragerea de diferite sume de la bancomate sau pentru efectuarea de diferite plăţi.

 

A folosit banii în interes propriu

După ce cazul a ajuns pe masa anchetatorilor, s-a stabilit că în perioada 22 aprilie 2011- 22 mai 2013, în contul tânărului ar fi fost depusă suma de 100.247 de lei. Prin serviciul de internet banking, din economiile tânărului, prin 29 de operaţiuni, ar fi fost transferaţi 40.260 lei către două conturi bancare deschise pe numele Popa Alina Mihaela. „Aşa cum rezultă din extrasele de cont existente la dosarul cauzei, operaţiunile de transfer au menţionate diverse explicaţii, cum ar fi restituire împrumut, plată Oriflame, rată, Amway, etc”, potrivit rechizitoriului.

 

Alţii au ajuns în conturile rudelor

Alţi peste 30.600 lei au fost transferaţi în conturile SC Double P&M Business SRL, societate comercială administrată la acel moment de Popa, unde mai figurau fratele şi tatăl ei. Aproape 22.000 de lei ar fi fost folosiţi pentru plăţi cu cardul la diverşi comercianţi sau figurează drept „retrageri la bancomat”. „Aceste fapte nu au fost însă probate ca fiind comise de către inculpata Popa Mihaela Alina, fiind doar supoziţii ale persoanei vătămate, lipsite de fundament”, susţin anchetatorii, care arată că, din declaraţia unui martor, reiese că Adrian D. a ridicat personal cardul şi PIN-ul. Astfel, pentru retragerile frauduloase de numerar de la bancomat, respectiv suma totală de 22.000 de lei, procurorii au disjuns cauza şi vor continua cercetările.

În faţa procurorilor, Popa a recunoscut că a transferat fraudulos mai multe sume de bani din contul fostului iubit. Aceasta a demisionat de la BCR. Cei doi tineri nu au oferit un punct de vedere legat de acest dosar până la închiderea ediţiei.

Inculpata Popa Mihaela Alina (foto n.r.) a primit de la persoana vătămată D.A. suma de 30.000 lei, pentru a o depune la Banca Comercială Română, însă şi-a însuşit-o, inducându-l în eroare pe D.A., prin înmânarea ordinului de încasare numerar falsificat, creându-i acestuia reprezentarea, neconformă cu adevărul, că banii au fost depuşi în contul său”

Pagina 9 din 128

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Mai 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top