Luni, 19 02 2018

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, atrage atenția și susține în cadrul Parlamentului necesitatea și importanța proiectelor ieșene atât în domeniul educației, cât și în alte domenii esențiale pentru dezvoltarea județului Iași. 

„Este necesar ca în această perioadă fiecare deputat să analizeze cu deplină maturitate Proiectul Bugetului de Stat pe anul 2018 și să aducă amendamente bazate pe realitățile sociale și economice ale mediului din care provine, în corelație cu domeniul de competență. Am încercat astfel să vin în sprijinul ieșenilor și să propun proiecte care să îmbunătățească infrastructura educațională, sportivă, culturală, dar și să susțin, alături de grupul parlamentar PSD, proiectele mari ale județului și ale regiunii Nord-Est, în sensul dezvoltării unei infrastructuri importante: realizarea Autostrăzii Iași-Târgu Mureș, a centurii ocolitoare a Iașului, finanțarea și finalizarea cu succes a Spitalului Regional de Urgență”, a afirmat deputata PSD Camelia Gavrilă.

Un prim proiect propus și susținut cu fermitate este reprezentat de consolidarea Palatului Copiilor și Elevilor Iași, Corpul B, din strada Săulescu, printr-o alocare de 1.200.000 lei de la Bugetul de Stat. Gradul avansat de degradare al clădirii face ca în prezent desfășurarea activităților instructiv-educative, a activităților extrașcolare să fie imposibilă, întrucât imobilul nu prezintă siguranță pentru exploatare. Casa Beldiman în care funcționează Corpul B al Palatului Copiilor Iași are farmecul unei clădiri clasice cu valențe și ecouri din trecut, care prin excelență asigură un univers atractiv pentru lumea copilăriei, un spațiu miraculos pentru copii și adolescenți.

Fiind o clădire istorică, înnobilată de o arhitectură de tip neoclasic, clădire de patrimoniu național, ocupând o importantă poziție în Lista Monumentelor Istorice, Casa Beldiman poate deveni un loc cu multiple semnificații pentru împlinirea tinerilor prin interesante activități desfășurate în cadrul cercurile artistice, tehnico-aplicative, științifice. Astfel, restaurarea fațadelor existente, refacerea totală a finisajelor interioare, înlocuirea tâmplăriei, a instalațiilor vor oferi o nouă identitate acestei clădiri simbolice pentru orașul Iași, fiind vorba de sediul unei instituții importante pentru educația nonformală, un loc unde se pot împlini aspirațiile profunde ale vârstelor tinere.

Această instituție a fost susținută și asumată constant la nivelul proiectelor manageriale de către prof. dr. Camelia Gavrilă, în calitate de inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Iași. În acest sens, în anul 2007 s-au finalizat lucrările la Corpul A al Palatului Copiilor, altă clădire emblematică a Iașului, Casa Cantacuzino – Pașcanu. „Așa cum am susținut cu insistență și argumente pedagogice și culturale necesitatea refacerii Palatului Copiilor, corpul A, din ambianța culturală a Copoului, la fel voi încerca și acum, alături de colegii mei parlamentari de Iași, să desăvârșim refacerea spațiilor acestei instituții esențiale pentru educația și devenirea copiilor noștri.”

Realizarea unui Centru de formare a cadrelor didactice, în imediata apropiere a Casei Corpului Didactic „Spiru Haret”, Iași pe Str. Octav Botez, în completarea și integrat în structura acesteia, printr-o alocare de 400.000 lei, este un alt proiect important pentru învățământul ieșean pe care îl susținem cu argumente temeinice. Motivația și necesitatea unui astfel de centru vizează realizarea unei săli de conferințe, cu o capacitate de 200-250 de locuri, dar și a unor spații adecvate pentru seminarii, ateliere, necesare pentru activitățile de formare a cadrelor didactice, pentru întâlnirile cu directorii și profesorii unităților de învățământ preuniversitar, pentru realizarea unor stagii și cursuri de pregătire. 

De asemenea, sportul de performanță este un domeniu pentru care trebuie să facem mai mult, iar orașul nostru merită să găzduiască evenimente sportive, artistice sau culturale de anvergură pentru care se impune cu necesitate un spațiu adecvat, modern și generos prin facilitățile oferite. Amendamentul depus pentru realizarea proiectului Construcţie Sală Polivalentă Iaşi vizează, pentru început, alocarea unei sume în valoare de 90.000 mii lei. Ținând cont de faptul că actuala Sală Polivalentă nu întrunește caracteristicile necesare pentru a putea organiza competiții internaționale de categoria OPEN, iar dotările actuale sunt depășite pentru cerințele sportului de performanță, o nouă construcție este o alternativă logică pentru evenimente de anvergură, destinate celor ce apreciază sportul, pentru competițiile de nivel ridicat, pentru cei care performează în domeniu, după cum o sală polivalentă poate fi și spațiul unor evenimente artistice, culturale, muzicale semnificative.

Evident, proiectele de o importanță strategică pentru dezvoltarea regiunii Moldovei, dar și a Iașului trebuie să fie o prioritate pentru Guvern, în proiecţia bugetară a anului 2018. Grupul parlamentarilor PSD din Iași susține autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, în colaborare cu toți parlamentarii ieșeni și se propune alocarea sumei de 15.200 mii lei destinată actualizării studiilor de fezabilitate pentru tronsoanele aferente. În acest sens, parlamentarii PSD au detaliat în câteva amendamente revizuirea și actualizarea studiului de fezabilitate prin suplimentarea bugetului cu suma de 34.000,00 mii lei pentru tronsoanele Tg. Mureș - Ditrău și Ditrău - Tg. Neamț. De asemenea, unul dintre amendamente se referă la suplimentarea bugetului iniţial cu 200.000,00 mii lei, pentru proiectarea şi execuţia tronsonului Târgul Neamţ – Iaşi, iar un alt amendament vizează o sumă de 11.000 mii lei pentru secțiunea Iași-Ungheni (servicii de proiectare, elaborare SF). Prezentul proiect este inclus în Master Planul General de Transport şi are ca sursă de finanţare Ministerul Transporturilor, regăsindu-se în bugetul României încă din 2015. Fiind asumată în programul de guvernare 2016-2020, autostrada reprezintă un suport important pentru o dezvoltare echilibrată a regiunilor ţării, iar pentru finalizarea proiectului până în 2022 se recomandă licitaţia şi execuţia lucrărilor începând cu anul 2018, deși vor exista inevitabil prelungiri ale perioadei de execuție. 

Ținând cont de aglomerarea traficului ieșean, de accesul dificil către Aeroportul Internațional Iași, analizând dezvoltarea constantă a zonei metropolitane, dar și efectele nocive pe care le are poluarea urbană, subliniez faptul că Varianta de Ocolire Iaşi este în atenția deputaților ieșeni ca prioritate importantă pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere a orașului și pentru ameliorarea condițiilor de mediu, cu propunerea alocării unei sume de 148.000,00 mii lei.

Prof. dr. Camelia Gavrilă concluzionează căproiectele prezentate sunt de o reală importanță pentru dezvoltarea economică și socială a orașului și, fie că vorbim despre activitățile educaționale școlare și extrașcolare, despre formarea cadrelor didactice prin cursuri și stagii, sau de activități sportive de masă , de performanță, toate acestea nu pot să conducă spre reușite și eficiență fără o finanțare adecvată, corectă a activităților, dar și a infrastructurii asociate acestor domenii. Iașul are nevoie de o rețea rutieră modernă și de o punte de legătură cu vestul României, cu Europa, în general. Rolul nostru, al parlamentarilor de Iași, este să identificăm prioritățile printr-un dialog continuu cu cetățenii, cu instituțiile, cu toți actorii implicați, să le semnalăm prin demersuri parlamentare argumentate și insistente, să căutăm soluții alături de instituțiile competente, de specialitate, să ne asigurăm că proiectele sunt implementate cu succes, deși dificultățile sunt numeroase, competiția proiectelor la nivel național este dură și de multe ori dezamăgitoare prin amânări sau selecția altor priorități.”

Într-o declaraţie politică, adresată Camerei Deputaţilor, marți, 12 decembrie 2017, deputatul PNL Dumitru Oprea trage un semnal de alarmă: „Iaşului îi va fi alocat, în continuare, prin legea bugetului de stat, praful de pe tobă" şi constată că executivul condus de Dragnea-Tudose a transformat ieşenii în spectatorii unui circ ieftin, manipulator. Votanţii din Iaşi ai actualei puteri îşi duc viaţa pe cu totul alte coordonate decât agenda coaliției de la putere. Ei nu au acordat votul pentru PSD sau ALDE cu unicul scop de a întoarce sistemul de justiţie în epoca Năstase-Stănoiu". 

Redăm integral declaraţia prezentată în plenul Camerei Deputaţilor:


„Nu s-a împlinit nici măcar un an de zile de la preluarea guvernării de către coaliţia PSD-ALDE. De atunci, guvernările-paravan pentru Liviu Dragnea nu au produs nici o îmbunătățire palpabilă în viaţa românilor.

Cunoaştem principalele pietre care atârnă de gâtul guvernanţilor, dar, în egală măsură, de al tuturor cetăţenilor! Banii europeni nu au fost atraşi. În 2017 au fost cheltuiți cei mai puțini bani, din istoria recentă a ţării, pentru infrastructura de transport. 

Speranța unor surprize favorabile pentru Moldova este în continuare deşartă. Nici o surpriză! În 2018, Iaşului îi va fi alocat, în continuare, prin legea bugetului de stat, praful de pe tobă. Aşa cum coaliția parlamentară pune pumnul în gură opoziţiei şi vrea s-o transforme într-un spectator neputincios, tot aşa guvernarea Dragnea-Tudose transformă ieşenii în spectatorii unui circ ieftin, manipulator.

Votanţii din Iaşi ai actualei puteri îşi duc viaţa pe cu totul alte coordonate. Ei nu au acordat votul pentru PSD sau ALDE cu unicul scop de a întoarce sistemul de justiţie în epoca Năstase-Stănoiu. Finalizarea lucrărilor la centura ocolitoare a Iaşului, începerea construcţiei Spitalului Regional de Urgenţe, demararea lucrărilor la autostrada Ungheni-Iaşi-Tg Mureş, construirea unei săli polivalente sau predictibilitatea fiscală sunt priorităţi absolute pentru ieşeni, nu mutilarea legilor Justiţiei!

A lăsa Moldova în stare de sărăcie cronică, fără infrastructură şi fără speranţa de a ajunge din urmă alte regiuni dezvoltate ale României, se traduce printr-un act de sabotaj cinic. Actualii guvernanți trebuie să înceteze să considere această regiune a țării ca un bazin electoral ideal, o zonă controlabilă prin sărăcia cronică cu care se confruntă oamenii, cu şanse zero de emancipare. 

În perspectiva Centenarului Marii Uniri, nealocarea de fonduri către cea mai săracă zonă a ţării este echivalentă cu trădarea idealurilor celor care, acum 100 ani, au reușit să fim o singură națiune. De aceea considerăm că puterea PSD-ALDE, cu prilejul Centenarului, face totul pentru a ne ţine departe pe unii de alţii!"

Aproape 800.000 de lei cere în instanţă Institutul Regional de Oncologie de la Ministerul Sanataţii, penalităţi plătite de spital către firma de construcţii Iasicon SA n Datoria s-a acumulat pentru că lucrările efectuate la un centru de cercetare medicală nu au fost achitate la timp.

Institutul Regional de Oncologie (IRO) a fost nevoit să plătească penalităţi unei societăţi de construcţii, din fonduri proprii, după ce a pierdut definitiv un proces. La rândul său, unitatea sanitară a dat în judecată Ministerul Sănătăţii, susţinând că acesta este vinovat de acumularea datoriei pentru că nu a virat la timp cei aproape 14 milioane de lei pentru plata lucrărilor.

 

Lucrări de 14 milioane de lei

Reprezentanţii IRO au încheiat, în martie anul trecut, cu societatea Iasicon, un contract ce viza consolidarea, modernizarea şi dotarea clădirii pentru centrul de cercetare medicală „Transcend”, investiţie din fonduri europene pentru care cei mai mulţi bani trebuiau să vină de la Ministerul Sănătăţii. Lucrările au fost finalizate în iunie 2016, dar ministerul ar fi virat către spital suma de 13,87 milioane lei de-abia pe 23 decembrie 2016. Astfel, s-ar fi acumulat penalităţi de întârziere, care nu au fost achitate de minister. „Întrucât întârzierea la plată nu ni se datorează (spitalul fiind pus în situaţia de achita penalităţile din propriul buget destinat asigurării serviciilor medicale pentru pacienţi), apreciem faptul că ordonatorul principal de credite are obligaţia de a susţine şi aceste cheltuieli”, se arată în acţiunea depusă de IRO la Curtea de Apel Iaşi.

 

Riscau poprirea conturilor

Unitatea sanitară susţine în acţiune că a făcut numeroase demersuri la minister pentru ca plata celor aproape 14 milioane de lei să fie făcută în timp util. Demersuri care însă nu au avut rezultat.

În cele din urmă, IRO a plătit integral cei 784.846 de lei penalităţi către Iasicon, în aprilie acest an, după ce firma a câştigat definitiv procesul prin care solicita plata datoriilor. „În cazul în care nu am fi efectuat plata, creditoarea se putea adresa executorului judecătoresc în vederea popririi conturilor institutului nostru, punând în dificultate activitatea medicală”, explică reprezentanţii IRO în cererea adresată instanţei. Curtea de Apel Iaşi urmează să ia o decizie în acest caz, cel mai probabil anul viitor.

 

Aproape 800.000 de lei cere în instanţă Institutul Regional de Oncologie de la Ministerul Sanataţii, penalităţi plătite de spital către firma de construcţii Iasicon SA n Datoria s-a acumulat pentru că lucrările efectuate la un centru de cercetare medicală nu au fost achitate la timp.

Institutul Regional de Oncologie (IRO) a fost nevoit să plătească penalităţi unei societăţi de construcţii, din fonduri proprii, după ce a pierdut definitiv un proces. La rândul său, unitatea sanitară a dat în judecată Ministerul Sănătăţii, susţinând că acesta este vinovat de acumularea datoriei pentru că nu a virat la timp cei aproape 14 milioane de lei pentru plata lucrărilor.

 

Lucrări de 14 milioane de lei

Reprezentanţii IRO au încheiat, în martie anul trecut, cu societatea Iasicon, un contract ce viza consolidarea, modernizarea şi dotarea clădirii pentru centrul de cercetare medicală „Transcend”, investiţie din fonduri europene pentru care cei mai mulţi bani trebuiau să vină de la Ministerul Sănătăţii. Lucrările au fost finalizate în iunie 2016, dar ministerul ar fi virat către spital suma de 13,87 milioane lei de-abia pe 23 decembrie 2016. Astfel, s-ar fi acumulat penalităţi de întârziere, care nu au fost achitate de minister. „Întrucât întârzierea la plată nu ni se datorează (spitalul fiind pus în situaţia de achita penalităţile din propriul buget destinat asigurării serviciilor medicale pentru pacienţi), apreciem faptul că ordonatorul principal de credite are obligaţia de a susţine şi aceste cheltuieli”, se arată în acţiunea depusă de IRO la Curtea de Apel Iaşi.

 

Riscau poprirea conturilor

Unitatea sanitară susţine în acţiune că a făcut numeroase demersuri la minister pentru ca plata celor aproape 14 milioane de lei să fie făcută în timp util. Demersuri care însă nu au avut rezultat.

În cele din urmă, IRO a plătit integral cei 784.846 de lei penalităţi către Iasicon, în aprilie acest an, după ce firma a câştigat definitiv procesul prin care solicita plata datoriilor. „În cazul în care nu am fi efectuat plata, creditoarea se putea adresa executorului judecătoresc în vederea popririi conturilor institutului nostru, punând în dificultate activitatea medicală”, explică reprezentanţii IRO în cererea adresată instanţei. Curtea de Apel Iaşi urmează să ia o decizie în acest caz, cel mai probabil anul viitor.

 

Directorul interimar sugerează că toată funcționarea Aeroportului poate fi paralizată. Maricel Popa a găsit soluția: concurs nou pentru postul de director general. Șeful CA, Mitică Rebegea nu spune nici „pâs”. De un an se stă cu cuțitele pe masă, iar acum au început să se taie între ei. Aeroportul poate fi dinamitat de acest război.

E oficial. Alexandru Anghel, directorul interimar al Aeroportului, și Maricel Popa, șeful Consiliului Județean (CJ), sunt la cuțite. Anghel a contestat la Tribunal procedura de selecție a Consiliului de Administrație (CA) de la Aeroport, dar și modificarea organigramei.

Cel mai bine discutăm la final, când vom avea decizia și motivarea”, a afirmat Anghel.

La rândul său, Maricel Popa a declarat că membrii noului CA colaborează foarte bine. Actualul CA a alcătuit un plan de management al Aeroportului. În acest moment, dezvoltarea proiectelor nu este influențată de opoziția pe care o adoptă Alexandru Anghel, directorul general provizoriu”, a spus Popa.

 

Reprezentanții PNL din CJ susțin că au deslușit intenția șefului județului. „Miza e schimbarea oamenilor pentru că se vede foarte clar intenția de politizare a conducerii Aeroportului”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL.

A contestat schimbarea organigramei

Alexandru Anghel a cerut la Tribunalul Iași suspendarea efectelor a două hotărâri de Consiliu Județean. Una din mai 2017, privind selecția membrilor Consiliului de Administrație al RA Aeroportul Iași, și alta din octombrie, care privește aprobarea organigramei, statutului de funcții și regulamentului de organizare și funcționare ale RA Aeroportul Iași.

Pe 17 noiembrie, Anghel a înregistrat o plângere prelabilă prin care a solicitat revocarea hotărârilor de către CJ. „Regulamentul de organizare și funcționare aprobat de CJ (...) nu are aprobarea prealabilă a Autorității Aeronautice Civile Române, nu este redactat și semnat de directorul general. Modificările privind structura organizatorică și funcțională Iași, modalitatea de contractare a personalului care are în atribuții siguranța activității aeroportuare fără aprobarea prealabilă a autorității aeronautice competente conduce la pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR punând în pericol activitatea Regiei Autonome Aeroportul Iași”, se arată în acțiunea depusă la Tribunalul Iași.

 

Oprirea activității, riscul maxim
Anghel a refuzat să vorbească despre proces, însă a acceptat să explice, strict tehnic, ce ar însemna, pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR. „
Riscul este să se oprească activitatea pe Aeroport. Lipsa certificatului înseamnă că asiguratorii nu mai despăgubesc compania aeriană în caz de accident. Nu a mai rămas niciun aeroport fără certificat de operare. Certificatul a fost obținut pe infrastructură și pe management. Avem o procedură care tratează schimbările organizaționale. Nu se face nicio schimbare organizațională până nu se parcurg câțiva pași obligatorii”, a spus directorul Anghel.


Răspunsul lui Maricel Popa, președintele CJ, a fost prompt și sec:
„În data de 7 decembrie, Consiliul de Administrație al RA Aeroportul Internațional Iași va anunța scoaterea la concurs a postului de director. În ceea ce priveste plângerile pe care dl. Anghel le-a înaintat cu privire la modul de selecție al actualului Consiliu de Administrație și noua organigramă, instituțiile abilitate își vor spune cuvântul. Din punctul de vedere

al Consiliului Județean, au fost respectate toate condițiile legale”.

 

Rebegea se ascunde de presă

Opoziția din CJ, adică liberalii, contestă selecția membrilor din Consiliul de Administrație. Astfel, în cazul a doi membri (printre care și Mitică Rebegea, președintele CA), liberalii spun că nu s-ar fi îndeplinit condițiile de studii. Adică, cele două persoane nu au făcut dovadă echivalării studiilor de la școlile militare absolvite cu cele superioare de lungă durată, așa cum au fost regulile concursului.

Până la închiderea ediției, Mitică Rebegea nu a putut fi contactat pentru a-și spune propriul punct de vedere, de la izbucnirea scandalului acesta refuzând să facă declarații de presă.

Potrivit liberalilor, nici modificarea organigramei nu e legală. „Știți ce presupune noua organigramă? Redenumește două posturi și înființează un post de director tehnic. Directorul operațional este redenumit ca director de operațiuni aeroportuare, iar directorul comercial este redenumit ca director economic, dar atribuțiile rămân aceleași. Or, desființarea unui post nu se poate face, conform Codului Muncii, decât dacă este efectiv”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL, în cadrul emisiunii City Puls de la Antena 1 Moldova.

Acesta a adăugat că în spatele acestor modificări de organigramă e încercarea a-i înlocui pe cei din conducerea executivă a Aeroportului.

Acest CA nu a făcut nimic de când a fost selectat. El a fost aprobat de CJ pe 26 septembrie. Au promis în luna octombrie că vor veni la ședința de plen din noiembrie cu un plan de management. N-au venit. În schimb au venit cu schimbarea organigramei. Vor să schimbe conducerea care a dus Aeroportul la 1 milion de pasageri, la peste două milioane de euro profit anul acesta. Deci, o conducere performantă.”

Romeo Vatră, liderul consilierilor județeni ai PNL

Directorul interimar sugerează că toată funcționarea Aeroportului poate fi paralizată. Maricel Popa a găsit soluția: concurs nou pentru postul de director general. Șeful CA, Mitică Rebegea nu spune nici „pâs”. De un an se stă cu cuțitele pe masă, iar acum au început să se taie între ei. Aeroportul poate fi dinamitat de acest război.

E oficial. Alexandru Anghel, directorul interimar al Aeroportului, și Maricel Popa, șeful Consiliului Județean (CJ), sunt la cuțite. Anghel a contestat la Tribunal procedura de selecție a Consiliului de Administrație (CA) de la Aeroport, dar și modificarea organigramei.

Cel mai bine discutăm la final, când vom avea decizia și motivarea”, a afirmat Anghel.

La rândul său, Maricel Popa a declarat că membrii noului CA colaborează foarte bine. Actualul CA a alcătuit un plan de management al Aeroportului. În acest moment, dezvoltarea proiectelor nu este influențată de opoziția pe care o adoptă Alexandru Anghel, directorul general provizoriu”, a spus Popa.

 

Reprezentanții PNL din CJ susțin că au deslușit intenția șefului județului. „Miza e schimbarea oamenilor pentru că se vede foarte clar intenția de politizare a conducerii Aeroportului”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL.

A contestat schimbarea organigramei

Alexandru Anghel a cerut la Tribunalul Iași suspendarea efectelor a două hotărâri de Consiliu Județean. Una din mai 2017, privind selecția membrilor Consiliului de Administrație al RA Aeroportul Iași, și alta din octombrie, care privește aprobarea organigramei, statutului de funcții și regulamentului de organizare și funcționare ale RA Aeroportul Iași.

Pe 17 noiembrie, Anghel a înregistrat o plângere prelabilă prin care a solicitat revocarea hotărârilor de către CJ. „Regulamentul de organizare și funcționare aprobat de CJ (...) nu are aprobarea prealabilă a Autorității Aeronautice Civile Române, nu este redactat și semnat de directorul general. Modificările privind structura organizatorică și funcțională Iași, modalitatea de contractare a personalului care are în atribuții siguranța activității aeroportuare fără aprobarea prealabilă a autorității aeronautice competente conduce la pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR punând în pericol activitatea Regiei Autonome Aeroportul Iași”, se arată în acțiunea depusă la Tribunalul Iași.

 

Oprirea activității, riscul maxim
Anghel a refuzat să vorbească despre proces, însă a acceptat să explice, strict tehnic, ce ar însemna, pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR. „
Riscul este să se oprească activitatea pe Aeroport. Lipsa certificatului înseamnă că asiguratorii nu mai despăgubesc compania aeriană în caz de accident. Nu a mai rămas niciun aeroport fără certificat de operare. Certificatul a fost obținut pe infrastructură și pe management. Avem o procedură care tratează schimbările organizaționale. Nu se face nicio schimbare organizațională până nu se parcurg câțiva pași obligatorii”, a spus directorul Anghel.


Răspunsul lui Maricel Popa, președintele CJ, a fost prompt și sec:
„În data de 7 decembrie, Consiliul de Administrație al RA Aeroportul Internațional Iași va anunța scoaterea la concurs a postului de director. În ceea ce priveste plângerile pe care dl. Anghel le-a înaintat cu privire la modul de selecție al actualului Consiliu de Administrație și noua organigramă, instituțiile abilitate își vor spune cuvântul. Din punctul de vedere

al Consiliului Județean, au fost respectate toate condițiile legale”.

 

Rebegea se ascunde de presă

Opoziția din CJ, adică liberalii, contestă selecția membrilor din Consiliul de Administrație. Astfel, în cazul a doi membri (printre care și Mitică Rebegea, președintele CA), liberalii spun că nu s-ar fi îndeplinit condițiile de studii. Adică, cele două persoane nu au făcut dovadă echivalării studiilor de la școlile militare absolvite cu cele superioare de lungă durată, așa cum au fost regulile concursului.

Până la închiderea ediției, Mitică Rebegea nu a putut fi contactat pentru a-și spune propriul punct de vedere, de la izbucnirea scandalului acesta refuzând să facă declarații de presă.

Potrivit liberalilor, nici modificarea organigramei nu e legală. „Știți ce presupune noua organigramă? Redenumește două posturi și înființează un post de director tehnic. Directorul operațional este redenumit ca director de operațiuni aeroportuare, iar directorul comercial este redenumit ca director economic, dar atribuțiile rămân aceleași. Or, desființarea unui post nu se poate face, conform Codului Muncii, decât dacă este efectiv”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL, în cadrul emisiunii City Puls de la Antena 1 Moldova.

Acesta a adăugat că în spatele acestor modificări de organigramă e încercarea a-i înlocui pe cei din conducerea executivă a Aeroportului.

Acest CA nu a făcut nimic de când a fost selectat. El a fost aprobat de CJ pe 26 septembrie. Au promis în luna octombrie că vor veni la ședința de plen din noiembrie cu un plan de management. N-au venit. În schimb au venit cu schimbarea organigramei. Vor să schimbe conducerea care a dus Aeroportul la 1 milion de pasageri, la peste două milioane de euro profit anul acesta. Deci, o conducere performantă.”

Romeo Vatră, liderul consilierilor județeni ai PNL

Astăzi, la împlinirea unui an de mandat, deputatul Petru Movilă a depus nu mai puţin de 109 amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2018. Amendamentele depuse au vizat în principal sistemul medical, după cum urmează:

  • respectarea promisiunii Guvernului PSD - ALDE referitoare la achiziţia unei ambulanţe pentru fiecare comună din judeţul Iaşi
  • alocarea de fonduri pentru dotarea Clinicii de arşi din cadrul Spitalului Sf. Spiridon din Iaşi şi alocarea de fonduri pentru achiziţionarea de aparatură medicală
  • suplimentarea fondurilor pentru finalizarea şoselei de centură care a primit în 2018 doar 2 milioane lei
  • fonduri pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi a construcţiei a 3 pasarele pietonale la Valea Lupului
  • dublarea sumei alocate pentru unităţile de învăţământ special şi a centrelor județene de resurse și asistență educațională
  • dublarea sumei alocate pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale în condiţiile în care judeţul Iaşi a primit cele mai puţine fonduri din întreaga Regiune de Nord-Est
  • bani pentru construcţia locuinţelor pentru tineri în zona Grădinari

Pe lângă acestea, alături de ceilalţi parlamentari de Iaşi, deputatul Petru Movilă va susţine în comisiile de specialitate şi amendamentul pentru actualizarea studiilor de fezabilitate necesare pentru construcţia autostrăzii Iaşi – Tg. Mureş. „Proiectul de lege pe care l-am depus la începutul anului, susţinut de aproape 70 dintre colegii mei din Parlament, îşi găseşte sprijinul în acest amendament. Voi fi prezent la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor pentru a susţine necesitatea actualizării studiilor de fezabilitate. Faptul că 16 din cei 17 parlamentari de Iaşi au semnat pentru acest demers arată că, în sfârşit, am înţeles faptul că doar uniţi putem lupta pentru proiectele judeţului nostru”, a declarat deputatul Petru Movilă.

Trei curse ale companiei aeriene Blue Air – care ar fi trebuit să decoleze, astăzi, de la Londra spre Bucureşti, Iaşi şi Bacău – au fost anulate din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, care au dus la închiderea aeroportului Luton de lângă Londra.

Compania nu ştie exact când va fi redeschis aeroportul respectiv şi nici când ar putea să fie reprogramate cursele către România.

Centrul Angliei este sub avertizare de vreme rea, iar mai multe curse aeriene au rămas la sol şi unele trenuri au fost anulate în urma căderilor masive de zăpadă înregistrate în unele zone din Marea Britanie.

De altfel, o cursă aeriană Tarom care urma să decoleze de la Bucureşti cu destinaţia Londra a fost amânată cu aproximativ trei ore din cauza zăpezii de pe Aeroportul Heathrow, unde ar trebui să ajungă.(Rador/FOTO arhiva hotinfo)

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Pagina 9 din 122

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top