Potrivit condițiilor specifice solicitate, membrii CA trebuie să aibă studii superioare de lungă durată atestate prin diplomă de licență sau echivalență. REPORTER DE IAȘI vă prezintă, în exclusivitate, răspunsul primit de la Ministerul Educației, în care se spune clar că școala absolvită de cei doi nu era instituție de învățământ superior și că acele studii nu pot fi echivalate.
O biată școală de 3 ani
Potrivit CV-urilor depuse de către Mitică Rebegea și Gheorghe Carp, aceștia au absolvit studii program de 3 ani în cadrul Școlii Militare de Ofițeri de Aviație „Aurel Vlaicu”, școală ce nu figurează ca unitate de învățământ superior sau în categoria colegiilor universitare din cadrul instituțiilor de învățământ universitar de lungă durată. Astfel, diplomele de absolvire ale celor doi nu pot fi echivalente cu diplome de licență care certifică absolvirea de studii superioare.
Potrivit Legii Educației Naționale nr. 1/2011, calificările dobândite de absolvenții programelor de studii din învățământul superior sunt atestate prin diplome, prin certificate și prin alte acte de studii eliberate numai de către instituțiile de învățământ superior acreditate.
În perioada în care cei doi au absolvit aceste studii, 1978-1981 (Rebegea) și 1980-1983 (Carp), studiile de 3 ani se puteau considera, cel mult, studii de scurtă durată, cu încadrarea ca subinginer, aceasta în cazul în care se desfășurau în colegii universitare din cadrul instituțiilor de învățământ universitar de lungă durată.
Carp și Rebegea conduc ilegal un obiectiv vital pentru Iași
Echivalare în favoarea candidatului
În apărarea lui Rebegea, reprezentanții Consilului Județean Iași au susținut că funcţiile de ofiţer de execuţie se echivalează cu funcţii civile de consilier, expert, referent de specialitate din administraţia publică, cu studii superioare. La fel şi în cazul controlorilor de trafic aerian: se echivalează cu funcţiile de navigator trafic aerian, respectiv controlor trafic, prevăzute cu studii superioare.
„Funcţiile de consilier, inspector de specialitate şi referent de specialitate pot fi ocupate de absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă, inclusiv de absolvenţii cu diplomă ai şcolii de aviaţie cu durata studiilor de 3-4 ani, învăţământ de zi“, susțin reprezentanții CJ Iași.
Membrii comisiei care au acceptat candidura lui Rebegea s-au bazat, de fapt, pe activitatea anterioară a lui Rebegea: „Hotărârea comisiei de selecție și-a găsit confirmarea în activitatea desfășurată de candidat care a ocupat perioade lungi de timp funcții de conducere pentru care sunt necesare studii superioare.“
REPORTER DE IAȘI a încercat să ia legătura cu Rebegea și Carp, însă aceștia nu au putut fi contactați.
Act oficial: „Subinginer Rebegea Mitică“
În cazul studiilor efectuate de către personal încadrat militar, cadrul legal prin care se stabilește în ce condiții se efectuează echivalarea studiilor din școlile militare este Hotărârea de Guvern 485/2005. Potrivit acestei hotărâri, echivalarea studiilor o face titularul programului de învățământ - Ministerul Învățământului sau Ministerul Apărării Naționale, în funcție de programa de învățământ și nu după titulatura cursului de formare. „Rebegea nu a fost niciodată cadru militar. El a lucrat doar la Tuzla, pe avioane folosite în agricultură. Ca să-și facă numărul de ore de zbor și să poată ieși la pensie a apelat la un coleg“, spun surse din cadrul Aeroportului Iași.
Dovadă a faptului că Rebegea nu are studii superioare este și Hotărârea nr. 131 a CJ Iași, privind constituirea Consiliului de Administrație al Aeroportului Iași, din data de 25 aprilie 2013, unde la punctul „f)“ este trecut „Domnul subinginer Rebegea Mitică – administrator neexecutiv”.
Aceasta este diploma de absolvire a lui Mitică Rebegea și nu o diplomă de licență, așa cum se cere la terminarea cursurilor universitare
Ministerul Educației: „Nu se echivalează!”
Într-un răspuns primit de la Ministerul Educației, fost al Învățământului, se arată clar că școala absolvită de Rebegea și Carp nu era instituție de învățământ superior și nici nu pot fi echivalate diplomele de studii, ci doar studiile militare din cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale cu funcții civile.
„1. În conformitate cu Decretul nr. 1037 din 31.07.1968, art. 1, Decretul 233 din 07.07.1978, art. 1 și 2, Școala Militară de ofițeri de aviație Aurel Vlaicu nu era inclusă printre instituțiile de învățământ superior din România;
2. În conformitate cu prevederile acelorași acte normative (Decretul nr. 1037/ 1968 și Decretul 233/ 1978) studiile militare desfășurate în cadrul Școlii Militare de ofițeri de aviație Aurel Vlaicu la orice specialitate nu erau considerate „studii superioare de scurtă/lungă durată”, la absolvirea acestora fiind eliberată doar o diplomă „de absolvire” și nu „de licență”.
Potrivit H.G. nr. 645/04.08.2000, doar începând cu anul 1994, absolvenții cu diplomă de licență ai instituțiilor militare de învățământ superior, care dețin titlul de „ofițer licențiat” sau „licențiat” sunt considerați absolvenți ai învățământului universitar militar de lungă durată, iar diplomele lor de licență sunt recunoscute de Ministerul Educației Naționale;
3. Menționăm că, potrivit prevederilor legale, Ministerul Educației Naționale nu are competența de echivalare a diplomelor de studii, mai mult, conform prevederilor H.G. nr. 485/06.06.2005, pot fi echivalate doar funcțiile militare din cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale cu funcții civile, potrivit unui nomenclator cuprins în anexele ce fac parte integrantă din respectiva hotărâre;
Facem precizarea că programele de studii universitare diferite, de lungă sau de scurtă durată reprezintă forme de învățământ ce cuprind structuri organizaționale, conținuturi curriculare, finalități didactice și grupuri țintă diferite, incluse în domenii fundamentale de studiu diferite (atestate prin acte de studii specifice), astfel încât nu pot fi echivalente între ele“, se arată în răspunsul primit de la Minister.
„Consilierii au votat ceva, când de fapt actele au fost făcute ulterior”
O ilegalitate comisă de Consiliul de Administrație a Aeroportului Iași o reprezintă modificarea organigramei. Pe 26 octombrie 2017 au fost trimise de cei de la Aeroport documente către CJ Iași, iar a doua zi au fost votate în ședință alte documente. „S-a creat un post de director tehnic și s-a schimbat denumirea directorului operațional în director operațiuni aeroportuare, iar directorul comercial a devenit director economic. Unul dintre documentele care trebuia să însoțească organigrama, Regulamentul de Organizare și funcționare, a fost făcut de-abia pe 30 octombrie 2017. Consilierii au votat ceva, când de fapt actele au fost făcute ulterior“, susțin surse din Aeroport.
În cazul acestor falsuri, a fost făcută o comisie a CJ Iași, care a concluzionat că totul a fost legal.
Așa ar trebui să arate hangarul ridicat de la Aerostar la Iași
Șefii Aeroportului, neserioși: proiectul Aerostar va întârzia un an
O altă mare problemă a actualei conduceri a Aeroportului Iași este mult anunțatul centru de mentenanţă pentru aviaţia civilă, realizat împreună cu Aerostar Bacău. Acesta nu va fi gata la termenul stabilit, 1 septembrie 2019.
Investitorul s-ar putea adresa instanței
„În condițiile în care s-a depășit de două ori numărul de un milion de pasageri, finanțarea din fonduri europene se poate face doar în proporție de 50% pentru platforma de staționare a avioanelor. În plus, nu există avizul Autorității Aeronautice și nici studiul de fezabilitate. În teorie, acestea se pot obține luna aceasta. Proiectul platformei este de aproximativ 20 milioane de euro. Neputând primi bani de la CJ Iași, trebuie apelat la bănci, iar profitul este mic. În ianuarie 2019 se începe selecția finanțatorului și în februarie ai finanțatorul. În martie obții hotârârea de CJ și avizul ANAF. Pe urmă începi licitația, care ar fi gata undeva prin iulie 2019. La final, faci evaluarea și pe urmă semnezi contractul prin august. Pe urmă faci proiectul tehnic și, până începe șantierul, se face decembrie 2019 și nu mai poți lucra. De-abia în primăvara lui 2020 începi lucrările și termini undeva în luna august. Aceasta în condițiile în care totul decurge perfect, fără contestații și tergiversări“, susțin surse din cadrul aeroportului ieșean.
Nefiind gata nici platforma de staționare a avioanelor, nici breteaua care să facă legătura cu pista și nici hangarul, CJ Iași riscă să fie acționat în instanță de Aerostar Bacău, firmă care investește 10 milioane de euro în acest centru.
