Emoţii mari pentru Dragnea: Decizia care i-ar putea arunca în aer planurile din justiţie

Emoţii mari pentru Dragnea: Decizia care i-ar putea arunca în aer planurile din justiţie

Se apropie sentinţa definitivă în dosarul angajărilor fictive, iar Liviu Dragnea pare să îşi pună speranţele în CCR, din moment ce nu s-a dat OUG pe Codurile penale. Mai exact, liderul PSD ar vrea o decizie favorabilă pe sesizarea depusă de Florin Iordache privind completul ce l-a condamnat în primă instanţă. La rândul lor, liberalii au făcut demersuri pentru a-i bloca planul.

Curtea Constituţională este aşteptată să se pronunţe, marţi, pe sesizarea PNL care vizează suspendarea procedurii de judecată a cererii pe completurile de trei judecători de la Înalta Curte depuse de Florin Iordache în perioada în care îl înlocuia la conducerea Camerei pe şeful lui de partid, Liviu Dragnea.

Fosta şefă PNL Raluca Turcan a acuzat anterior că demersul PSD de la CCR vizează "albirea dosarului" lui Dragnea.

„Motivul pentru care am înaintat această cerere Curţii ţine de faptul că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale. PNL a înaintat tot astăzi CCR o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect. După cum ştiţi, Curtea Constituţională a primit recent o sesizare privind un conflict denumit oficial 'de natură juridică între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie', semnat de Florin Iordache, înlocuitor temporar al lui Liviu Dragnea la Conducerea Camerei Deputaţilor. Conflictul real este de fapt de natură penală şi este între condamnatul Liviu Dragnea şi instanţele care au îndrăznit să dea sentinţe împotriva lui. Adevăraţii autori ai sesizării: avocaţii lui Liviu Dragnea. Cum s-a putut ajunge în situaţia ca Preşedintele Camerei Deputaţilor, un infractor aflat (ÎNCĂ!) în funcţie publică să depună la Curtea Constituţională, cu mâna unui subaltern, o sesizare al cărei obiect este albirea propriului dosar? Din nefericire, chiar Regulamentul Camerei Deputaţilor a permis acest lucru, printr-un articol al său, art. 35 alin. (1)-(3) conform căruia Preşedintele Camerei poate delega vicepreşedinţilor toate atribuţiile sale, inclusiv pe cele constituţionale", a declarat recent Raluca Turcan.

Potrivit fostei şefe PNL, prevederile articolului 35 încalcă dispoziţiile mai multor articole din Constituţie (art. 1 alin. (5), art. 64 alin. (1) şi (2), art. 66 alin. (3), art. 89 alin. (1), art. 98 alin. (1), art. 146 lit. a), b), c) şi e), art. 147 alin. (4)), care fac o distincţie clară între atribuţiile şi importanţa pe care legea fundamentală o conferă preşedintelui Camerei şi cele ale vicepreşedinţilor.

„O lectură juridică atentă a acestor articole arată că legea fundamentală impune anumite limite ale delegării atribuţiilor dinspre Preşedinte către vicepreşedinţi şi că delegarea nu poate viza aspecte de natură constituţională. Rolul vicepreşedinţilor, aşa cum este trasat în Constituţie, este de a acorda sprijin în exercitarea atribuţiilor de către preşedintele Camerei, de a asigura continuitatea conducerii funcţionale a Camerei, prin îndeplinirea unor sarcini nominalizate de către Biroul permanent. Atribuţiile constituţionale ale preşedintelui Camerei nu pot fi exercitate decât de el însuşi şi nu pot fi încredinţate altei persoane, fiindcă el este ales prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi, iar nu prin negociere politică. O delegare a acestor atribuţii ar trebui realizată doar cu acordul celor care l-au ales, respectiv plenul Camerei Deputaţilor. Lipsa unei limitări a delegării în textul Regulamentului Camerei poate genera situaţii aberante precum cea în care un vicepreşedinte de Birou permanent, căruia preşedintele Camerei i-a delegat în mod arbitrar atribuţiile sale constituţionale, ar putea deveni chiar şi Preşedintele interimar al României!", a explicat Raluca Turcan.

Mai mult, liderul PNL a opinat că prevederile Regulamentului Camerei încalcă Decizia Curţii Constituţionale nr. 45/1994, care a stabilit că natura juridică a Regulamentului Camerei Deputaţilor este aceea de hotărâre care reglementează organizarea proprie şi internă a Camerei, prevederile sale nu pot stabili drepturi şi obligaţii decât pentru deputaţi, precum şi pentru autorităţile, demnitarii şi funcţionarii publici, în funcţie de raporturile constituţionale pe care le au cu Camera.

„Sesizarea PNL depusă la CCR explică pe larg viciile Regulamentului şi caracterul său neconstituţional. Ea este însoţită de solicitarea de a suspenda judecarea dosarului depus de Florin Iordache, pentru a afla mai întâi dacă el avea într-adevăr, conform Constituţiei, căderea să depună această sesizare. Prin demersul nostru, cerem Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea acelui cadru legislativ care poate permite ca interesele de partid şi solidaritatea de tip mafiot emblematice pentru PSD să deturneze hotărâri ale instanţelor. Avem nevoie de o garanţie că legea din România este împotriva infractorilor şi nu la mâna infractorilor. Nu putem lăsa instituţii ale statului precum Camera Deputaţilor sau Curtea Constituţională să fie folosite în acţiunea de albire a dosarelor pesediste. România a depăşit demult limita toleranţei faţă de aceste abuzuri ale actualei puteri. Avem nevoie ca instituţiile garant – cum este şi Curtea Constituţională – să intervină pentru a spune stop corupţiei şi ilegalităţilor devenite literă de lege în timpul guvernării PSD", a conchis Raluca Turcan.

O decize mult aşteptată de Dragnea

Reamintim că, după o serie de amânări succesive, CCR urmează să se pronunţe, pe 20 mai, pe sesizarea vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, privind completurile de trei judecători de la Curtea Supremă, decizie cu miză uriaşă pentru liderul PSD Liviu Dragnea.

Tot pe 20 mai va avea loc următorul termen din dosarul liderului PSD Liviu Dragnea.

Sesizarea lui Iordache a fost făcută pe 25 martie, când autorul OUG 13, lăsat de Dragnea şef peste Camera Deputaţilor, s-a adresat Curţii. Mişcarea este în folosul lui Liviu Dragnea, miza fiind anularea condamnării în primă instanţă la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive.

Mai exact, dacă CCR se va pronunţa în favoarea sesizării, sentinţa în primă instanţă ar putea fi desfiinţată, dosarul reluat. Între timp, faptele s-ar putea prescrie, mai ales că vin şi modificările la Codurile Penale cu reduceri semnificative ale termenelor de prescripţie.

 

Sursa: Epoch Times


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top