fbpx
 
Concurența se uită cu lehamite la această afacere: „S-a spus clar că nu se aprobă pe bulevard decât căsuțele tip”. Comerțul stradal stă la cheremul a doi oameni: Chirica și Harabagiu. Autorizările se dau doar pe rang politic sau grad de rudenie, fără licitație. Comercianții de rând se revoltă: „Poți să ceri doi ani un amplasament, ți se respinge”. Nu există criterii obiective și transparente, totul e în pixul lui Harabagiu. Gabriel Surdu Jr. avea rulota în parcarea de pe Elena Doamna, dar nu făcea vânzări, așa că a mutat-o la vad mai mare, deși erau încă 100 de doritori care ar fi vrut un loc pe Pietonal.

Fiul fostului consilier local și dezvoltator imobiliar Gabriel Surdu a primit singurul aviz, din ultimele șase luni, pentru comerț stradal ambulant – fast food  din zona centrală a orașului. Rulota este montată pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, fiind prima și singura aprobată, cu o poziționare excelentă, la care râvnesc toți afaceriștii din comerțul stradal.


Concurența se uită cu lehamite la această afacere: „S-a spus clar că nu se aprobă pe bulevard decât căsuțele tip”. Comerțul stradal stă la cheremul a doi oameni: Chirica și Harabagiu. Autorizările se dau doar pe rang politic sau grad de rudenie, fără licitație. Comercianții de rând se revoltă: „Poți să ceri doi ani un amplasament, ți se respinge”. Nu există criterii obiective și transparente, totul e în pixul lui Harabagiu. Gabriel Surdu Jr. avea rulota în parcarea de pe Elena Doamna, dar nu făcea vânzări, așa că a mutat-o la vad mai mare, deși erau încă 100 de doritori care ar fi vrut un loc pe Pietonal.

Fiul fostului consilier local și dezvoltator imobiliar Gabriel Surdu a primit singurul aviz, din ultimele șase luni, pentru comerț stradal ambulant – fast food  din zona centrală a orașului. Rulota este montată pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, fiind prima și singura aprobată, cu o poziționare excelentă, la care râvnesc toți afaceriștii din comerțul stradal.


Gabriel Surdu a dat măsura respectului față de cei din jurul său. Firma Dentesse, a fiicei sale, cu sediul în clădirea în care se află toate birourile familiei, a închiriat, fără licitație, toate locurile de parcare de pe o stradă întreagă din centrul Iașului.

Gabriel Surdu a dat măsura respectului față de cei din jurul său. Firma Dentesse, a fiicei sale, cu sediul în clădirea în care se află toate birourile familiei, a închiriat, fără licitație, toate locurile de parcare de pe o stradă întreagă din centrul Iașului.

Biroul Permanent Județean al PSD Iași s-a întrunit ieri, online, într-o ședință de lucru. În cadrul acesteia a fost analizată activitatea filialei ieșene din ultima lună, fiind abordate inclusiv situațiile politice defavorabile pentru partid, create de votul consilierilor locali ai municipiului Iași și declarațiile doamnei Mihaela Ivancia, președintele OFSD Iași.

Invitați prin Skype:
- Marius Bodea, deputat
- Cătălin Urtoi, vicepreședinte „Împreună pentru Moldova”


Consiliul Județean îl obligase, conform Legii Urbanismului, să construiască maxim 1.432 mp pe un teren din Centru, însă consilierul PSD s-a gândit să treacă prin vot o suprafață de patru ori mai mare. Avizul imperativ de la CJ s-a făcut pierdut, nefiind atașat la proiectul Hotărârii din Consiliul Local „Comedie mare”, ca-n Caragiale. „Coledzii” lui Surdu i-au votat hotelul de patru ori mai mare decât prevede legea, iar cerberul primarului, Sebastian Buraga, amenința Consiliul Județean cu plângere penală. După două luni, CL este obligat să revină la realitate: vor tăia uriașul hotel al lui Surdu la dimensiunile inițiale. CL Iași a ajuns stat în stat: consilierii sunt și afaceriști imobiliari, își aprobă singuri ce vor ei, Mihai Chirica îi mângâie pe creștet.

Proiectul imobiliar al familiei Surdu a adus anarhia în Iași. Consiliul Local, sub privirea blajină a primarului Mihai Chirica, a votat o construcție pe o arie desfășurată de patru ori mai mare decât prevedea avizul primit de la Consiliul Județean.


Consiliul Județean îl obligase, conform Legii Urbanismului, să construiască maxim 1.432 mp pe un teren din Centru, însă consilierul PSD s-a gândit să treacă prin vot o suprafață de patru ori mai mare. Avizul imperativ de la CJ s-a făcut pierdut, nefiind atașat la proiectul Hotărârii din Consiliul Local „Comedie mare”, ca-n Caragiale. „Coledzii” lui Surdu i-au votat hotelul de patru ori mai mare decât prevede legea, iar cerberul primarului, Sebastian Buraga, amenința Consiliul Județean cu plângere penală. După două luni, CL este obligat să revină la realitate: vor tăia uriașul hotel al lui Surdu la dimensiunile inițiale. CL Iași a ajuns stat în stat: consilierii sunt și afaceriști imobiliari, își aprobă singuri ce vor ei, Mihai Chirica îi mângâie pe creștet.

Proiectul imobiliar al familiei Surdu a adus anarhia în Iași. Consiliul Local, sub privirea blajină a primarului Mihai Chirica, a votat o construcție pe o arie desfășurată de patru ori mai mare decât prevedea avizul primit de la Consiliul Județean.


Mihai Chirica mai are 24 de ore la dispoziție pentru a activa clauza de preemțiune în vederea cumpărării Hotel Traian. Primarul beneficiază de împuternicire din partea Consiliului Local pentru a exercita acest drept de preemțiune, în virtutea unei Hotărări CL (266/2007) votate pe vremuri, la cererea fostului primar Gheorghe Nichita. Chirica semnalase acest drept încă din comunicatul său, emis sâmbătă, 19 ianuarie, în care puncta că ar putea semna singur intenția de achiziție a Hotelului Traian, dar că preferă să consulte, democratic, Consiliul Local. Un mod persuasiv de a obține legimitate pentru o decizie extrem de controversată.

Mihai Chirica mai are 24 de ore la dispoziție pentru a activa clauza de preemțiune în vederea cumpărării Hotel Traian. Primarul beneficiază de împuternicire din partea Consiliului Local pentru a exercita acest drept de preemțiune, în virtutea unei Hotărări CL (266/2007) votate pe vremuri, la cererea fostului primar Gheorghe Nichita. Chirica semnalase acest drept încă din comunicatul său, emis sâmbătă, 19 ianuarie, în care puncta că ar putea semna singur intenția de achiziție a Hotelului Traian, dar că preferă să consulte, democratic, Consiliul Local. Un mod persuasiv de a obține legimitate pentru o decizie extrem de controversată.

Pagina 1 din 2