Joi, 19 01 2017
Proiectul de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, pus miercuri în dezbatere publică de Ministerul Justiției, prevede că se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanța de judecată.

 

Conform sursei citate, de grațiere nu beneficiază recidiviștii și cei care au comis o serie de infracțiuni prevăzute de Codul penal sau de legi speciale, enumerate în proiect, scrie Agerpres.

 

Proiectul de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, pus miercuri în dezbatere publică de Ministerul Justiției, prevede că se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanța de judecată.

 

Conform sursei citate, de grațiere nu beneficiază recidiviștii și cei care au comis o serie de infracțiuni prevăzute de Codul penal sau de legi speciale, enumerate în proiect, scrie Agerpres.

 

Ministerul Justiţiei solicită detaşarea judecătoarei Mariana Moț în cadrul instituţiei, iar surse din minister susţin că aceasta urmează să fie secretar de stat. În prezent judecător la Curtea de Apel Craiova, Mariana Moț este cunoscută drept o apropiată a baronului de Olt, Paul Stănescu, iar presa a scris despre ea că a fost „moaşa" (adică naşă până la botez) lui Judecător, unul dintre cei opt copii ai interlopului Bercea Mondial. Fiul judecătoarei Marian Moț este fostul deputat PSD Emil Moț, între timp ales primar de Slatina.

 

Potrivit surselor HotNews.ro, secţia de judecători a CSM i-a aprobat detaşarea Marianei Moţ.

 

Oana Schmidt-Hăineală va fi pentru o perioadă de trei ani detașată în cadrul Ministerului Justiției, ca urmare a deciziei luată de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Procurorii DNA Ploiești au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a lui Ion Krech, fost director în Ministerul Justiției, inculpat în dosarul în care Relu Fenechiu a recunoscut că a luat mită un milion de euro.

 

Ion Krech, la data faptelor director delegat al Direcției Tehnologia Informației din cadrul Ministerului Justiției, este acuzat de procurorii anticorupție de luare de mită, folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată

 

Ministerul Justiției a anunțat, joi, că a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă pentru condițiile de detenție necorespunzătoare din închisori.

 

„Având în vedere situația de supraaglomerare cu care se confruntă sistemul penitenciar din România, Ministerul Justiției pune în dezbatere publică proiectul de lege de modificare și completare a Legii nr. 254/ 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă", se arată în comunicatul remis de Ministerul Justiției.

 

Potrivit proiectului de lege, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, astfel: pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. În acest mod, măsura reglementată depășește cadrul unui remediu compensatoriu stricto sensu, acordarea compensării operând din oficiu, nefiind condiționată de formularea unei cereri de către persoana deținută.

 

Această compensare se realizează în procedura liberării condiționate, toate condițiile pentru acordarea acesteia urmând a fi examinate de comisia de liberare condiționată din cadrul penitenciarului și de către instanță.

 

Propunerile și observațiile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris, în intervalul 3-13 noiembrie 2016, pe adresa Ministerului Justiției, str. Apolodor, nr.17, sector 5, București, pe fax, la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it..

 

La data de 24 iulie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) a pronunțat o hotărâre semi-pilot împotriva României în cauza Iacov Stanciu împotriva României, prin care a constatat încălcarea articolului 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile de detenție, respectiv că supraaglomerarea și condițiile necorespunzătoare de detenție reprezintă probleme structurale ale sistemului penitenciar din România. Prin aceeași hotărâre, fără a impune însă un termen pentru remedierea situației, Curtea a considerat că este necesară instituirea unui recurs intern care să permită repararea efectivă a prejudiciilor suferite ca urmare a condițiilor inadecvate de detenție.

 

Guvernul României a adoptat, în 27 aprilie 2016, Memorandumul pentru aprobarea calendarului de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune.

 

De asemenea, în 30 iunie, Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor au adoptat Planul de Acțiune Sectorial pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție.

 

În perioada 26 iulie 2016 – 09 septembrie 2016, Ministerul Justiției a declanșat un proces de informare și consultare publică privind situația sistemului penitenciar din România, urmând ca, în urma propriei analize, să adopte până la sfârșitul lunii noiembrie, a.c., un pachet de măsuri de reformă a sistemului penitenciar.

 

(Sursa: realitatea.net)

Premierul Dacian Cioloș a luat notă de moțiunea simplă votată în Parlament împotriva ministrului Justiției Raluca Prună și consideră că aceasta trebuie să rămână în funcție întrucât parlamentarii nu au avut obiecții asupra mandatului ei, ci au clarificat anumite declarații ale acesteia, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu.

 

„Premierul consideră că doamna ministru a fost chemată în Parlament nu pentru ceea ce a făcut sau pentru ceea ce nu a făcut în domeniul pe care îl gestionează, ci pentru ceea ce a spus. Totodată, prim-ministrul consideră că parlamentarii au dorit prin această moțiune să își clarifice anumite declarații ale doamnei Prună — făcute într-un context mai larg, legat de investițiile financiare în Justiție — și nu au avut obiecții de fond asupra mandatului sau obiectivelor asumate de ministrul Justiției. Din acest motiv, premierul consideră că doamna ministru trebuie să își continue activitatea și să gestioneze mai departe portofoliul pe care îl deține", se arată în declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului, potrivit Agerpres.

 

Moțiunea simplă pe Justiție depusă de PSD la Camera Deputaților a fost adoptată, marți, de plen cu 155 voturi „pentru". Un număr de 60 de deputați nu și-au exprimat votul. Moțiunea a fost dezbătută săptămâna trecută.

 

(Sursa: realitatea.net)

Fostul director IT din Ministerul Justiției (MJ), Ion Krech, arestat preventiv în dosarul instrumentat de DNA Ploiești în care fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, și-a recunoscut faptele de corupție, scapă de detenție, însă decizia pronunțată, luni, de Tribunalul Prahova nu este definitivă.

 

Potrivit portalului instanțelor de judecată, Tribunalul Prahova a respins propunerea procurorilor DNA Ploiești privind prelungirea măsurii arestării preventive a lui Ion Krech și a dispus înlocuirea acestei măsuri cu arestul la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile, scrie Agerpres.

 

Conform deciziei menționate, pe perioada arestului la domiciliu, Krech are interdicție să comunice cu mai mulți martori din dosar, între care omul de afaceri Mihai Popazov, omul de afaceri Horațiu Bruno Berdilă, care este urmărit penal pentru cumpărare de influență în dosarul lui Vasile Blaga, și fondatoarea Siveco, Irina Socol.

 

Hotărârea Tribunalului Prahova poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

 

Ion Krech a fost arestat preventiv în luna iunie, la acel moment fiind emis mandat de arestare și pe numele lui Relu Fenechiu, cercetat în aceeași cauză.

 

Krech este acuzat de procurori că, în calitate de director al Direcției Tehnologia Informației din MJ, manager al unuia dintre proiectele derulate de minister și membru în comisia de licitație, în perioada 2012 — 2013, a pretins și primit, printr-un intermediar, de la reprezentanții unei firme de software, suma de 239.000 euro în trei tranșe.

 

Procurorii spun că banii au fost pretinși și primiți pentru ca Ion Krech să sprijine această firmă în câștigarea licitației pentru atribuirea și derularea unui proiect al MJ, în valoare de 14.700.000 lei fără TVA.

 

„Concret, cu câteva luni înainte de publicarea oficială, prin intermediul aceluiași intermediar, suspectul Ion Krech a remis reprezentanților firmei de software caietul de sarcini ce urma să fie publicat de Ministerul Justiției. În același sens, suspectul a mai conceput și redactat împreună cu reprezentanții firmei respective documentele aferente licitației, inserând în cuprinsul lor cerințe menite a-i favoriza pe aceștia din urmă. De asemenea, în schimbul banilor pretinși și primiți, suspectul Ion Krech a asigurat și buna derulare a contractului, a susținut și a fundamentat note interne, a semnat fișe de acceptanță, acte adiționale și a ajutat la deblocarea plăților, atunci când au intervenit astfel de probleme", au reținut anchetatorii.

 

De asemenea, conform DNA, pentru sprijinul promis și acordat în câștigarea și derularea proiectului cu Ministerul Justiției și pentru un alt proiect derulat cu o firmă farmaceutică având drept acționar majoritar Ministerul Sănătății, aceeași firmă de software i-a dat lui Relu Fenechiu, la acea dată deputat, suma de 620.000 euro.

 

DNA a anunțat, vineri, că Relu Fenechiu a recunoscut comiterea faptelor de trafic de influență în formă continuată și spălare de bani reținute în sarcina sa, dosarul și acordul de recunoaștere a vinovăției fiind trimise la Tribunalul București.

 

Astfel, Relu Fenechiu a declarat în prezența avocatului său că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, că acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și că este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 3 ani și 10 luni închisoare și interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei, cât și pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunilor.

 

De asemenea, procurorii anticorupție au stabilit prin acordul încheiat cu inculpatul măsura confiscării echivalentului în lei al sumei de 901.526,38 euro (la data punerii în executare a hotărârii judecătorești), anchetatorii dispunând și măsura sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin fostului ministru.

 

(Sursa: realitatea.net)

Procurorii DNA Ploiești au obținut un acord de recunoaștere din partea fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, care a admis că a făcut trafic de influență pentru o firmă de software, primind în schimb 4 milioane de lei. Pentru că a recunoscut faptele, Fenechiu primește doar 3 ani și 10 luni de închisoare după executarea pedepsei din Dosarul „Transformatorul”.

 

Iată comunicatul DNA:

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Ploiești au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispoziţiilor art.483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției având ca obiect recunoaşterea comiterii faptelor de către inculpatul FENECHIU RELU, la data faptelor deputat în Parlamentul României, cercetat în stare de arest preventiv cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de influență, în formă continuată,

- spălare a banilor.”, se arată în comunicatul DNA.

 

În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

„În perioada 2012-2014, inculpatul Fenechiu Relu, în calitatea amintită mai sus, a pretins și a primit de la o firmă de software, un procentaj de 15% din valoarea unor contracte promovate de Ministerul Justiției (în valoare de 13.990.059 lei fără TVA) și de o societate farmaceutică cu acționar majoritar Ministerul Sănătății (în valoare de 8.130.721 lei, fără TVA), pentru sprijinul promis și acordat în câștigarea și derularea acestor proiecte.

Concret, sprijinul acordat de inculpatul Fenechiu Relu s-a materializat în intervenția sa la funcționari din cadrul Ministerul Justiției sau la persoane din conducerea societății farmaceutice, asupra cărora avea influență la acel moment.

Pentru acest „ajutor”, inculpatul a primit de la reprezentanții firmei de software, prin intermediul a două societăți pe care le controla, suma totală de 3.966.716,11 lei (echivalentul a aproximativ 901.526,38 euro).

Pentru a disimula proveniența ilicită a banilor, inculpatul Fenechiu Relu i-a determinat pe reprezentanții firmei de software să încheie cu societățile respective mai multe contracte de prestări servicii, care în realitate nu au fost executate.

 

În prezenţa apărătorului ales, inculpatul Fenechiu Relu a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv:

         – 3 ani și 10 luni închisoare și interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei, cât și pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit, pentru săvârșirea infracțiunilor.

 

În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpatului Fenechiu Relu.

 

De asemenea, procurorii anticorupție au stabilit prin acordul încheiat cu inculpatul și măsura confiscării echivalentului în lei al sumei de 901.526,38 euro (la data punerii în executare a hotărârii judecătorești).

 

Dosarul de urmărire penală privind pe inculpatul Fenechiu Relu, împreună cu acordul  de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise la Tribunalul Bucureşti.

 

Anterior, inculpatul a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru săvârșirea unor infracțiuni  asimilate celor de corupție, iar procesul penal a fost finalizat prin decizie definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate.

 

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, mai arată procurorii DNA.

 

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top