Joi, 20 09 2018
Fostul şi ultimul şef al temutei Securităţi din vremea regimului dictatorial comunist, generalul (r) Iulian Vlad, a murit sâmbătă, la 86 de ani, în libertate.

 

Wexler are o viaţă plină de peripeţii, ambiţia transformându-l într-un milionar. Ca-n filme: a reuşit să cumpere firma la care a lucrat. REPORTER DE IAŞI a realizat un interviu cu posibilul ambasador al SUA la Bucureşti, Elias Wexler. Născut în Iaşi, în 1950, Wexler a fost fiul unui reparator de televizoare, familia sa fiind vândută Israelului de către  Ceauşescu. Susţine că Ion Iliescu era bun prieten cu tatăl său şi l-a scos pe acesta din închisoare. În privinţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Wexler spune că această instituţie „face treabă bună”.

 

Elias Wexler (67 de ani) nu este un necunoscut pentru România, având de mulţi ani relaţii de afaceri şi întâlniri diplomatice cu cei din ţara în care s-a născut. Preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Americane, el are şanse mari să fie numit ambasador al SUA la Bucureşti în locul lui Hans Klemm, diplomat al cărui mandat expiră în viitorul apropiat.

 

Wexler are o viaţă plină de peripeţii, ambiţia transformându-l într-un milionar. Ca-n filme: a reuşit să cumpere firma la care a lucrat. REPORTER DE IAŞI a realizat un interviu cu posibilul ambasador al SUA la Bucureşti, Elias Wexler. Născut în Iaşi, în 1950, Wexler a fost fiul unui reparator de televizoare, familia sa fiind vândută Israelului de către  Ceauşescu. Susţine că Ion Iliescu era bun prieten cu tatăl său şi l-a scos pe acesta din închisoare. În privinţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Wexler spune că această instituţie „face treabă bună”.

 

Elias Wexler (67 de ani) nu este un necunoscut pentru România, având de mulţi ani relaţii de afaceri şi întâlniri diplomatice cu cei din ţara în care s-a născut. Preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Americane, el are şanse mari să fie numit ambasador al SUA la Bucureşti în locul lui Hans Klemm, diplomat al cărui mandat expiră în viitorul apropiat.

 

Astăzi se împlinesc 73 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. Pe 23 august 1944, regele Mihai anunţa, la radio, că România întoarce armele împotriva Germaniei naziste şi se alătură Coaliţiei Naţiunilor Unite. Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.

 

Pe 23 august 1944, România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste a fost precedată de arestarea mareşalului Ion Antonescu şi a altor demnitari din guvern.

 

Doi luptători profesionişti de kickboxing au fost reţinuţi, miercuri, de către poliţiştii din Capitală, fiind principalii suspecţi în cazul agresării fostului ginere al lui Nicolae Ceauşescu, profesorul Mircea Oprean. Aceştia sunt acuzaţi că l-ar fi lovit cu pumnii şi picioarele, l-ar fi ameninţat cu un cuţit şi i-ar fi distrus cauciucurile autoturismului, creând „în rândul cadrelor didactice o stare de tulburare indignare, nelinişte şi nesiguranţă”.

 

Potrivit unui comunicat de presă al Poliţiei Capitalei, Sandu Ion Paul şi Chivu Viorel Alexandru au fost reţinuţi pentru 24 de ore în dosarul privind agresarea profesorului Mircea Oprean, fostul ginere al lui Nicolae Ceauşescu.

 

Liniile clasice şi parfumul nostalgiei - sunt elementele care îi atrag şi acum pe iubitorii de maşini atunci când văd o Dacie trecută de prima tinereţe.

 

Mircea Oprean, ginerele lui Nicolae CeauȘescu, a fost bătut în curtea facultății la care preda, acesta fiind internat în spital, informează Antena 3. Potrivit sursei citate, acesta este internat la Spitalul Municipal și este stabil.

 

Una dintre cele mai controversate defectări din perioada comunistă, cea a generalului de securitate Mihail Pacepa, a fost povestită, în exclusivitate pentru News.ro, de către Joe Wippl, ofiţerul CIA care lucra în ambasada SUA de la Bonn, în 1978, când generalul a decis să se predea înainte să pună în aplicare planul de a organiza un atentat vizând redacţia Europa Liberă. Wippl relateză cum s-a predat Pacepa şi cum a fost organizat scenariul în baza căruia generalul a fost predat poliţiei germane şi apoi a ajuns în Statele Unite. Joe Wippl spune, de asemenea, că Pacepa ar putea fi în viaţă.

 

Joseph Wippl, cu o carieră de peste 30 de ani în serviciile secrete americane, era ofiţer de operaţiuni detaşat în Republica Federală Germană (RFG) în 1978, atunci când Mihail Pacepa a abandonat una dintre cele mai importante misiuni: organizarea unui atentat în redacţia Radio Europa Liberă din Bonn, staţia cea mai virulentă împotriva regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu.

 

Episodul descris de Joe Wippl conţine detalii despre modul în care Pacepa a mers la Ambasada SUA din Bonn şi despre cum au decurs negocierile pentru defectare.

 

„Pacepa a intrat Ambasada Statelor Unite în Bonn care, de fapt, era poziţionată în Bad Godesberg (n.r. – district al oraşului Bonn) şi diferenţa este că acum, ca să intri într-o ambasadă americană, e ca într-o fortăreaţă. Dar atunci, oricine putea intra într-o ambasadă americană, iar el a urcat la cel de-al doilea nivel, la secţiunea politică şi a intrat într-un birou al unui ofiţer specializat în politică ca să dezerteze voluntar. Timp de patru-cinci zile au negociat”, povesteşte Joe Wippl în interviul pentru News.ro.

 

Fostul ofiţer CIA spune că americanii care lucrau în ambasada din Bonn voiau ca Pacepa să fie interogat de cei mai buni specialişti, care cunoşteau în cel mai mic detaliu realităţile din România comunistă. Astfel, a fost adus un ofiţer american relocat din Munchen pentru ca audierea şi negocierea predării să decurgă cât mai bine. Joe Wippl povesteşte că el monitoriza, sub acoperire, toate discuţiile.

 

„Eu monitorizam, sub acoperire, aceste întâlniri care aveau loc până târziu în noapte într-un bar din Koln... ajungeam acasă pe la ora două sau trei noaptea, iar la finalul săptămânii i-am implicat şi pe germani în negocieri, pe cei de la BfV (Biroul Federal pentru Protecţia Constituţiei)”, îşi aminteşte Wippl despre misiunea din 1978, din Bonn.

 

Înainte să îl predea pe Pacepa nemţilor, ofiţerii spionajului american au creat un scenariu prin care generalul de securitate să pară că şi-a pierdut documentele în timpul unui jaf. Aşa putea să putea să fie scos mai uşor din Germania.

 

„Ceea ce am decis să facem a fost să-i luăm hainele, portofelul, actele de identitate şi am creat acest scenariu în care el s-ar fi bătut pe malul Rinului. Malul Rinului din Koln este un soi de Cartierul Roşu din Amsterdam. Am fost acolo cu un prieten de-al meu şi eu trebuia să sun poliţia şi practic i-am împrăştiat documentele pe jos, apoi i-am aruncat costumul în Rin. Eu am sunat la poliţie şi am spus că are loc o încăierare. Vorbesc germana destul de bine, deci nu şi-ar fi dat seama că sunt american. Aşa că apoi am plecat pur şi simplu, iar Pacepa a zburat în SUA”, îşi aminteşte Wippl.

 

Potrivit acestuia, jurnaliştilor germani le-a luat o săptămână pentru a realiza că a fost o operaţiune specială.

 

„O săptămâna mai târziu, un jurnalist german pe care-l cunoşteam m-a sunat şi mi-a zis «Ai prins un peşte mare săptămâna trecută». Iar eu i-am spus că nu ştiu la ce se referă. Dar oricum a apărut în toată presa germană, o săptămână mai târziu şi presupun că cineva de la BfV, care este un fel de MI5 al Germaniei, a deconspirat povestea presei. În esenţă, din acest motiv pot eu să spun că «l-am omorât» pe Pacepa. Dar desigur că asta nu s-a întâmplat. El a scris o carte. A avut parte de un interogatoriu complet”, spune fostul ofiţer de informaţii american.

 

Joe Wippl mai spune că Pacepa ar putea fi încă în viaţă: „A scris o carte. Din câte ştiu, ar putea să fie încă în viaţă”.

 

În interviul pentru News.ro, fostul ofiţer CIA descrie şi relaţiile apropiate dintre Pacepa şi Nicolae Ceauşescu.

 

„Ceauşescu, din cât înţeleg, a înnebunit, pentru că până la urmă erau prieteni. Desigur că era ca un subordonat, dar din ce înţeleg Pacepa şi nevasta lui mergeau la soţii Ceauşescu pentru a lua cina sau pentru a bea ceva. Era mult mai mult decât un subordonat şi Ceauşescu a luat-o foarte personal”, mai povesteşte Wippl.

 

Joe Wippl a fost ofiţer CIA şi are o experienţă de peste 30 de ani în serviciile secrete americane. În prezent, este profesor la Boston University. În cariera sa din Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Wippl a lucrat în special în misiuni externe, ca ofiţer în cadrul Directoratului de Operaţiuni. De asemenea, a fost director adjunct de resurse umane în Directoratul de Operaţiuni şi director pentru relaţia cu Congresul SUA.

 

Mihai Pacepa avea 50 de ani şi era general locotenent şi director adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) din cadrul Securităţii, în 1978, atunci când a dezertat, episod descris de Joe Wippl pentru News.ro. Pacepa era şi consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu, pentru securitate naţională şi dezvoltare tehnologică.

 

În iulie 1978, Pacepa a fost trimis în RFG, unde ar fi urmat să aibă loc un atentat la redacţia Radio Europa Liberă. Alte surse susţin că Pacepa urma să ia legătura cu cancelarul Helmut Schmidt pentru un mesaj personal transmis de Nicolae Ceauşescu.

 

La 24 iulie 1978, generalul Mihai Pacepa a cerut azil politic. Jimmy Carter, preşedintele de atunci al SUA, i-a aprobat imediat cererea, iar câteva zile mai târziu, un avion militar american l-a transportat în secret în Statele Unite.

 

(Sursa: digi24.ro)

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top