Vineri, 24 11 2017

1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 

1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 

Un copil de doi ani a fost adus în stare gravă la Spitalul de Pediatrie ‘Sfânta Maria’ din Iaşi, după ce a căzut de la etajul trei al unui bloc de garsoniere de la marginea oraşului.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Iaşi, Nicolai Pralea, a declarat că un vecin a sunat la serviciul 112 pentru a sesiza incidentul. Potrivit acestuia, o fetiţă a spart geamul unei ferestre cu un ciocan în timp ce striga după mama sa. La un moment dat, copilul s-a dezechilibrat şi a căzut.

‘Un echipaj medical de urgenţă tip C2 cu medic a fost dirijat la faţa locului. Acolo a fost găsită o fetiţă în vârstă de doi ani, fără conştienţă, în stare de şoc traumatic, cu fractură craniană cu înfundare temporal stânga, plăgi tăiate la nivelul feţei şi abdomenului şi fractură de antebraţ stâng. Pacienta a fost transportată în comă de gradul II-III la Unitatea de Primire a Urgenţelor de la Spitalul Sfânta Maria din Iaşi’, a declarat presei Nicolai Pralea.

Potrivit medicilor pediatri, prognosticul este rezervat.

La faţa locului a sosit şi un echipaj de poliţişti, pentru a afla care au fost cauzele accidentului. O anchetă a fost demarată şi de reprezentanţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului Iaşi.

(Agerpres/FOTO arhivă citynews.ro)

Proiectul ”Regiunea nord – est – Axa Rutieră Strategică 2 – Botoşani- Iaşi” depus în cadrul POR 2014 – 2020, Axa prioritară 6, Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională; Prioritatea de investiții 6.1. Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, obiectiv specific Creșterea accesibilității zonelor cu dezvoltare structurală deficitară și asigurarea interconectivității arealelor rurale cu cele urbane” a primit finanțare.

Beneficiarii sunt Consiliul Județean Iași, și Consiliul Județean Botoșani-lider de proiect. Valoarea totală a proiectului este de 334 307 160,01 lei, din care, fonduri nerambursabile 307 656 450,46 lei. In cadrul proiectului vor fi reabilitați până la sfârșitul anului 2023, 106 km de drum județean.

Proiectul, depus la ADR Nord Est în luna iulie, vizează creşterea gradului de coeziune economică şi socială la nivelul judeţelor Botoşani şi Iaşi, prin îmbunătăţirea infrastructurii de transport din zonă şi facilitarea accesului la rutele naţionale şi europene din regiune, interconectarea la reţelele de transport judeţene cu acces la reţeaua TEN-T şi la Polul de creştere Iaşi.

Vineri, 24 noiembrie, la Botoșani, președintele Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, va participa la semnarea contractului de finanțare, de către liderul de proiect și ministrul delegat pentru fondurile europene.

 

(Comunicat de presă CJ Iaşi/FOTO arhivă botosaninews.ro)

Consilierul judeţean PNL Constantin Şerban, care a obţinut în această toamnă funcţia de director la Şcoala gimnazială „Mihai Codreanu”, are normă şi la Palatul Copiilor, unde ar trebui să predea „Educaţie pentru cetăţenie democratică”. Şerban ar trebui să ţină cursurile de trei ori pe săptămână, o dată miercurea şi de două ori joia. REPORTER DE IAŞI a mers la Liceul „Petru Poni“, unde Şerban ar trebui să ţină aceste ore, dar nu profesorul nu a fost de găsit niciodată. Cu toate acestea, el ia bani ca şi cum le-ar fi ţinut.

 

Două zile, nici vorbă de cursuri

Miercurea trecută, de la ora 11.00 la 12.40, Şerban avea curs cu una dintre cele două grupe şi jumătate pe care le are, teoretic, la Palatul Copiilor. Numai că la etajul al doilea al liceului, unde în mod normal trebuia să aibă loc cursul, am găsit uşa închisă.

A doua zi, povestea s-a repetat. Şerban nu a ţinut nici cursul de la 11.00 la 12.40 şi nici pe cel de la ora 14.00 la ora 15.00. Mai mult, niciun copil nu a venit la aceste cursuri. În aceste condiţii, fie copiii au fost anunţaţi că orele nu se ţin, fie cele două grupe şi jumătate, adică 25 de copii, sunt trecute fictiv în catalog de către Constantin Şerban.

 

Director: „Joi a fost la Primărie“

Directorul Palatului Copiilor, Adrian Dobranici, spune că a discutat cu Constantin Şerban despre absenţele de săptămâna trecută şi că acesta i-a transmis că miercuri a ţinut cursul, iar joi nu a ţinut orele deoarece a fost la Primărie să rezolve o problemă în calitatea sa de director la Şcoala „Mihai Codreanu”. „Vom continua să verificăm dacă miercuri domnul profesor chiar a ţinut orele. În cazul în care se va demonstra că nu a ţinut ora de miercuri, aceasta nu va fi plătită. Mai mult, aşteptăm ca domnul Şerban să ne prezinte exact când va recupera orele de curs pe care trebuia să le ţină joi. Vom urmări să vedem dacă acele ore chiar se vor ţine“, menţionează directorul Dobranici.

În cursul documentării, REPORTER DE IAŞI a aflat că la liceul ieşean sunt mai multe săli unde ar trebui să se ţină cursuri de către cadre didactice de la Palatul Copiilor, însă la unele dintre acestea profesorii nu prea vin. De exemplu, la cursul de pictură copiii au venit împreună cu părinţii sau cu bunicii, însă profesoara lipsea.

 

Refuză să dea informaţii

REPORTER DE IAŞI a solicitat de la Palatul Copiilor lista celor 25 de cursanţi de la “Educaţie pentru cetăţenie democratică”, însă Constantin Şerban a refuzat să o facă publică. „I-am solicitat domnului Şerban acea listă, însă dumnealui a refuzat să ne furnizeze aceste informaţii. Catalogul este la domnul profesor şi doar el poate da acele date“, spune secretara de la Palatul Copiilor, în timp ce directorul Dobranici susţine că va încerca să afle de la copiii care urmează acel curs sau de la părinţii acestora dacă acele cursuri se ţin într-adevăr: „Vom discuta cu părinţii copiilor de la acest curs pentru a vedea exact care este situaţia.“

 

Şerban: „Mă îmbolnăviți!“

Întrebat de ce nu a susţinut nicio oră de curs săptămâna trecută, Constantin Şerban a reacţionat extrem de violent. „Nu este treaba dv. ce ore ţin eu la Palatul Copiilor. Este treaba Inspectoratului. Nu am de ce să vă răspund la nicio întrebare. Mă stresaţi, nu aveţi voie să mă urmăriţi“, a spus, pe un ton ridicat, Constantin Şerban, fără a dori să dea vreo explicaţie pentru lipsa sa de la cele trei cursuri pe care trebuia să le ţină săptămâna trecută.

Surse din Palatul Copiilor spun că la plata cu ora, cum este remunerat Şerban, un profesor nu câştigă mai mult de 1.000 de lei pe lună. Pe de altă parte, în cea mai recentă declaraţie de avere, din vara acestui an, Şerban menţiona că a încasat de la Palat 42.000 de lei, ceea ce ar însemna o medie de 3.500 de lei lunar. El a fost directorul Palatului Copiilor doar până în luna martie 2016, perioadă care nu este prinsă în declarația de avere completată în iulie 2017.

Şerban nu a vrut să dea explicaţii reporterului despre această situaţie.

Consilierul judeţean PNL Constantin Şerban, care a obţinut în această toamnă funcţia de director la Şcoala gimnazială „Mihai Codreanu”, are normă şi la Palatul Copiilor, unde ar trebui să predea „Educaţie pentru cetăţenie democratică”. Şerban ar trebui să ţină cursurile de trei ori pe săptămână, o dată miercurea şi de două ori joia. REPORTER DE IAŞI a mers la Liceul „Petru Poni“, unde Şerban ar trebui să ţină aceste ore, dar nu profesorul nu a fost de găsit niciodată. Cu toate acestea, el ia bani ca şi cum le-ar fi ţinut.

 

Două zile, nici vorbă de cursuri

Miercurea trecută, de la ora 11.00 la 12.40, Şerban avea curs cu una dintre cele două grupe şi jumătate pe care le are, teoretic, la Palatul Copiilor. Numai că la etajul al doilea al liceului, unde în mod normal trebuia să aibă loc cursul, am găsit uşa închisă.

A doua zi, povestea s-a repetat. Şerban nu a ţinut nici cursul de la 11.00 la 12.40 şi nici pe cel de la ora 14.00 la ora 15.00. Mai mult, niciun copil nu a venit la aceste cursuri. În aceste condiţii, fie copiii au fost anunţaţi că orele nu se ţin, fie cele două grupe şi jumătate, adică 25 de copii, sunt trecute fictiv în catalog de către Constantin Şerban.

 

Director: „Joi a fost la Primărie“

Directorul Palatului Copiilor, Adrian Dobranici, spune că a discutat cu Constantin Şerban despre absenţele de săptămâna trecută şi că acesta i-a transmis că miercuri a ţinut cursul, iar joi nu a ţinut orele deoarece a fost la Primărie să rezolve o problemă în calitatea sa de director la Şcoala „Mihai Codreanu”. „Vom continua să verificăm dacă miercuri domnul profesor chiar a ţinut orele. În cazul în care se va demonstra că nu a ţinut ora de miercuri, aceasta nu va fi plătită. Mai mult, aşteptăm ca domnul Şerban să ne prezinte exact când va recupera orele de curs pe care trebuia să le ţină joi. Vom urmări să vedem dacă acele ore chiar se vor ţine“, menţionează directorul Dobranici.

În cursul documentării, REPORTER DE IAŞI a aflat că la liceul ieşean sunt mai multe săli unde ar trebui să se ţină cursuri de către cadre didactice de la Palatul Copiilor, însă la unele dintre acestea profesorii nu prea vin. De exemplu, la cursul de pictură copiii au venit împreună cu părinţii sau cu bunicii, însă profesoara lipsea.

 

Refuză să dea informaţii

REPORTER DE IAŞI a solicitat de la Palatul Copiilor lista celor 25 de cursanţi de la “Educaţie pentru cetăţenie democratică”, însă Constantin Şerban a refuzat să o facă publică. „I-am solicitat domnului Şerban acea listă, însă dumnealui a refuzat să ne furnizeze aceste informaţii. Catalogul este la domnul profesor şi doar el poate da acele date“, spune secretara de la Palatul Copiilor, în timp ce directorul Dobranici susţine că va încerca să afle de la copiii care urmează acel curs sau de la părinţii acestora dacă acele cursuri se ţin într-adevăr: „Vom discuta cu părinţii copiilor de la acest curs pentru a vedea exact care este situaţia.“

 

Şerban: „Mă îmbolnăviți!“

Întrebat de ce nu a susţinut nicio oră de curs săptămâna trecută, Constantin Şerban a reacţionat extrem de violent. „Nu este treaba dv. ce ore ţin eu la Palatul Copiilor. Este treaba Inspectoratului. Nu am de ce să vă răspund la nicio întrebare. Mă stresaţi, nu aveţi voie să mă urmăriţi“, a spus, pe un ton ridicat, Constantin Şerban, fără a dori să dea vreo explicaţie pentru lipsa sa de la cele trei cursuri pe care trebuia să le ţină săptămâna trecută.

Surse din Palatul Copiilor spun că la plata cu ora, cum este remunerat Şerban, un profesor nu câştigă mai mult de 1.000 de lei pe lună. Pe de altă parte, în cea mai recentă declaraţie de avere, din vara acestui an, Şerban menţiona că a încasat de la Palat 42.000 de lei, ceea ce ar însemna o medie de 3.500 de lei lunar. El a fost directorul Palatului Copiilor doar până în luna martie 2016, perioadă care nu este prinsă în declarația de avere completată în iulie 2017.

Şerban nu a vrut să dea explicaţii reporterului despre această situaţie.

O ieşeancă a obţinut decontarea costurilor legate de naştere la o clinică din străinătate, după ce a dat în judecată Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Femeia a fost nevoită să nască la o clinică din Germania pentru a-şi salva bebeluşul, care trebuia operat imediat ce a venit pe lume. S-a ajuns la proces după ce Casa de Sănătate a decontat doar costurile intervenţiei suferite de copil şi nu cele legate de naştere.

Sentinţă inedită la Iaşi. Magistraţii au făcut dreptate acolo unde un pacient şi Casa de Sănătate s-au contrazis. Sentinţa nu este însă definitivă.

 

Fără daune morale

Judecătoria a obligat recent Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iaşi să-i achite unei ieşence 3.040 de euro, contravaloarea costurilor naşterii la o clinică din străinătate, precum şi o parte din cheltuielile de judecată. Judecătorii au respins însă cererea reclamantei de a primi 10.000 de euro daune morale. Hotărârea instanţei nu este definitivă, ci poate fi atacată cu apel.

O soluţie legală si temeinică, magistratul fondului a analizat toate probele în dosar şi a ajuns la o soluţie corectă. Aşteptăm să vedem dacă partea nemulţumită va face sau nu apel”, a declarat avocatul Codrin Stupariu, cel care a reprezentat-o în instanţă pe ieşeanca A.D.

 

Operaţie contracronometru

Femeia a fost nevoită să nască la o clinică din Germania, pentru ca bebeluşul ei să aibă o şansă la viaţă. În urma controalelor pe care le-a efectuat pe parcursul sarcinii, aflase că fătul avea o malformaţie la inimă, iar acesta ar fi supravieţuit doar dacă imediat după naştere s-ar fi intervenit chirurgical. Medicii consultaţi în ţară au informat-o că transportul bebeluşului imediat ce venea pe lume era interzis întrucât starea sa nu ar fi permis acest lucru.

În final, femeia a plecat în Germania, iar costurile au fost suportate din propriile resurse, apelând la împrumuturi şi la ajutor din partea rudelor. Ulterior, părinţii au completat toate formularele necesare pentru a li se restitui de către Casa de Sănătate, sumele achitate. Instituţia cu sediul în Copou a decontat însă doar contravaloarea operaţiei copilului, în ceea ce priveşte operaţia de cezariană, reprezentanţii Casei susţinând că aceasta putea fi efectuată şi în România. Lovindu-se de acest refuz, în august 2016 mama s-a adresat judecătorilor.

 

O soluţie legală si temeinică, magistratul fondului a analizat toate probele în dosar şi a ajuns la o soluţie corectă”

Avocat Codrin Stupariu

O ieşeancă a obţinut decontarea costurilor legate de naştere la o clinică din străinătate, după ce a dat în judecată Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Femeia a fost nevoită să nască la o clinică din Germania pentru a-şi salva bebeluşul, care trebuia operat imediat ce a venit pe lume. S-a ajuns la proces după ce Casa de Sănătate a decontat doar costurile intervenţiei suferite de copil şi nu cele legate de naştere.

Sentinţă inedită la Iaşi. Magistraţii au făcut dreptate acolo unde un pacient şi Casa de Sănătate s-au contrazis. Sentinţa nu este însă definitivă.

 

Fără daune morale

Judecătoria a obligat recent Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iaşi să-i achite unei ieşence 3.040 de euro, contravaloarea costurilor naşterii la o clinică din străinătate, precum şi o parte din cheltuielile de judecată. Judecătorii au respins însă cererea reclamantei de a primi 10.000 de euro daune morale. Hotărârea instanţei nu este definitivă, ci poate fi atacată cu apel.

O soluţie legală si temeinică, magistratul fondului a analizat toate probele în dosar şi a ajuns la o soluţie corectă. Aşteptăm să vedem dacă partea nemulţumită va face sau nu apel”, a declarat avocatul Codrin Stupariu, cel care a reprezentat-o în instanţă pe ieşeanca A.D.

 

Operaţie contracronometru

Femeia a fost nevoită să nască la o clinică din Germania, pentru ca bebeluşul ei să aibă o şansă la viaţă. În urma controalelor pe care le-a efectuat pe parcursul sarcinii, aflase că fătul avea o malformaţie la inimă, iar acesta ar fi supravieţuit doar dacă imediat după naştere s-ar fi intervenit chirurgical. Medicii consultaţi în ţară au informat-o că transportul bebeluşului imediat ce venea pe lume era interzis întrucât starea sa nu ar fi permis acest lucru.

În final, femeia a plecat în Germania, iar costurile au fost suportate din propriile resurse, apelând la împrumuturi şi la ajutor din partea rudelor. Ulterior, părinţii au completat toate formularele necesare pentru a li se restitui de către Casa de Sănătate, sumele achitate. Instituţia cu sediul în Copou a decontat însă doar contravaloarea operaţiei copilului, în ceea ce priveşte operaţia de cezariană, reprezentanţii Casei susţinând că aceasta putea fi efectuată şi în România. Lovindu-se de acest refuz, în august 2016 mama s-a adresat judecătorilor.

 

O soluţie legală si temeinică, magistratul fondului a analizat toate probele în dosar şi a ajuns la o soluţie corectă”

Avocat Codrin Stupariu

Duminică, 26 noiembrie 2017, începând cu ora 11:00, în rondul din Târgu Cucu, are loc inaugurarea celui de-al nouălea tramvai personalizat grafic în cadrul proiectului cultural „Iași – orașul tramvaielor pictate”.

Numit „Tramvaiul Centenarului – Iași, capitala renașterii naționale”, acesta readuce în prim-plan prin limbaj grafic statutul de capitală de război a orașului Iași în perioada Primului Război Mondial.

Evenimentul include două momente artistice susținute de Fanfara Brigadei 15 Mecanizată „Podu înalt” și de actorii Ateneului din Iași, succedate de discursul d-lui Primar și de o scurtă prezentare a celor mai importante momente istorice din perioada 1916-1918 la Iași. În a doua jumătate a programului vor fi prezentate scenele tematice realizate pe tramvai, elementele grafice imprimate pe tapițerie și galeria interioară cu rol educațional, toate acestea fiind urmate de festivitatea de premiere a tinerilor artiști și de cursa inaugurală spre Copou și retur.

Proiect cultural realizat de Asociația TRAMCLUB IAȘI în colaborare cu CTP Iași, Departamentul Centenar, Primăria Iași, Facultatea de Arte Vizuale și Design, Departament Design, fabrica de vopsele National Paints și Atelier Spre, cu sprijinul Indfloor Group, Simigeria Petru, Radio Impact, Adicenter, Traduceri cu tâlc, Fanfara Brigadei 15 Mecanizată „Podu înalt”, Ateneul din Iași.

(Comunicat de Presă CTP Iaşi/FOTO Facebook Asociaţia Pasionaţilor de Transport Public Tramclub Iaşi)

Serviciul Regional de Prognoză a Vremii din Bacău a emis o informare meteo de ninsori, vânt şi precipitaţii mixte valabilă pentru toate judeţele Moldovei.

Potrivit acesteia, de mâine dimineaţă la ora 3 şi până miercuri seară la ora 18, la munte va ninge, iar pe creste se va depune un strat mai consistent de zăpadă. Vântul va avea intensificări temporare, cu viteze în zona montană înaltă, ce vor atinge la rafală 70…80 de kilometri la oră, viscolind ninsoarea și spulberând zăpada.

Mâine, trecător, în nordul Moldovei și în Subcarpați, se vor semnala precipitații slabe mixte.

 

(Radio Iaşi/FOTO arhivă citynews.ro)

Pagina 1 din 110

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top