Joi, 22 02 2018

Organizaţia Municipală a Partidului Naţional Liberal dezavuează intenţia Primarului Iaşului, domnul Mihai Chirica,  de a cheltui din banii ieşenilor 12 milioane de euro pentru achiziţia unui sistem de supraveghere video în masă a cetăţenilor din Municipiul Iaşi. 

„Considerăm că necesităţile stringente ale orașului nostru sunt cu totul altele. În condiţiile în care ieşenii îşi distrug maşinile în craterele de pe străzile secundare ale oraşului, au ajuns să respire într-un oraș neindustrializat, în mod paradoxal, cel mai poluat aer din România, înregistrându-se sute de decese anual, au cel mai mic număr de metri pătrați de spaţii verzi pe cap de locuitor din ţară, suntem repetenţi la capitolul investiţii mari în infrastructura sportivă (sală polivalentă, stadion), nu avem rețea de piste pentru biciclete, iar investiţiile în infrastructura şcolară sau spitalicească sunt reduse, consider că este aberantă cheltuirea a 12 milioane de  euro pentru achiziţia unui sistem de supraveghere în masă a populației cu camere video. Nu de implementarea unui sistem de tip Big Brother au nevoie ieşenii”, a spus Marius Bodea, deputat PNL Iaşi.

Totodată, liberalii acuză faptul că acest sistem de tip" Big Brother " este incompatibil cu legislaţia şi recomandările Comisiei Europene de Justiţie. 

Curtea Europeană de Justiție a decis în decembrie 2016 că este interzisă supravegherea populaţiei într-un mod nediferenţiat şi generalizat, precum şi păstrarea datelor privind traficul și a datelor de localizare. Acest tip de supraveghere se poate realiza, cu titlu preventiv, doar în scopul combaterii infracționalității grave, ceea ce nu este cazul în oraşul Iaşi. Din contră, raportul Inspectoratului Judeţean de Poliţie pentru anul 2016 relevă faptul că rata criminalităţii în Municipiului Iaşi a scăzut (infracţiunile de lovire sau alte violenţe au scăzut anul trecut cu zece procente, infracţiunile de furt cu 9%, iar cele cu ameninţări, cu 15%. Furturile din auto au scăzut cu 11%, iar cele stradale cu 4%). Mai mult, implementarea unui astfel de sistem de supraveghere a populaţiei în masă trebuie făcută după o consultare largă cu societatea civilă, având în vedere și amploarea investiţiei (aprox. 10% din bugetul local) şi efectele potenţiale de impietare asupra libertăţii şi intimităţii cetăţenilor. Primarul sa aibă grija de lipsurile noastre și sa lase spionatul iesenilor, ca rezultatul il putem spune noi fără spionaj: ne lipsește viața de oraș cosmopolit așa cum ar merita Iașul! ”, a spus Marius Bodea.

Totodată, liberalii contestă această decizie, în condiţiile în care nici până nici acum nu s-a întreprins vreo măsură pentru recredibilizarea Poliţiei Locale, grav afectată de scandalul în care fostul primar Nichita şi-a spionat amanta utilizând resursele instituţiei care ar trebui să se ocupe cu ordinea publică în oraş.

“Nu avem nicio garanţie că acest sistem de supraveghere în masă nu va fi folosit de către cei de la Putere în alte scopuri decât cele enunţate public. Actuala conducere a Primăriei a refuzat orice demers pentru crearea unor proceduri şi mecanisme prin care situaţia de la Poliţia Locală să nu se mai repete”, a mai spus Marius Bodea.

Răzvan Timofciuc, consilier local, a spus că va ataca în contecios acest proiect de hotărâre.

„Cred că este foarte important să punem capăt delirului de spion-şef al primarului care va costa bugetul Iaşului 12 milioane euro. Preocupările domnului Chirica sunt total rupte de nevoile Iaşului...123.000 euro pentru un drapel, 150.000 euro pentru 5 toalete publice care ruginesc prin oraş sau 100.000 euro pentru achiziţia a 5 cai care se îmbolnăvesc prin grajduri...Decizia Curţii Europene de Justiţie este foarte precisă în sensul în care astfel de sisteme de supraveghere trebuie implementate doar în cazuri de forţă majoră”, a spus Răzvan Timofciuc, consilier local PNL Iasi. 

PNL - Municipiul Iași va întreprinde toate eforturile pentru a pune capăt delirului de spion-şef al primarului prin care vrea să scoată din buzunarele ieșenilor 12 milione euro.

Primăria n-a făcut nimic pentru a limita datoriile Amo Press Retail, în schimb executând silit firma concurentă. Mai bine de 24 de luni, firma lui Manuel Onofrei n-a plătit niciun leu la Primărie, iar Direcția Economică, la ordinul lui Mihai Chirica, n-a mișcat un deget. Reglările de conturi sunt ca între mafioți: afișe denigratoare lipite prin oraș, mașini mânjite cu fecale, decuplări în forță de la rețeaua electrică, controale comandate folosind ca arme angajați ai Primăriei. După ce-au chefuit împreună pe spatele celor 65 de chioșcuri aflate pe domeniul public, Chirica și Onofrei își ridică acum poalele în fața întregului oraș.

Foști prieteni la cataramă, Manuel Onofrei, patronul celor 65 de chioșcuri Amo din oraș, și cuplul Chirica-Harabagiu au ajuns la cuțite. Primarul Mihai Chirica i-a protejat afacerea cât a putut prietenului său, până când firma Amo Press Retail a ajuns prima în topul datornicilor la bugetul local. Doi ani și jumătate, Onofrei n-a plătit nimic la Primărie, din momentul în care Chirica devenea primar interimar, în mai 2015.

 

Rahat de câine și amenințări

Acum, speriat de consecințe, primarul a cerut în instanță recuperarea datoriilor, existând amatori pe margine care pândesc preluarea vastei rețea de chioșcuri din cele mai bune locuri cu vad din Iași. Între Onofrei și Chirica-Harabagiu s-a ajuns la reglări de conturi în stil mafiot.

Săptămânalul pe care Manuel Onofrei îl editează sub franciză numește cuplul de la Primărie „Hara-Kiri”, acuzându-i pe primar și viceprimar de ilegalități grave. Un protejat al lui Harabagiu i-a amenințat direct pe ziariștii lui Onofrei, iar mașinile personale au fost mânjite cu rahat de câine de către persoane necunoscute. Colaje denigratoare au fost lipite pe chioșcurile din tot orașul, ca între mafioți.

Harabagiu a dat ordin ca toate chioșcurile Amo să fie decuplate de la rețeaua de energie, pentru a putea fi apoi ridicate, dar acest lucru s-a dovedit, procedural, imposibil. În replică, Amo Press Retail și-a declarat rapid insolvența nemaiputând fi executată silit.

Păruiala dintre foștii camarazi care au siluit împreună patrimoniul public timp de aproape un deceniu lasă un gust amar privitorilor de pe margine, semânând cu reglările de conturi dintre mafioți.

 

Doi ani de huzur

Este relevant cum, între octombrie 2016 și octombrie 2017, Amo Press Retail s-a cățărat de pe locul 16 pe locul 1 în topul datornicilor la bugetul local. Datoria le-a crescut de la 162.000 de lei la 350.000 de lei, plus penalizări. Firma nu a plătit nimic din ce datora încă din 2015. Și proprietarul Manuel Onofrei și-a permis să facă asta exclusiv în baza relațiilor personale cu Gabriel Harabagiu și Mihai Chirica.

Când relația lor nu a mai mers, când nu l-au mai protejat, s-a ajuns la executări silite, la instanță, la controale trimise țintit, la proceduri de insolvență. Și acum, când povestea de dragoste s-a sfârșit, societatea își plătește restanțele. Din octombrie până acum restanțele nu au mai crescut.

 

Protecție la nivel înalt

În octombrie 2016, Amo Press Retail, firma lui Manuel Onofrei care are contract cu Primăria pentru 66 de amplasamente de chioșcuri, având efectiv 65, avea deja o datorie de 162.000 de lei la bugetul local. Sumele începuseră să se adune din 2015, de când Mihai Chirica devenise primar interimar.

Manuel Onofrei era deja pe locul 16 dintr-un top de 20 în care se regăseau cei mai mari datornici la bugetul local. În numai un an, datoria s-a dublat. Fără să plătească nimic din ce datorează, Manuel Onofrei și-a dus firma pe primul loc în același clasament, iar suma a crescut la 350.000 de lei, în octombrie 2017.

Până în vara anului trecut, Primăria condusă de Mihai Chirica, prieten la cataramă cu patronul Amo Press Retail, s-a făcut că încearcă să recupereze banii. Funcționarii mai trimiteau din când în când hârtii de amenințare la societate, dar atât. Nici o altă acțiune, nimic concret. Alte firme din Top 20 datornici la bugetul locale erau executate silit de Direcția Economică a Primăriei.

Abia la sfârșitul lui august, Municipalitatea a dat firma în judecată pentru recuperarea datoriilor, iar primul termen a fost abia în decembrie. Departamentul de comunicare al Primăriei și conducerea Direcției Economice au refuzat să explice, la cererea REPORTER DE IAȘI, lipsa de reacție, timp de doi ani, față de creșterea datoriilor firmei Delta Press Retail.

Nici eșalonarea n-a respectat-o

În doar câteva luni, Manuel Onofrei a parcurs drumul de la un om fără griji care nu-și plătește datoriile la bugetul local, protejat fiind, până la un om vânat de foștii săi aliați. În afară de procesul pe rol, cu un nou termen pe 26 februarie, Onofrei are și un angajament de plată cu Primăria. Termenul scadent ar fi luna martie a acestui an, dată la care să ajungă pe zero.

Societatea Amo Press Retail a făcut demersurile necesare pentru reeșalonarea datoriilor, dar Primăria nu a mai așteptat termenul final, care este martie 2018, și a deschis un proces în instanță. Nu scrie nicăieri că pot să ne dea în judecată dacă nu am plătit o tranșă, două sau trei din reeșalonare. Pot să ne dea în judecată dacă la termenul final nu am depus toată suma restantă”, a explicat Rareș Neamțu, director la Amo Press Retail.

Colacul de salvare: insolvența

În plus, pentru a se proteja de o viitoare executare silită din cauza datoriilor, Manuel Onofrei a mai făcut ceva: a cerut în instanță insolvența firmei Amo Press Retail, deținătoarea contractelor de închiriere pentru terenurile unde are amplasate chioșcurile. Concret, procesul poate bloca orice tentativă de-a Primăriei de a rupe contractul cu firma lui Onofrei.

Dacă judecătorul decide intrarea în insolvență, va fi realizat un plan de măsuri de redresare, cu un calendar de plată a datoriilor. Automat, încercarea Primăriei de a rupe contractul, de a obține banii sau o executarea în instanță este blocată. „Avem în intenție un plan de reorganizare pe maxim cinci ani, dar probabil că vor fi suficienți trei ani. Vom restrânge activitatea la 45 din cele 65 de chioșcuri, multe dintre acestea urmând a fi date în franciză”, a mai spus Rareș Neamțu.

 

Răzbunarea lui Hara-Kiri

Sunt interesante și acțiunile Primăriei. Aceeași Primărie care mai mult de doi ani nu a mișcat un deget în privința Amo Press Retail. În luna ianuarie, Corpul de Control al Primarului a avut misiune specială: verificarea tuturor chioșcurilor Amo Press Retail. Care au și fost amendate, de altfel. Inspectorii s-au agățat de lipsa autorizației de funcționare, dar firma a contestat toate amenzile.

În două zile, inspectorii au călcat 65 de chioșcuri. Am contestat toate amenzile, pentru că autorizația noastră de funcționare este depusă în original la prelungire, la Primărie. Actele au fost depuse din timp, dar eliberarea unei noi autorizații de funcționare a fost întârziată mai mult de 30 de zile. Drept urmare, se consideră acord tacit”, ne-a explicat Rareș Neamțu.

REPORTER DE IAȘI a solicitat și Primăriei un punct de vedere referitor la datoriile Amo Press Retail, vechimea acestora, demersurile realizate pentru recuperare. Solicitările au fost trimise din timp, încă de săptămâna trecută. În 4 zile, Primăria nu a putut formula un răspuns. Nici Manuel Onofrei nu a răspuns, deși a fost contactat.

 

Studiu de caz: cum spoliază Onofrei spațiul public

Relevant este modul în care Manuel Onofrei face bani fără a-și achita obligațiile către bugetul local, protejat fiind. El ar trebui să plătească, pentru fiecare metru pătrat de teren, 56 de lei în zona A (zona centrală) și 28 de lei în zona B. Suprafața este calculată pentru amprenta la sol a chioșcului.

În Nicolina, există un chioșc de cafea, în apropiere de pod, închiriat de Amo Press Retail unei alte firme. Aceasta achită lunar o chirie de 900 de lei către firma lui Onofrei. Dar acesta ar trebui să achite pentru locul ocupat, Primăriei, aproximativ 168 de lei (chioșcul are maxim 6 mp).

Singurele cheltuieli pe care le are acum Manuel Onofrei sunt această taxă de folosință a terenului către Primărie și eventuale rate pentru chioșc, dacă acesta nu este deja plătit și amortizat.

Practic, din închirierea unui singur chioșc, Manuel Onofrei poate face un profit de 700 de lei, Primăria alegându-se cu o sumă de cinci ori mai mică.

La nivelul întregului oraș, pentru toate chioșcurile, poate face 10.000 de euro profit doar din subînchirieri.

 

15.600 lei, ar trebui să plătească lunar Amo Press Retail la Primărie, drept chirie. În 2016, datoria era de 162.000 de lei, deci timp de un an nu plătise nimic. Apoi, în 2017, datoria s-a dublat, tot n-a plătit nimic, fiind protejat.

În 2008, Manuel Onofrei a prins cele 65 de locații cu vad printr-o licitație făcută în mare viteză, caietul de sarcini conținând clauze care nu puteau fi îndeplinite decât de firma Amo, ajungându-se până la detalii privind modul în care trebuie să arate viitoarele chioșcuri. Relația lui Mihai Chirica, pe atunci director tehnic în Primărie, cu Manuel Onofrei s-a cimentat în acea perioadă, când aveau tot orașul la picioare, „la bine”, dar nu și „la rău”.

Executat și de firme din București

Firma jurnalistului sportiv Horia Ivanovici a pus sub sechestru cele 65 de chioșcuri care aparțin Amo Press Retail pentru o datorie de 60.000 de euro plus TVA. În anul 2015, între Horia Ivanovici, administratorul ziarului Fanatik, și Manuel Onofrei, patronul Amo Press, a fost stabilit un parteneriat de publicitate. Onofrei plătea pentru a face publicitate unor produse Disney, iar Ivanovici se obliga să îi ofere machete de publicitate pe o perioadă de un an.
Relația contractuală a intrat în colaps, Onofrei susținând că Ivanovici nu i-a promovat machete de publicitate conform contractului, iar Ivanovici că Onofrei nu i-a plătit publicitatea făcută. Ca să scape de sechestru, Manuel Onofrei a vândut chioșcurile către Amo Press Group, apoi le-a închiriat gratis către Amo Press Retail. „
Judecătorul acelei cauze a văzut toate dovezile, Fanatik a emis o factură pentru niște servicii care nu au fost prestate în realitate”, a explicat Rareș Neamțu.

Pentru cine s-ar pregăti rețeaua

Oamenii lui Onofrei se plâng că șefii Primăriei vor să dea rețeaua de chioșcuri unei alte firme. „Aceasta este explicația la tot războiul început de câteva luni. Harabagiu este cel mai înverșunat”, afirmă subalternii lui Manuel Onofrei.

O nouă închiriere a zonelor cu vad din Iași ar trebui făcută printr-o licitație, vehiculându-se numele unui favorit, care provine tot din presă. Fiind doar o speculație în acest moment, rămânem în expectativă, urmărind următoarele mutări.

 

3-4 milioane de euro venituri pe an

Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, Amo Press Retail a avut anul trecut o cifră de afaceri de 13.924.846 lei, cu un profit net de 19.777 lei. Numărul de angajați a fost în 2016 de 58. În 2015, cifra de afaceri a fost de peste 16,6 milioane de lei, profitul net de peste 152.000 lei, iar numărul de angajați a fost de 65.

 

Dubla măsură

Cum a procedat Primăria în cazul unui alt mare datornic de la buget, într-o situație asemănătoare cu Amo Press Retail? Foarte simplu. A cerut în instanță insolvența firmei. Tutun și Ziare SRL, concurent direct al Amo Press Retail, are datorii la bugetul local de 287.511 lei, fiind pe locul 2 după firma lui Onofrei. Societatea a contestat ulterior întreaga sumă datorată Primăriei.

Au vrut să le taie curentul

Primăria Iași a ajuns cu războiul atât de departe încât a vrut să deconecteze de la rețeaua de curent electric toate chioșcurile Amo Press Retail. A trimis o adresă în acest sens la EOn, doar că furnizor este Enel. „Au trimis adresă, EOn a trimis mai departe la Enel, aceștia ne-au contactat, să vadă care este problema. Le-am spus că există un conflict cu Primăria, Enel a spus că până la soluționarea de către instanță nu vor face nimic”, ne-a spus Rareș Neamțu. Explicația unei asemenea solicitări stă în faptul că Primăria nu poate pur și simplu lua de pe teren chioșcurile Amo Press, în contul datoriei, chiar și dacă ar avea acest drept. Ele trebuie întâi deconectate de la rețeaua de current electric.

Primăria n-a făcut nimic pentru a limita datoriile Amo Press Retail, în schimb executând silit firma concurentă. Mai bine de 24 de luni, firma lui Manuel Onofrei n-a plătit niciun leu la Primărie, iar Direcția Economică, la ordinul lui Mihai Chirica, n-a mișcat un deget. Reglările de conturi sunt ca între mafioți: afișe denigratoare lipite prin oraș, mașini mânjite cu fecale, decuplări în forță de la rețeaua electrică, controale comandate folosind ca arme angajați ai Primăriei. După ce-au chefuit împreună pe spatele celor 65 de chioșcuri aflate pe domeniul public, Chirica și Onofrei își ridică acum poalele în fața întregului oraș.

Foști prieteni la cataramă, Manuel Onofrei, patronul celor 65 de chioșcuri Amo din oraș, și cuplul Chirica-Harabagiu au ajuns la cuțite. Primarul Mihai Chirica i-a protejat afacerea cât a putut prietenului său, până când firma Amo Press Retail a ajuns prima în topul datornicilor la bugetul local. Doi ani și jumătate, Onofrei n-a plătit nimic la Primărie, din momentul în care Chirica devenea primar interimar, în mai 2015.

 

Rahat de câine și amenințări

Acum, speriat de consecințe, primarul a cerut în instanță recuperarea datoriilor, existând amatori pe margine care pândesc preluarea vastei rețea de chioșcuri din cele mai bune locuri cu vad din Iași. Între Onofrei și Chirica-Harabagiu s-a ajuns la reglări de conturi în stil mafiot.

Săptămânalul pe care Manuel Onofrei îl editează sub franciză numește cuplul de la Primărie „Hara-Kiri”, acuzându-i pe primar și viceprimar de ilegalități grave. Un protejat al lui Harabagiu i-a amenințat direct pe ziariștii lui Onofrei, iar mașinile personale au fost mânjite cu rahat de câine de către persoane necunoscute. Colaje denigratoare au fost lipite pe chioșcurile din tot orașul, ca între mafioți.

Harabagiu a dat ordin ca toate chioșcurile Amo să fie decuplate de la rețeaua de energie, pentru a putea fi apoi ridicate, dar acest lucru s-a dovedit, procedural, imposibil. În replică, Amo Press Retail și-a declarat rapid insolvența nemaiputând fi executată silit.

Păruiala dintre foștii camarazi care au siluit împreună patrimoniul public timp de aproape un deceniu lasă un gust amar privitorilor de pe margine, semânând cu reglările de conturi dintre mafioți.

 

Doi ani de huzur

Este relevant cum, între octombrie 2016 și octombrie 2017, Amo Press Retail s-a cățărat de pe locul 16 pe locul 1 în topul datornicilor la bugetul local. Datoria le-a crescut de la 162.000 de lei la 350.000 de lei, plus penalizări. Firma nu a plătit nimic din ce datora încă din 2015. Și proprietarul Manuel Onofrei și-a permis să facă asta exclusiv în baza relațiilor personale cu Gabriel Harabagiu și Mihai Chirica.

Când relația lor nu a mai mers, când nu l-au mai protejat, s-a ajuns la executări silite, la instanță, la controale trimise țintit, la proceduri de insolvență. Și acum, când povestea de dragoste s-a sfârșit, societatea își plătește restanțele. Din octombrie până acum restanțele nu au mai crescut.

 

Protecție la nivel înalt

În octombrie 2016, Amo Press Retail, firma lui Manuel Onofrei care are contract cu Primăria pentru 66 de amplasamente de chioșcuri, având efectiv 65, avea deja o datorie de 162.000 de lei la bugetul local. Sumele începuseră să se adune din 2015, de când Mihai Chirica devenise primar interimar.

Manuel Onofrei era deja pe locul 16 dintr-un top de 20 în care se regăseau cei mai mari datornici la bugetul local. În numai un an, datoria s-a dublat. Fără să plătească nimic din ce datorează, Manuel Onofrei și-a dus firma pe primul loc în același clasament, iar suma a crescut la 350.000 de lei, în octombrie 2017.

Până în vara anului trecut, Primăria condusă de Mihai Chirica, prieten la cataramă cu patronul Amo Press Retail, s-a făcut că încearcă să recupereze banii. Funcționarii mai trimiteau din când în când hârtii de amenințare la societate, dar atât. Nici o altă acțiune, nimic concret. Alte firme din Top 20 datornici la bugetul locale erau executate silit de Direcția Economică a Primăriei.

Abia la sfârșitul lui august, Municipalitatea a dat firma în judecată pentru recuperarea datoriilor, iar primul termen a fost abia în decembrie. Departamentul de comunicare al Primăriei și conducerea Direcției Economice au refuzat să explice, la cererea REPORTER DE IAȘI, lipsa de reacție, timp de doi ani, față de creșterea datoriilor firmei Delta Press Retail.

Nici eșalonarea n-a respectat-o

În doar câteva luni, Manuel Onofrei a parcurs drumul de la un om fără griji care nu-și plătește datoriile la bugetul local, protejat fiind, până la un om vânat de foștii săi aliați. În afară de procesul pe rol, cu un nou termen pe 26 februarie, Onofrei are și un angajament de plată cu Primăria. Termenul scadent ar fi luna martie a acestui an, dată la care să ajungă pe zero.

Societatea Amo Press Retail a făcut demersurile necesare pentru reeșalonarea datoriilor, dar Primăria nu a mai așteptat termenul final, care este martie 2018, și a deschis un proces în instanță. Nu scrie nicăieri că pot să ne dea în judecată dacă nu am plătit o tranșă, două sau trei din reeșalonare. Pot să ne dea în judecată dacă la termenul final nu am depus toată suma restantă”, a explicat Rareș Neamțu, director la Amo Press Retail.

Colacul de salvare: insolvența

În plus, pentru a se proteja de o viitoare executare silită din cauza datoriilor, Manuel Onofrei a mai făcut ceva: a cerut în instanță insolvența firmei Amo Press Retail, deținătoarea contractelor de închiriere pentru terenurile unde are amplasate chioșcurile. Concret, procesul poate bloca orice tentativă de-a Primăriei de a rupe contractul cu firma lui Onofrei.

Dacă judecătorul decide intrarea în insolvență, va fi realizat un plan de măsuri de redresare, cu un calendar de plată a datoriilor. Automat, încercarea Primăriei de a rupe contractul, de a obține banii sau o executarea în instanță este blocată. „Avem în intenție un plan de reorganizare pe maxim cinci ani, dar probabil că vor fi suficienți trei ani. Vom restrânge activitatea la 45 din cele 65 de chioșcuri, multe dintre acestea urmând a fi date în franciză”, a mai spus Rareș Neamțu.

 

Răzbunarea lui Hara-Kiri

Sunt interesante și acțiunile Primăriei. Aceeași Primărie care mai mult de doi ani nu a mișcat un deget în privința Amo Press Retail. În luna ianuarie, Corpul de Control al Primarului a avut misiune specială: verificarea tuturor chioșcurilor Amo Press Retail. Care au și fost amendate, de altfel. Inspectorii s-au agățat de lipsa autorizației de funcționare, dar firma a contestat toate amenzile.

În două zile, inspectorii au călcat 65 de chioșcuri. Am contestat toate amenzile, pentru că autorizația noastră de funcționare este depusă în original la prelungire, la Primărie. Actele au fost depuse din timp, dar eliberarea unei noi autorizații de funcționare a fost întârziată mai mult de 30 de zile. Drept urmare, se consideră acord tacit”, ne-a explicat Rareș Neamțu.

REPORTER DE IAȘI a solicitat și Primăriei un punct de vedere referitor la datoriile Amo Press Retail, vechimea acestora, demersurile realizate pentru recuperare. Solicitările au fost trimise din timp, încă de săptămâna trecută. În 4 zile, Primăria nu a putut formula un răspuns. Nici Manuel Onofrei nu a răspuns, deși a fost contactat.

 

Studiu de caz: cum spoliază Onofrei spațiul public

Relevant este modul în care Manuel Onofrei face bani fără a-și achita obligațiile către bugetul local, protejat fiind. El ar trebui să plătească, pentru fiecare metru pătrat de teren, 56 de lei în zona A (zona centrală) și 28 de lei în zona B. Suprafața este calculată pentru amprenta la sol a chioșcului.

În Nicolina, există un chioșc de cafea, în apropiere de pod, închiriat de Amo Press Retail unei alte firme. Aceasta achită lunar o chirie de 900 de lei către firma lui Onofrei. Dar acesta ar trebui să achite pentru locul ocupat, Primăriei, aproximativ 168 de lei (chioșcul are maxim 6 mp).

Singurele cheltuieli pe care le are acum Manuel Onofrei sunt această taxă de folosință a terenului către Primărie și eventuale rate pentru chioșc, dacă acesta nu este deja plătit și amortizat.

Practic, din închirierea unui singur chioșc, Manuel Onofrei poate face un profit de 700 de lei, Primăria alegându-se cu o sumă de cinci ori mai mică.

La nivelul întregului oraș, pentru toate chioșcurile, poate face 10.000 de euro profit doar din subînchirieri.

 

15.600 lei, ar trebui să plătească lunar Amo Press Retail la Primărie, drept chirie. În 2016, datoria era de 162.000 de lei, deci timp de un an nu plătise nimic. Apoi, în 2017, datoria s-a dublat, tot n-a plătit nimic, fiind protejat.

În 2008, Manuel Onofrei a prins cele 65 de locații cu vad printr-o licitație făcută în mare viteză, caietul de sarcini conținând clauze care nu puteau fi îndeplinite decât de firma Amo, ajungându-se până la detalii privind modul în care trebuie să arate viitoarele chioșcuri. Relația lui Mihai Chirica, pe atunci director tehnic în Primărie, cu Manuel Onofrei s-a cimentat în acea perioadă, când aveau tot orașul la picioare, „la bine”, dar nu și „la rău”.

Executat și de firme din București

Firma jurnalistului sportiv Horia Ivanovici a pus sub sechestru cele 65 de chioșcuri care aparțin Amo Press Retail pentru o datorie de 60.000 de euro plus TVA. În anul 2015, între Horia Ivanovici, administratorul ziarului Fanatik, și Manuel Onofrei, patronul Amo Press, a fost stabilit un parteneriat de publicitate. Onofrei plătea pentru a face publicitate unor produse Disney, iar Ivanovici se obliga să îi ofere machete de publicitate pe o perioadă de un an.
Relația contractuală a intrat în colaps, Onofrei susținând că Ivanovici nu i-a promovat machete de publicitate conform contractului, iar Ivanovici că Onofrei nu i-a plătit publicitatea făcută. Ca să scape de sechestru, Manuel Onofrei a vândut chioșcurile către Amo Press Group, apoi le-a închiriat gratis către Amo Press Retail. „
Judecătorul acelei cauze a văzut toate dovezile, Fanatik a emis o factură pentru niște servicii care nu au fost prestate în realitate”, a explicat Rareș Neamțu.

Pentru cine s-ar pregăti rețeaua

Oamenii lui Onofrei se plâng că șefii Primăriei vor să dea rețeaua de chioșcuri unei alte firme. „Aceasta este explicația la tot războiul început de câteva luni. Harabagiu este cel mai înverșunat”, afirmă subalternii lui Manuel Onofrei.

O nouă închiriere a zonelor cu vad din Iași ar trebui făcută printr-o licitație, vehiculându-se numele unui favorit, care provine tot din presă. Fiind doar o speculație în acest moment, rămânem în expectativă, urmărind următoarele mutări.

 

3-4 milioane de euro venituri pe an

Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, Amo Press Retail a avut anul trecut o cifră de afaceri de 13.924.846 lei, cu un profit net de 19.777 lei. Numărul de angajați a fost în 2016 de 58. În 2015, cifra de afaceri a fost de peste 16,6 milioane de lei, profitul net de peste 152.000 lei, iar numărul de angajați a fost de 65.

 

Dubla măsură

Cum a procedat Primăria în cazul unui alt mare datornic de la buget, într-o situație asemănătoare cu Amo Press Retail? Foarte simplu. A cerut în instanță insolvența firmei. Tutun și Ziare SRL, concurent direct al Amo Press Retail, are datorii la bugetul local de 287.511 lei, fiind pe locul 2 după firma lui Onofrei. Societatea a contestat ulterior întreaga sumă datorată Primăriei.

Au vrut să le taie curentul

Primăria Iași a ajuns cu războiul atât de departe încât a vrut să deconecteze de la rețeaua de curent electric toate chioșcurile Amo Press Retail. A trimis o adresă în acest sens la EOn, doar că furnizor este Enel. „Au trimis adresă, EOn a trimis mai departe la Enel, aceștia ne-au contactat, să vadă care este problema. Le-am spus că există un conflict cu Primăria, Enel a spus că până la soluționarea de către instanță nu vor face nimic”, ne-a spus Rareș Neamțu. Explicația unei asemenea solicitări stă în faptul că Primăria nu poate pur și simplu lua de pe teren chioșcurile Amo Press, în contul datoriei, chiar și dacă ar avea acest drept. Ele trebuie întâi deconectate de la rețeaua de current electric.

Primăria a aşteptat 16 ani pentru ca asociaţia care administrează Liceul Waldorf să ridice o şcoală pe un teren acordat gratuit din patrimoniul public. Cum acest lucru nu a avut loc, Consiliul Local a luat terenul înapoi. Deodată, Asociaţia s-a trezit, nu vrea să predea terenul şi ameninţă cu procesele.

Printr-o Hotărâre de Consiliu Local din 2001, Asociaţia Waldorf a primit de la municipalitate, în folosinţă gratuită, un teren de 17.912 mp, situat în strada Albineţ nr. 2.

Pe 28 decembrie 2017, Primăria Iaşi a dat o altă hotărâre, prin care a anulat decizia din 2001 şi a solicitat asociaţiei terenul înapoi, motivând că aceasta nu a finalizat construirea pe acel teren a unei şcoli.

Noi am primit în folosinţă terenul de la Primărie în 2001. În condiţiile în care au început atunci lucrările de construcţie, anul următor a mai fost dată o hotărâre, prin care ne era concesionat terenul pentru o perioadă de 49 de ani. Nu s-a impus asociaţiei vreo condiţie pentru concesionarea terenului. Din ce ştiu eu, atunci lucrările au fost sistate deoarece nu au mai fost fonduri“, explică Cristina Tayari, preşedinta Asociaţiei Waldorf.

 

5 ani pentru autorizaţia de construcţie

Exista, totuşi, o condiţie, trecută negru pe alb în hotărârea de Consiliu Local: „În situaţia în care, la un an de la adoptarea acestei hotărâri, Şcoala Waldorf nu va demara lucrările pentru realizarea obiectivului, terenul revine la Consiliul Local Municipal Iaşi”. Asociaţia nu a respectat această obligaţie şi a obţinut Planul Urbanistic de Detaliu pentru construcţie de-abia în 2004, iar autorizaţia de construcţie în 2006. Cu toate acestea, nu i s-a luat terenul atunci.

În documentaţia hotărârii de Consiliu Local din decembrie 2017 se afirmă că „din informaţiile deţinute, până în prezent construcţia nu a fost finalizată motivat de faptul că Federaţia Waldorf a sistat fondurile pentru nerespectarea proiectului de construire.”

 

Nu vor să dea terenul înapoi

Asociaţia Waldorf a primit notificarea la în decembrie anul trecut, iar pe 22 ianuarie s-a întrunit Adunarea Generală a Asociaţiei, care a decis să nu înapoieze terenul. „După ce am primit notificarea de la Primărie, noi am convocat Adunarea Generală şi, în urma acelei şedinţe, am decis să nu acceptăm să dăm terenul înapoi. Nu ni se pare normal să ne fie luat deoarece folosinţa a fost acordată pentru 49 de ani. Am comunicat decizia Primăriei şi în următoarele 30 de zile vom primi un răspuns. Noi am decis să contactăm şi un avocat pentru a putea vedea ce putem face pentru a păstra terenul. Conform pedagogiei Waldorf, care presupune ca şcoala să fie în mijlocul naturii, o şcoală construită pe terenul din Albineţ nr. 2 ar asigura toate condiţiile necesare de studiu. Avem multe proiecte de ore out-door, care nu pot fi ţinute în actualul sediu“, adaugă preşedinta asociaţiei.

REPORTER DE IAŞI a solicitat un punct de vedere oficial şi din Primăriei Iaşi legat de acest teren, însă nu a primit niciun răspuns din partea municipalităţii.

 

Acuzaţi că nu au avut grijă de proprietate

În fundamentarea hotărârii, prin care se anulează darea în folosinţă a terenului, Primăria a notat că Asociaţia a fost notificată de mai multe ori pentru a avea grijă de acel de teren. „Terenul nu a fost îngrijit şi vegetaţia s-a dezvoltat necontrolat. Pe teren se află edificată o construcţie cu un regim de înălţime de P+2E, aflată într-un stadiu avansat de degradare şi mai multe fundaţii de beton, reale pericole pentru locuitorii din zonă. Prin mai multe adrese, prima fiind înregistrată cu nr. 91888/07.10.2015, s-a solicitat fundaţiei să ia măsuri de igienizare a zonei şi să precizeze dacă intenţionează şi au fodnurile necesare pentru continuarea proiectului. Nu s-au înregistrat răspunsuri, iar terenul nu a fost împrejmuit şi curăţat conform solicitărilor noastre“, se arată în noa de fundamentare a municipalităţii.

Reprezentanţii Asociaţiei Waldorf susţin că periodic s-au făcut lucrări de întreţinere a terenului. „Anul trecut am făcut o acţiune de igienizare. Chiar cu ajutorul Primăriei am făcut acolo lucrări. Am primit nişte puieţi, pe care i-am plantat împreună cu părinţii din asociaţie, cu profesorii şi cu copiii. De asemenea, au fost mai multe acţiuni pentru igienizarea acelui teren. Nu am împrejmuit terenul pentru că nu am ştiut exact care va fi planul de dezvoltare al şcolii şi unde exact se va construi“, menţionează preşedinta asociaţiei.

 

Investiţie majoră în liceu

În 2014, şi apoi în 2017, prin alte Hotărâri de Consiliu Local, Asociaţia Waldorf a primit din partea municipalităţii în folosinţă gratuită mai multe spaţii, situate pe Calea Chişinăului nr132bis, ce au aparţinut Liceului Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări.

Când am primit acele spaţii în zona Metalurgie a trebuit să facem investiţii din fondurile asociaţiei pentru ca şcoala să fie funcţională. Aproximativ 100.000 lei, din banii părinţilor, au fost cheltuiţi pentru ca sălile de clasă să fie funcţionale. În următorii doi ani, s-au investit 250.000 lei în renovarea sălii de sport. Am făcut acţiuni de fundraising. Numai pentru tarkett, suprafaţă de joc specială, folosită în sălile de sport, s-a plătit 10.000 euro. Am investit în acele clădiri, deşi municipalitatea poate veni în orice moment şi să ni le ia pentru că noi suntem şcoală publică, nu suntem privaţi. Am investit pentru a le putea asigura condiţii decente de studiu copiilor noştri“, menţionează Tayari.

Cristina Tayari este optimistă şi crede că proiectul va fi pus în practică.

Vor să facă şcoala şi sala de sport

În continuare, Asociaţia Waldorf intenţionează să construiască pe terenul primit în folosinţă de la primărie în 2001 o şcoală şi o sală de sport. „Nu s-a ştiut exact cum va evolua şcoala. Acesta unul dintre motivele pentru care nu s-a construit pe terenul din Albineţ. Am început cu o clasă pe ciclu şi acum s-a ajuns la câte două clase. Noi, acum, avem 19 clase, cu tot cu cele de grădinţă. Se preconizează să ajungem la 28 de clase, cu tot cu grupele de grădiniţă. Adică vor fi aproximativ 840 de copii, pentru care intenţionăm să construim şcoala şi sala de sport. Timpul nu a fost o presiune pentru noi ştiind că avem terenul în folosinţă pentru încă 33 de ani. De principiu, s-a discutat despre proiect, dar nu putem avansa încă o sumă necesară construirii şcolii şi a sălii de sport“, mai spune Cristina Tayari.

Primăria a aşteptat 16 ani pentru ca asociaţia care administrează Liceul Waldorf să ridice o şcoală pe un teren acordat gratuit din patrimoniul public. Cum acest lucru nu a avut loc, Consiliul Local a luat terenul înapoi. Deodată, Asociaţia s-a trezit, nu vrea să predea terenul şi ameninţă cu procesele.

Printr-o Hotărâre de Consiliu Local din 2001, Asociaţia Waldorf a primit de la municipalitate, în folosinţă gratuită, un teren de 17.912 mp, situat în strada Albineţ nr. 2.

Pe 28 decembrie 2017, Primăria Iaşi a dat o altă hotărâre, prin care a anulat decizia din 2001 şi a solicitat asociaţiei terenul înapoi, motivând că aceasta nu a finalizat construirea pe acel teren a unei şcoli.

Noi am primit în folosinţă terenul de la Primărie în 2001. În condiţiile în care au început atunci lucrările de construcţie, anul următor a mai fost dată o hotărâre, prin care ne era concesionat terenul pentru o perioadă de 49 de ani. Nu s-a impus asociaţiei vreo condiţie pentru concesionarea terenului. Din ce ştiu eu, atunci lucrările au fost sistate deoarece nu au mai fost fonduri“, explică Cristina Tayari, preşedinta Asociaţiei Waldorf.

 

5 ani pentru autorizaţia de construcţie

Exista, totuşi, o condiţie, trecută negru pe alb în hotărârea de Consiliu Local: „În situaţia în care, la un an de la adoptarea acestei hotărâri, Şcoala Waldorf nu va demara lucrările pentru realizarea obiectivului, terenul revine la Consiliul Local Municipal Iaşi”. Asociaţia nu a respectat această obligaţie şi a obţinut Planul Urbanistic de Detaliu pentru construcţie de-abia în 2004, iar autorizaţia de construcţie în 2006. Cu toate acestea, nu i s-a luat terenul atunci.

În documentaţia hotărârii de Consiliu Local din decembrie 2017 se afirmă că „din informaţiile deţinute, până în prezent construcţia nu a fost finalizată motivat de faptul că Federaţia Waldorf a sistat fondurile pentru nerespectarea proiectului de construire.”

 

Nu vor să dea terenul înapoi

Asociaţia Waldorf a primit notificarea la în decembrie anul trecut, iar pe 22 ianuarie s-a întrunit Adunarea Generală a Asociaţiei, care a decis să nu înapoieze terenul. „După ce am primit notificarea de la Primărie, noi am convocat Adunarea Generală şi, în urma acelei şedinţe, am decis să nu acceptăm să dăm terenul înapoi. Nu ni se pare normal să ne fie luat deoarece folosinţa a fost acordată pentru 49 de ani. Am comunicat decizia Primăriei şi în următoarele 30 de zile vom primi un răspuns. Noi am decis să contactăm şi un avocat pentru a putea vedea ce putem face pentru a păstra terenul. Conform pedagogiei Waldorf, care presupune ca şcoala să fie în mijlocul naturii, o şcoală construită pe terenul din Albineţ nr. 2 ar asigura toate condiţiile necesare de studiu. Avem multe proiecte de ore out-door, care nu pot fi ţinute în actualul sediu“, adaugă preşedinta asociaţiei.

REPORTER DE IAŞI a solicitat un punct de vedere oficial şi din Primăriei Iaşi legat de acest teren, însă nu a primit niciun răspuns din partea municipalităţii.

 

Acuzaţi că nu au avut grijă de proprietate

În fundamentarea hotărârii, prin care se anulează darea în folosinţă a terenului, Primăria a notat că Asociaţia a fost notificată de mai multe ori pentru a avea grijă de acel de teren. „Terenul nu a fost îngrijit şi vegetaţia s-a dezvoltat necontrolat. Pe teren se află edificată o construcţie cu un regim de înălţime de P+2E, aflată într-un stadiu avansat de degradare şi mai multe fundaţii de beton, reale pericole pentru locuitorii din zonă. Prin mai multe adrese, prima fiind înregistrată cu nr. 91888/07.10.2015, s-a solicitat fundaţiei să ia măsuri de igienizare a zonei şi să precizeze dacă intenţionează şi au fodnurile necesare pentru continuarea proiectului. Nu s-au înregistrat răspunsuri, iar terenul nu a fost împrejmuit şi curăţat conform solicitărilor noastre“, se arată în noa de fundamentare a municipalităţii.

Reprezentanţii Asociaţiei Waldorf susţin că periodic s-au făcut lucrări de întreţinere a terenului. „Anul trecut am făcut o acţiune de igienizare. Chiar cu ajutorul Primăriei am făcut acolo lucrări. Am primit nişte puieţi, pe care i-am plantat împreună cu părinţii din asociaţie, cu profesorii şi cu copiii. De asemenea, au fost mai multe acţiuni pentru igienizarea acelui teren. Nu am împrejmuit terenul pentru că nu am ştiut exact care va fi planul de dezvoltare al şcolii şi unde exact se va construi“, menţionează preşedinta asociaţiei.

 

Investiţie majoră în liceu

În 2014, şi apoi în 2017, prin alte Hotărâri de Consiliu Local, Asociaţia Waldorf a primit din partea municipalităţii în folosinţă gratuită mai multe spaţii, situate pe Calea Chişinăului nr132bis, ce au aparţinut Liceului Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări.

Când am primit acele spaţii în zona Metalurgie a trebuit să facem investiţii din fondurile asociaţiei pentru ca şcoala să fie funcţională. Aproximativ 100.000 lei, din banii părinţilor, au fost cheltuiţi pentru ca sălile de clasă să fie funcţionale. În următorii doi ani, s-au investit 250.000 lei în renovarea sălii de sport. Am făcut acţiuni de fundraising. Numai pentru tarkett, suprafaţă de joc specială, folosită în sălile de sport, s-a plătit 10.000 euro. Am investit în acele clădiri, deşi municipalitatea poate veni în orice moment şi să ni le ia pentru că noi suntem şcoală publică, nu suntem privaţi. Am investit pentru a le putea asigura condiţii decente de studiu copiilor noştri“, menţionează Tayari.

Cristina Tayari este optimistă şi crede că proiectul va fi pus în practică.

Vor să facă şcoala şi sala de sport

În continuare, Asociaţia Waldorf intenţionează să construiască pe terenul primit în folosinţă de la primărie în 2001 o şcoală şi o sală de sport. „Nu s-a ştiut exact cum va evolua şcoala. Acesta unul dintre motivele pentru care nu s-a construit pe terenul din Albineţ. Am început cu o clasă pe ciclu şi acum s-a ajuns la câte două clase. Noi, acum, avem 19 clase, cu tot cu cele de grădinţă. Se preconizează să ajungem la 28 de clase, cu tot cu grupele de grădiniţă. Adică vor fi aproximativ 840 de copii, pentru care intenţionăm să construim şcoala şi sala de sport. Timpul nu a fost o presiune pentru noi ştiind că avem terenul în folosinţă pentru încă 33 de ani. De principiu, s-a discutat despre proiect, dar nu putem avansa încă o sumă necesară construirii şcolii şi a sălii de sport“, mai spune Cristina Tayari.

Sediul Primăriei comunei Manoleasa din judeţul Botoşani a fost scos la vânzare, prin licitaţie publică, din cauza unor datorii pe care administraţia locală le are faţă de fostul proprietar al clădirii.

 

Daniel Șandru, coordonatorul Compartimentului Centenar din cadrul Primăriei Iași, a prezentat astăzi, într-o conferință de presă, proiectele incluse în cadrul Programului Centenar al municipalității ieșene.

 

Programul, care include peste 30 de direcții tematice, 80 de proiecte cultural-academice, 9 proiecte de investiții și, în total, 180 de manifestări, evenimente și acțiuni, a fost împărțit în trei mari categorii: proiecte, manifestări și acțiuni organizate de Primărie (evaluate la 3,97 milioane de lei), proiecte, manifestări și acțiuni organizate de alte instituții publice în parteneriat cu Primăria (evaluate la 5,21 milioane de lei, din care 1,65 milioane lei - suma solicitată de la Primărie) și nouă proiecte de investiții ale municipalității, constând în reabilitarea de monumente, restaurarea de morminte, reabilitarea și consolidarea de clădiri - simbol, achiziția de imobile și realizarea și amplasarea de statui (totalul sumelor necesare urmând a fi stabilit prin indicatorii tehnico-economici).

 

Primăria va aplica o procedură de eșalonare la plata taxelor și impozitelor locale restante. Un proiect de hotărâre în acest sens va figura pe ordinea de zi a ședinței din luna noiembrie a Consiliului Local, el fiind publicat deja pe site-ul Primăriei.

 

„Iaşul, oraşul renaşterii naţionale, are ghinionul ca la 100 de ani de la Marea Unire să aibă în fruntea sa două personaje obtuze, cu mize mici, lipsite de anvergură”, arată deputatul PNL Marius Bodea, înr-o declarație de presă.

 

Știrea este că în Galata nu se construiesc 12 blocuri, ci 44 în perioada următoare. Va fi un ghetou ieftin: apartamente mici, fără iarbă, fără locuri de joacă și fără parcări. Lăcomia a distrus și zona de case de pe Dealul Galata. Proiectele, cum este cel al lui Achiței, stau ascunse de marele public până te trezești cu ditamai blocul în curte. La afacerea depistată de liberali, mansardele adaugate din pix sunt profit curat, câte 150.000 de euro la fiecare dintre cele 12 blocuri. Dezinformarea populației este faptă prevăzută în Codul Penal. În loc de spații deschise, densitatea de blocuri va fi infernală: rețeaua electrică nu face față, canalizarea la fel, nu sunt parcări și accesul spre Iași va fi infernal.

 

Șmecheria PUZ-urilor falsificate ascunde, de fapt, o afacere uluitoare. Un nivel construit în plus peste limita admisă poate însemna 250 de metri pătrați utili (5-6 apartamente) care, la un profit de 600 euro/mp, echivalează cu un tun de 150.000 de euro. Bani făcuți din pix, printr-o simplă modificare a regimului de înălțime a unui bloc.

Pagina 1 din 25

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top