Luni, 20 11 2017
Mai sunt trei în România: maestrul care cântă la lăută

Mai sunt trei în România: maestrul care cântă la lăută

Cântă singur, în biserici sau la petreceri vânătoreşti din dorinţa de a face cunoscute calităţile lăutei. Constantin Lazăr, profesor la Colegiul „Octav Băncilă” este unul dintre cei trei artişti români care pot cânta la lăută. Este pasionat de acest instrument care încânta regii şi şi-ar fi dorit să-l poată preda elevilor.

 

Muzica medievală are un ultim urmaş la Iaşi, care se străduieşte de peste două decenii să renască atmosfera acelor vremuri.

 

Vrea să predea despre instrument

Sunt doar trei lutenişti în România, care mai aduc înspre zilele noastre sunetul lăutei, acest instrument arhaic, de curte regală. Profesor de chitară şi muzică clasică, Constantin Lăzăr de la Colegiul „Octav Băncilă” din Iaşi este unul dintre aceşti „nebuni frumoşi ai marilor curţi regale”. „Eu, pur şi simplu, am studiat lăuta, şi o studiez în continuare, dar nu am statut de profesor. Lăuta este doar pasiune. Din nefericire, nu am reuşit să şi predau. Am făcut nişte demersuri ca să pot studia undeva în străinătate şi cu studiile făcute acolo să revin în ţară pentru a putea să mă pot legaliza ca profesor de lăută. La noi, nici cu master nu-ţi aprobă predarea lăutei. Toată investiţia pe care am făcut-o a fost doar pentru pasiunea mea”, ne spune Lazăr.

 

Lazăr, alături de iubitul său instrument muzical

 

Un singur furnizor

A început studiul lăutei în 2006, an în care şi-a achiziţionat primul instrument – o lăută renascentistă cu opt coruri, copie după un model original Vendelio Venere 1592 (Bologna), realizată de lutierul Gyorgy Lorinczi din Târgu Mureş. „Actualmente, în România se poate obţine un astfel de instrument din partea unui singur om care este producător. În ţară, prea multe comenzi nu prea are, pentru că suntem numai noi, ăştia trei. Ca lutenişti, mai am un coleg în Timişoara şi unul în Hunedoara. Din Moldova sunt singurul care mă cunosc. În România suferim de lipsa creării unei emulaţii, a unui curent. Nu există aşa ceva. În străinătate, chiar şi în Rusia, sunt societăţi de lăută foarte zdravene, dar acolo ei studiază şi la Conservator”, afirmă Lazăr.

 

A cântat în biserici goale

Publicul de lăută este, de regulă, de ordinul a câteva zeci de persoane, atunci când nu prefaţează vreun eveniment mai de anvergură. De aceea este şi greu de mediatizat astfel de manifestări. „Am cântat şi la săli goale, în biserici goale. Am avut o satisfacţie intimă extraordinară la biserica fortificată din Codlea, la câţiva kilometri de Braşov. Nici măcar preotul nu era acolo, în duminica aia. Era o biserică săsească şi ei toţi erau plecaţi la Braşov cu alte activităţi”, ne-a spus lutierul.

Un mare regret al lăutistului ieşean este acela că nu-i calcă nimeni pe urme. „Nu am niciun semnal clar că cei tineri sunt atraşi de lăute. Ei sunt fascinaţi, dar de obicei vin din mediile chitaristice ori, chitara este mult mai penetrantă ca şi mod de a se exprima. Trăim într-o lume a eficienţei, iar lăuta nu este un instrument atât de ofertant pentru aceste vremuri”, a spus Lazăr.

 

 Lazăr (stânga), în timpul unui concert  

 

Repertoriu obţinut „la negru”

Lutenistul ieşean nu şi-a numărat niciodată piesele din repertoriu. Activitatea sa curentă la lăută se concretizează în a citi mult. „S-a scris enorm de mult şi probabil că nici 5% nu am reuşit să parcurg. Pe vremea aceea erau aşa-numitele codexuri, scrieri compilative făcute de anumiţi lăutişti care culegeau piese, precum nişte folclorişti în zilele noastre. Aceşti culegători adunau piese nepublicate de la alţi autori. Atunci nu se scria pe note, ci prin semne. Cu ajutorul literelor şi cifrelor era indicat locul de aşezare a degetelor pe grifura instrumentului. Repertoriul pare simplu, dar este foarte greu ca să poţi să creezi acel nimb de istorie”, a spus Lazăr. Piesele de lăută se obţin acum, ca şi înainte de 1989, la negru. Mulţi iubitori de lăută „de dincolo”, care au avut acces la originale sau la manuscrise, ori fac fotocopii la facsimile, ori le redactează într-un program special de scriere a tabulaturilor, creat de un IT-ist lăutist.

Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Logheaza-te pentru a adauga un comentariu

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top