Sindromul burnout la asistenţii medicali

Sindromul burnout la asistenţii medicali

Sindromul burnout se regăseşte deseori în viaţa personalului medical. Epuizarea profesională afectează mai multe arii precum funcţionalitatea, viaţa fizică şi psihică. Productivitatea este scăzută şi, de aceea, efectuarea atribuţiilor medicale poate deveni problematică în cazul personalului medical ce suferă de sindromul burnout.

Cea mai comună manifestare a stresului prelungit este sindromul burnout caracterizat prin epuizare emoţională, depersonalizare, percepţie scăzută cu privire la realizările profesionale proprii. Asistenţii medicali, precum şi alte cadre medicale afectate de sindromul burnout resimt scăderi ale sentimentelor pozitive faţă de munca pe care o fac, faţă de ei înşişi dar şi faţă de persoanele la care ţin. Pe lângă acestea, personalul medical ce suferă de burnout este mai predispus la absenteism nemotivat, productivitate scăzută în muncă, satisfacţie scăzută şi mai multe concedii medicale.

 

Sindromul poate influenţa, de asemenea, calitatea şi siguranţa serviciilor oferite de asistenţii medicali. Datele arată că asistenţii medicali debutanţi sunt mai predispuşi la simptomatologia epuizării profesionale, iar aproximativ 5% din asistenţii medicali debutanţi îşi părăsesc locul de muncă în primele 15 luni ale angajării în probele clinice. Factorii responsabili pentru abandonarea locului de muncă în primii doi ani de experienţă profesională au fost identificaţi ca fiind asociaţi cu epuizarea profesională, lipsa satisfacţiei în muncă, locaţia spitalului în care lucrau, lipsa susţinerii din partea colegilor şi a superiorilor.

 

Asistenţii medicali debutanţi şi cei care au început să lucreze ca asistenţi medicali calificaţi, sunt predispuşi să dezvolte probleme de sănătate, în timp ce fac greşeli cu o mai mare frecvenţă, deoarece nu au experienţă şi abilitatea de adaptare. Genul, vârsta şi statusul marital nu sunt corelate cu epuizarea profesională. În schimb, experienţa este un important predictor al acesteia. Se pare că cerinţele ridicate la locul de muncă în combinaţie cu resursele insuficiente pot fi factori predictivi ai epuizării profesionale. Mai mult, dacă satisfacţia la locul de muncă este ridicată, predispoziţia la burnout scade.

 

În România, asistenţii medicali reprezintă o mare parte din populaţia personalului medical, ajungând, astăzi, la peste 120.000. O serie de schimbări precum lipsa de respect din partea medicilor, nivelul salarial, lipsa instrumentarului necesar, insuficienţa personalului din fiecare secţie şi volumul foarte mare de muncă cresc stresul profesional şi scad calitatea vieţii. Astfel, „Sindromul epuizării profesionale la personalul medical”, studiu comparativ cu privire la nivelul epuizării profesionale la medici şi asistenţi medicali, realizat în 2011, arată că asistenţii medicali suferă de depersonalizare mai mult decât medicii, dar şi de epuizare emoţională.

 

Filiala Iaşi a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România a derulat campania „SOS burnout!”, care a inclus deplasarea unei echipe la mai multe unităţi medicale din municipiul Iaşi şi discuţii cu asistenţii medicali referitoare la cauzele sindromului şi cum poate fi acesta prevenit şi/sau tratat. De asemenea, asistenţii medicali ieşeni afectaţi de sindromul burnout au beneficiat, la cerere, de consultaţii gratuite din partea unui psiholog. Campania va fi reluată în acest an.


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top