Cancer descoperit în 2016
În decembrie 2016, A. A. a aflat, în urma unei consultaţii, că are o mutaţie la un plămân: un cancer pulmonar gradul IV, cu arc pozitiv. A urmat un tratament-ţintă cu citostatice până în luna aprilie a anului trecut. „După evaluare, medicii i-au spus că a făcut progrese. Fiind vorba despre un cancer cu mutaţie i s-a prescris Crizotinib. Acest medicament este pe lista celor compensate şi nu am avut probleme cu obţinerea lui. Tratamentul a mers destul de bine până în luna martie 2017, când medicii au constatat că nu mai funcţionează şi că soţul meu a făcut metastaze cerebrale“, ne spune soţia bărbatului.
Leacul, adus din Germania sau Franţa
Medicii i-au recomandat pacientului un alt tratament-ţintă, însă acesta nu este pe lista medicamentelor compensate din România. „I s-a prescris Alectinib, un medicament pentru care la noi se plăteşte. Ne-am interesat atunci cine comercializează acest medicament în România şi am înţeles că firma franceză Roche poate aduce acest medicament. Am sunat la firmă şi aşa am aflat că un tratament lunar ar costa aproximativ 12.000 de euro şi ar putea fi adus din depozitele din Germania sau Franţa“, explică femeia.
Printre lacrimi, adaugă că nu are nicio şansă să strângă atâţia bani pentru tratamentul soţului ei: „Soţul meu s-a pensionat anul trecut, în august, din cauza bolii, şi, chiar dacă a fost cadru MAI, are o pensie care, adunată cu salariul meu de bugetar, de-abia dacă depăşeşte 1.000 de euro. De unde să luăm noi restul de bani?!“
Banii au devenit mai importanţi decât valoarea vieţii
Numărătoarea inversă a început
Soţia lui A. A. susţine că în cel mult două săptămâni bărbatul trebuie să înceapă tratamentul, altfel riscă să moară. „Viaţa soţului meu depinde acum de acest medicament. Suntem disperaţi! Nu ştiu de unde să împrumutăm bani pentru a putea lua măcar o lună şi pe urmă să vedem ce soluţii găsim. De miercuri (2 mai 2018 n.r.) începe radioterapia şi, din ce am înţeles, timp de două săptămâni nu ia acest medicament. Dar după ce termină radioterapia trebuie să înceapă tratamentul. Pe urmă, orice zi fără tratament este crucială!“, precizează femeia.
„De-a lungul secolelor al XIX-lea şi XX (…) guvernele, corporaţiile şi laboratoarele s-au concentrat asupra unor obiective imediate şi mai bine definite. Ţările şi-au măsurat succesul prin dimensiunea teritoriului lor, prin creşterea populaţiei şi sporirea PIB-ului – nu prin fericirea cetăţenilor lor. Ţările industrializate precum Germania, Franţa şi Japonia şi-au creat sisteme colosale de educaţie, sănătate şi asistenţă socială, însă aceste sisteme erau mai curând menite să consolideze naţiunea decât să asigure bunăstarea individuală.”
Yuval Noah Harari, Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului, Editura Polirom, Iaşi, 2018, p. 33-34. România, locul unde istoria are loc “în reluare”, trece acum prin astfel de moment
În România: probabil din 2019
Intrat pe piaţa americană încă din 2016, Alecensa (Alectinib) a primit în februarie 2017 aviz pozitiv din partea Comitetului pentru produse medicamentoase de uz uman (CHMP) din cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA). Atunci, CHMP a recomandat aprobarea acestui medicament ca monoterapie pentru linia întâi de tratament al carcinomului pulmonar fără celule mici (NSCLC non-small cell lung carcinoma), ALK pozitiv.
CHMP a recomandat, de asemenea, Alecensa ca tratament de linia a doua (în caz de eşec al răspunsului la crizotinib) şi transformarea autorizaţiei de comercializare condiţionată în autorizaţie de punere pe piaţă completă.
Dacă de anul trecut medicamentul este dat pacienţilor din ţările Uniunea Europeană gratuit, pe bază de reţetă, în România ar putea fi inclus pe lista compensatelor, în cel mai bun caz, de-abia din 2019. „Medicii mi-au spus că anul viitor (2019 n.r.), în aprilie sau mai, ar putea fi acceptat şi la noi“, menţionează soţia lui A. A.
Copii bolnavi de cancer din Venezuela, cerând public, în 2016, tratamentul care le lipseşte
Prea scumpe sau prea ieftine
Şeful Clinicii de Oncologie Medicală din cadrul Institutului de Oncologie, Lucian Miron, consideră că factorul financiar influenţează introducerea unor citostatice de pe lista compensatelor sau ieşirea lor de pe piaţă. „La nivel mondial, se introduc multe molecule pentru tratarea cancerului. Toate au costuri foarte mari şi durează ceva timp până sunt aprobate în Europa şi în România. La polul opus, o criză de medicamente se constată la cele foarte ieftine, care nu mai sunt aduse pe piaţa românească. E vorba în principal de cele recomandate în hematologie: Cystatin sau Bleomicină. În general, e vorba despre citostatice ieftine, de primă generaţie, care nu sunt atractive pentru furnizorii de medicamente“, menţionează doctorul ieşean.
Alice Show, doctorul care ar fi trebuit să fie o speranţă pentru A.A.
Recomandat de medicii americani
Unul dintre cei mai mari medici americani, Alice Shaw, de la „Massachusetts General Hospital“, din Boston, autoarea studiului „Alex“, cu Alectinib pe 300 de pacienţi, din 31 de ţări, susţine că acesta este mai bun. „Crizotinib este eficient iniţial, însă pentru cei mai mulţi pacienţi boala progresează din primul an de tratament. Sistemul nervos central este una dintre zonele cele mai afectate, ceea ce arată că medicamentul are o penetranţă slabă la nivelul creierului”, susţine medicul american.
Deşi tratamentul cu Alectinib durează 20 de săptămâni, comparativ cu şase săptămâni în cazul chimioterapiei, acesta a demonstrat mai puţine efecte adverse.
