În decembrie 2018, Tribunalul Iași a dat o sentință irevocabilă care a consfințit evacuarea Ispal din clădirea Teba pentru chirii restante de sute de mii de lei.
Bine faci, rău găsești
Situația Ispal, descrisă mai jos, seamănă cu cea a unei persoane pe care o iei în casă cu chirie, dar acesta nu-și mai îndeplinește obligațiile. Îi mai dai o șansă, prelungești contractul pe încă 10 ani, iar el o ia de la capăt.
În același timp, tu, ca proprietar, primești o ofertă să vinzi și o accepți, anunțând chiriașul că, așa cum zice contractul, trebuie să plece pentru că are, din nou, restanțe la plată.
Deodată, acest chiriaș – ale cărui afaceri erau de multă vreme în colaps – uită de păsuirile primite și se burzuluiește la proprietar, depunând la Parchet și la instanțe mai multe plângeri.
Motivul: aflase că noul proprietar învârte sute de milioane de euro și consideră aceasta o oportunitate: plec, dar să primesc o compensație; altfel fac scandal.
Chiriașul pierde definitiv procesul de evacuare, dar nu se lasă: atacă în toate părțile și pune prăbușirea afacerii sale în cârca înțelegerii dintre vechiul și noul proprietar. Metoda ”Cine strigă mai tare are dreptate”.
Doi bolovani la intrarea în fostul Ispal, firma lui Ovidiu Pleșcan fiind evacuata definitiv, prin sentință judecătorească
Debitor recidivist
Sentința definitivă numărul 3563 din 21 decembrie 2018, de evacuare a producătorului de mobilă Ispal din spațiile Teba aflate pe Calea Chișinăului, scot la iveală toate detaliile relației dintre cele două părți, cu mult înainte ca Prime Kapital să apară în această poveste – în vara lui 2018.
Astfel, încă din 19 ianuarie 2017, Teba a trimis către chiriașul Ispal o adresă în care transmitea acesteia că figurează cu o datorie totală de 356.688 lei, din care pentru suma de 163.701 lei proprietarul deținea bilete la ordin. Însă, pentru diferența de 192.987 lei, Teba a solicitat plata până la sfârșitul acelei luni.
În martie 2017, Teba a trimis către Ispal o altă adresă, anunțând că datoriile au crescut la 221.241,08 lei, reprezentând chirii, utilități, taxă de administrare și a solicitat plata sumei în termen de 3 zile.
În acea perioadă, debitorul adopta poziția ghiocelului: pe 16 martie 2017, Ispal ”aduce la cunoștința reclamantei (Teba - n.r.) dificultățile financiare cu care se confruntă și solicită reducerea, începând cu luna aprilie, la jumătate a chiriilor timp de 12 luni. Prin e-mailuri, reprezentanții pârâtei solicită termene de grație pentru plata datoriilor, recunoscând dificultățile financiare cu care se confruntă de o perioadă îndelungată și speră că nu va opera rezilierea contractelor de închiriere.”
Li s-a mai dat o șansă
Cei de la Teba au fost receptivi la argumentele Ispal și au fost de acord cu rezilierea contractului de închiriere încheiat între cele două părți în 2012, precum și cu semnarea altuia, începând cu aprilie 2018. Noua înțelegere era valabilă până în 2027.
În acest contract se scria negru pe alb:
„Părțile au convenit ca plata chiriei să se facă în avans, la data de 10 a fiecărei luni, pentru luna în curs, în baza facturii emise de locator, cu ordin de plată, în lei, la cursul BNR din ziua facturării, în contul locatorului.
Pentru neachitarea la termen a chiriei, din vina sa, locatarul va plăti locatorului penalități de întârziere de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere la suma neachitată sau achitată cu întârziere.
De asemenea, în cazul în care locatarul întârzie plata cu mai mult de 15 zile de la scadență, pentru chirie și/sau utilități, locatorul va notifica locatarul cu privire la suma neachitată și va acorda acestuia o perioadă de remediere de trei zile calendaristice pentru suma respectivă. Neachitarea de către locatar a sumelor datorate în termenul prevăzut în notificare duce la rezilierea de drept a contractului, fără somație și fără intervenție instanței de judecată, fără plata de daune de către locator și dă dreptului locatorului la evacuare, fără îndeplinirea vreunei formalități legale.”
Iar au făcut datorii
Nici de data aceasta Ispal nu și-a achitat obligația de chiriaș. Pe 26 iunie 2018, la mai puțin de trei luni de la semnarea noii înțelegeri, Teba a notificat Ispal să plătească o sumă restantă, în cuantum de 299.610,74 lei, în termen de trei zile de la comunicarea notificării, urmând ca, în caz de neplată, să se considere reziliat de plin drept contractul încheiat între părți conform art. 4.8.
Notificarea a fost comunicată Ispal pe data de 27 iunie 2018. Fără reacție din partea Ispal, așa că, pe 3 iulie, Teba a emis declarația de reziliere de drept pentru neîndeplinirea obligațiilor puse în vedere prin notificare și a solicitat eliberarea spațiilor închiriate în termen de 10 zile calendaristice de la comunicare.
Ispal a refuzat să facă acest lucru, așa că, pe 3 august, Teba a depus acțiune de evacuare la Judecătorie. A câștigat procesul, în primă instanță, pe 20 noiembrie. Dosarul a ajuns apoi în apel, iar sentința definitivă a fost dată pe 21 decembrie.
Ispal și Prime Kapital în același cadru: unii pleacă, alții vin. Ispal își concediase aproape jumătate din salariați cu mai bine de un an înainte de apariția investitorilor în real-estate. Sud-africanii promit acum investiții de 200 milioane de euro
Tertipurile lui Tomașeschi
La momentul judecării dosarului de evacuare, în spațiul public apăruse deja informația că Teba încheiase un antecontract de vânzare-cumpărare pentru înstrăinarea imobilelor de pe Calea Chișinăului, inclusiv cele în care funcționase Ispal.
Această informație a schimbat total poziția firmei: din chiriașul care cerea păsuire și dispărea la momentul achitării facturilor, Ispal a devenit contestatarul de serviciu, simțind că Prime Kapital ar putea deveni ”găina cu ouă de aur”, menită să îi aducă anumite compensații pe fondul îmbrățișării rolului de victimă – afacerea îi fusese distrusă de evacuare, locuri de muncă anulate etc.
În acest scenariu, un rol vital l-a avut angajarea avocatului Dragomir Tomașeschi. Acesta a uzitat de toate tertipurile posibile pentru a ataca asocierea Teba/Prime Kapital.
Pe de o parte, Ispal a declanșat o campanie juridică: procese peste procese, cele mai importante scopuri ale acestora fiind acreditarea ideilor că evacuarea firmei a dus la prăbușirea afacerii (într-unul dintre aceste dosare cerându-se despăgubiri de 630.000 de euro) și că există o situație neclară legată de terenul de sub clădirile Teba.
Nu lipsește o plângere penală, precum și uzitarea, în timpul judecării proceselor civile, la toate tertipurile posibile, scopul fiind tergiversarea dosarelor și crearea în spațiul public a impresiei că litigiile sunt îndreptățite: cereri de suspendare, recuzare de judecător sau invocarea prevederii că evacuarea Teba nu poate avea loc între 1 decembrie și 1 martie, pe timpul iernii, deși legea se referă la persoane fizice și nu la spații de producție, cum erau cele ale Ispal.
Pe de altă parte, Ispal și Tomașeschi au ventilat prin câteva canale media dintre care unul – Bună Ziua Iași – direct interesat (și acesta era chiriaș în clădirea Teba) tot felul de informații destinate să discrediteze afacerea Teba-Prime Kapital.
Firma era pe ducă din 2016
Îndârjirea Ispal s-a accentuat în acest an, cu atât mai mult cu cât asociații nu mai au nimic de pierdut: în ianuarie 2019, au depus la judecătorul sindic o cerere de intrare în insolvență, pe lista creditorilor fiind aproape 50 de firme, bănci sau instituții publice.
Că Ispal o luase la vale de mult timp o arată și datele de la Ministerul de Finanțe.
În 2016, cu doi ani înainte de implicarea Prime Kapital, Ispal avusese pierderi nete de aproape 430.000 de lei și 110 angajați, iar în 2017, după ce cifra de afaceri scăzuse de la 23 de milioane de lei la 13 milioane de lei, pierderile nete crescuseră la aproape 700.000 de lei, iar numărul angajaților scăzuse la 70. Surse din piață au pus prăbușirea pe seama deschiderii unui punct de lucru la Suceava, investiție ratată, angajați de aici cerându-și salariile la instanță.
Pe de altă parte, asociatul majoritar de la Ispal, Ovidiu Pleșcan, a fost afectat în calitate de persoană fizică de prăbușirea propriei firme, mai mulți creditori obținând executarea sa silită sau emiterea unor ordonanțe de plată. De exemplu, distribuitorul de materiale de contrucții Arabesque are de recuperat de la Pleșcan personal aproape 100.000 de lei.
În ciuda eforturilor REPORTER DE IAȘI, patronul ISPAL nu a putut fi contactat. Într-o scrisoare deschisă din luna septembrie 2018, publicată de BZI, patronul Ispal se plânge că a făcut investiții în spațiul închiriat și că Teba Industry îi urmărește biletele la ordin incidente în bănci pentru a-l pune în dificultate.
Ovidiu Pleșcan nu explica situația propriilor datorii, conform contractului pe care îl avea cu proprietarul Teba, dar lansa un fel de invitație publică pentru primarul Iașului de a se asocia la cauza sa, cu promisiunea iluzorie că terenul de 10 ha din Zona Industrială ar putea reveni Primăriei Iași.
Vom reveni.
Precedentul Pitești: șantajați cu blocarea proiectului dacă nu plătesc „taxă”
Nu este prima data când Prime Kapital se confruntă cu situații ca aceea din Iași. În primăvara acestui an, la Pitești, loc unde societatea are în derulare un proiect, reprezentanții investitorului au depus o plângere penală pentru șantaj.
„Am întâlnit însă rezistența din partea unui număr restrâns de persoane care, până la apariţia proiectului nostru, nu aveau nimic în comun cu Piteştiul, cu atât mai puţin cu cartierul Tudor Vladimirescu şi cu binele locuitorilor din zonă. Aceste persoane se folosesc de tot felul de tertipuri pentru obţinerea de beneficii necuvenite. Am depus deja o plângere penală împotriva celor care ne-au şantajat ameninţând cu blocarea proiectului dacă nu le plătim sumele solicitate şi vom continua să ne apărăm viguros drepturile şi să lucrăm pentru finalizarea cu succes a proiectului”, declara în luna iunie, pentru ziarul Bursa, Mihail Vasilescu, partener Prime Kapital.
Investiție de 200 de milioane de euro
Conform informațiilor făcute publice până acum, în locul clădirilor Teba, Prime Kapital va dezvolta un amplu proiect imobiliar, de 200 de milioane de euro.
Printre altele, proiectul prevede amenajarea a 2.500 de locuinţe, 100.000 metri pătrați de birouri Clasa A, hotel cu 160 de camere şi săli de conferinţe, spaţii de retail şi servicii, o clinică medicală privată, zone verzi cu circulaţii pietonale şi spaţii de recreere. Edificarea și inaugurarea clădirilor va avea loc în etape, până în 2024.
Proiectul se află în faza obținerii avizelor, unul dintre cele mai importante, cel de mediu, fiind obținut săptămâna trecută.
Într-o declarație făcută recent la Iași, Mihail Vasilescu a afirmat că prevede obținerea Planului Urbanistic Zonal – document-cheie pentru stabilirea parametrilor investiției – până la sfârșitul acestui an.
