Items filtered by date: Joi, 02 Noiembrie 2017

Un proiect din 2007 trebuia să pună la dispoziţia Primăriei, contra a 7,7 milioane de lei, un plan detaliat al tuturor proprietăţilor din oraş, dar nimeni nu ştie dacă acesta există sau este funcţional n Printre acţionarii firmei care l-a făcut se numără poetul Mircea Dinescu şi fostul colonel SPP Nicolae Duminică, garda de corp a lui Miron Mitrea n De fapt, Primăria Iaşi a primit simple fotografii din avion a oraşului, fără a mai fi adăugaţi acolo proprietarii n „O astfel de lucrare costă acum câteva zeci de mii de euro”, spune viceprimarul Radu Botez

Primarul Mihai Chirica a anunţat că va fi făcut un pasaj subteran către Tătăraşi. Pentru a-l face, Primăria trebuie să identifice proprietarii de teren şi imobile din zonă, ceea ce va dura. Doar că această operaţiune ar fi trebui să fie o formalitate, la un click distanţă. Asta, dacă un contract din 2007, semnat cu o firmă de măsurători cadastrale din Bucureşti, Geotop 2001, ar fi fost dus la final, nu doar plătit.

Licitaţie cu scandal

La licitaţia din 2007, contestată la acea vreme de Habitat Proiect, contractul a fost dat către SC Geotop 2001 SRL din Bucureşti. Firma, printre acţionarii căreia se numărau Mircea Dinescu, fostul colonel SPP Nicolae Duminică, Ioan Ichim, Adrian Petru Pascu şi George Daniel Popescu, a semnat contractul pentru 7,7 milioane de lei, din care cota Primăriei era de 2,3 milioane de lei.

În primă fază, firma a realizat o imagine aeriană detaliată a Iaşului, numită ortofotoplan. „A fost un proiect european pentru principalele oraşe din ţară. Ştiu că imaginea aceasta a fost făcută atunci. A zburat un avion bimotor deasupra oraşului, a realizat o imagine detaliată care a şi fost prezentată Primăriei”, explică viceprimarul Radu Botez.

În baza imaginii, proiectul trebuia continuat cu identificarea în teren a tuturor proprietăţilor. Aceasta ar fi oferit informaţii imediat despre orice zonă a oraşului, pe parcele de teren, cu informaţii precise despre numărul cadastral, proprietari etc. Exact acelaşi tip de lucrare îl mai avea de făcut Geotop 2001 şi în alte localităţi din ţară. Au fost trei, iar comanda de la Agenţia de Cadastru era pentru un total de 25 de oraşe ce trebuiau survolate şi fotografiate în detaliu. Proiectul de la Iaşi ar fi trebuit să dureze maximum 4 ani, conform declaraţiilor date la semnarea contractului cu Primăria Iaşi, în 2007.

Primăria nu are informaţii

Reprezentanţii Primăriei nu au precizat încă dacă pot folosi rezultatele contractului cu Geotop 2001. Nu au putut spune, până la închiderea ediţiei, dacă planul cadastral detaliat al oraşului, cel din contractul de 7,7 milioane de lei, există, a fost folosit vreodată sau poate fi folosit la nevoie. Nici dacă a fost plătită toată suma, mai ales că, în 2008, Primăria achitase deja 2,3 milioane de lei.

„Ştiu că acele imagini făcute atunci nu mai sunt de actualitate. Au prezentat la acea vreme o fotografie, dar nu ştiu dacă au dus lucrurile la final. Adică nu ştiu dacă pe imaginile acelea au fost suprapuse informaţii despre proprietăţi şi proprietari”, explică Radu Botez. Viceprimarul mai spune că prețul de acum 10 ani, de 7,7 milioane de lei, s-ar reduce acum la doar câteva sute de mii de lei. „Există astfel de planuri cu imagini de înaltă rezoluţie ce pot fi cumpărate în prezent cu câteva zeci de mii de euro”, mai spune Botez.

Un cadastrist din Iaşi ne-a confirmat că planul oraşului, care ar fi trebuit să fie făcut de Geotop nu ar fi, de fapt funcţional: „Lipsesc informaţiile legate de proprietarii de imobile şi terenuri. Cu alte cuvinte, Iaşul a fost dispus să plătească o sumă uriaşă pentru o simplă fotografie aeriană. Care nu mai este, oricum, actuală. Iar firma care a făcut-o a şi intrat în faliment”.

Poetul Dinescu, băgat în afacerea dubioasă de la Iaşi

Mircea Dinescu: „Nu mai ţin minte”

Unul dintre acţionarii Geotop 2001, Mircea Dinescu, nu mai ştie dacă a fost sau nu finalizat planul cadastral de la Iaşi. Poetul a precizat că a ajuns printre acţionarii firmei după ce aceasta a cumpărat o societate care-i aparţinea şi care deţinea softurile şi modalitatea de lucru pe măsurători cadastrale şi fotografiere aeriană. În schimbul firmei Data Invest SRL, a primit acţiuni la Geotop 2001. „Despre contractul cu Iaşul chiar nu-mi amintesc. Am crezut eu la vremea aceea că fac o afacere din cadastru, dar, din păcate, nu am câştigat nimic”, a spus Mircea Dinescu.

Dosar DNA cu Geotop 2001

La finalul anului trecut, Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, a fost trimis în judecată pentru a şaptea oară. Ca în multe dintre celelalte dosare, pentru abuz în serviciu. În acelaşi dosar mai apar arhitectul şef al CJ Constanţa, Titi Cenuşă, şi Ioan Ichim, unul dintre acţionarii şi administratorul Geotop 2001. Procurorii DNA susţin în rechizitoriu că, în 2007, a fost încheiat un contract cu Geotop 2001 pentru lucrări de cadastrare a drumurilor publice de interes local din judeţul Constanţa. Numai că ar fi fost efectuate efectiv puţine lucrări, şi acelea lipsite de utilitate. A fost însă, decontată toată suma. Plăţile fictive ar fi fost de peste 9 milioane de lei. Firma Geotop 2001 a intrat în faliment în 2016.

Iaşul văzut din aer trebuia să aducă o perspectivă utilizată de municipalitate

Al cincilea proces intentat la Iaşi de un angajat împotriva producătorului de ţigări JTI Cristian Paraschiv acuză faptul că nu i s-au plătit mii de ore suplimentare n Ceilalţi colegi ai săi intraţi în conflict cu angajatorul, din acelaşi motiv, au câştigat procesele n Ieşeanul mai susţine că a fost concediat după o înscenare a şefului său.

Cristian Paraschiv, un fost angajat al producătorului de ţigări JT International (România) SRL, a dat zilele trecute în judecată firma, solicitând plata orelor suplimentare prestate în perioada 2013-2016.

Război de trei ani

„Am fost obligat să îndur multe timp de trei ani, să mă lupt, fără să-mi dau demisia şi să câştig procesele cu ei, fiind în continuare angajatul lor. Acum m-am hotărât să le cer plata orelor suplimentare. Ar fi vorba despre trei-patru ore pe zi, timp de trei ani“, spune cel care a ocupat funcţia de Trade Marketing Associate (TMA – agent promovare produs) în cadrul JTI Iaşi.

Paraschiv se află de mai multă vreme în conflict cu angajatorul: a fost sancţionat de firmă în 2014, dar a câştigat procesul prin care contesta decizia. Ulterior, acesta a câştigat în instanţă un alt proces în care a contestat o altă sancţiune dată de firmă.

Angajatul ieşean a făcut plângere şi la conducerea firmei de la Geneva, fără însă a avea sorţi de izbândă. „M-am adresat headquarter-ului de la Geneva, însă cei de acolo au solicitat rezolvarea problemei de către cei din România. Era clar că şefii din ţară nu aveau cum să recunoască şi să-mi dea dreptate“, adaugă Paraschiv.

Cel mai bun agent din ţară

Paraschiv susţine că rezultatele foarte bune l-au speriat pe şeful său direct. „Am câştigat un concurs la nivel naţional, în cadrul JTI, ieşind cel mai bun TMA din aproximativ 100, câţi eram în toată ţara. Am avut cel mai bun QPI (quarter point investigation – indicatori ce trebuiau atinşi într-o anumită lună). Se vorbea în firmă că aş putea chiar să-i iau locul şefului meu direct, care era Trade Marketing Manager, şi cred că acest lucru l-a speriat. Dacă până atunci eram «cel mai bun om» din echipa lui, brusc şi-a schimbat atitudinea faţă de mine“, menţionează Paraschiv.

Fostul angajat JTI consideră că atitudinea faţă de el a fost determinată şi de faptul că, de două ori la rând, în septembrie 2013, a refuzat să-i împrumute bani şefului său. „Mi-a cerut să-i împrumut o dată 3.000 lei şi pe urmă 500 lei. Am refuzat pentru că ştiam că orice sumă o am de recuperat de la el, ca decont, o recuperez foarte greu“, zice Paraschiv, care adaugă că, începând de atunci, şeful său a făcut tot posibilul să scape de el. „Sistematic, fie prin telefon doar cu mine, fie în conferinţă cu colegii mei, fie faţă în faţă sau în birou în faţa colegilor mei, managerul meu direct, Gheorghe Ursu, mă critica, mă înjosea, mă acuza că fac foarte multe greşeli în munca mea, ţipând sau vorbindu-mi pe un ton batjocoritor şi încercând să mă intimideze. Scopul lui clar era să mă determine să renunţ la job. Mă făcea dobitoc, prost, idiot, etc! Frecvent în vocabularul lui erau expresii precum: «Vezi că ai început să mă enervezi», «Nu-ţi convine, pleacă!», «Eşti cel mai praf pregătit din toată echipa» - expresie folosită in conferinţe telefonice - şi multe altele“, îşi aminteşte Cristian Paraschiv modul în care era tratat de şeful său.

Umilit de faţă cu alţi colegi

Un exemplu concret al modului în care a fost tratat Paraschiv de către Ursu este o evaluare făcută în februarie 2014. „În birou, de faţă cu alţi colegi, a rupt de trei ori la rând formularul de evaluare făcut de mine şi mi-a aruncat în faţă bucăţile de hârtie, invocând că nu este corect întocmit. În aceeaşi zi, la evaluarea mea, şeful meu mi-a adus la cunoştinţă că aş avea probleme comportamentale în ceea ce priveşte echipa de vânzări, în condiţiile în care răspunsurile date de membrii echipei erau total opuse“, zice Paraschiv.

În urma discuţiilor cu avocatul familiei, la următoarea convorbire telefonică cu şeful său, Paraschiv i-a spus că nu mai acceptă să fie tratat urât. „În două ore de la discuţia telefonică, acesta a venit la Iaşi şi mi-a cerut să ne întâlnim. I-am repetat în faţă că nu mai accept comportamentul său. Răspunsul lui a fost că, dacă nu îmi convine, să plec din JTI, pentru că aşa se comportă el şi că nimeni nu i-a cerut explicaţii până atunci şi nici nu se va schimba, pentru că nu are de ce“, povesteşte Paraschiv.

“Mi-au înscenat o lipsă în gestiune”

Actualul reclamant mai spune că, în noiembrie 2016, când era în concediu, Ursu ar fi pus nişte colegi să ia nişte ţigări de la magazine de care acesta răspundea. „Când m-am întors din concediu, m-au pus să fac inventar şi bineînţeles că mi-a ieşit lipsă în gestiune de aproximativ 8.000 lei. Mi-au dat un timp scurt să recuperez acea sumă şi pe urmă, în decembrie, am fost anunţat că mi s-a desfăcut contractul muncă, fără a fi pus să dau vreun leu înapoi“, conchide Cristian Paraschiv, care acum lucrează ca PR la o reţea de firme din SUA.

REPORTER DE IAŞI a solicitat şi poziţia oficială a firmei JTI România, însă până la închiderea ediţiei nu am primit niciun răspuns.

Paraschiv spune că a trăit un coşmar în ultimii ani

Plata orelor suplimentare, câştigată în instanţă

Alţi patru foşti angajaţi din Iaşi au dat în judecată, în trecut, distribuitorul de ţigări JTI, solicitând plata drepturile băneşti cu titlul de ore suplimentare, pentru perioada aprilie 2012 – martie 2014, calculate prin adăugarea unui spor de 75% la valoarea orei normale de lucru. Celor patru li s-a recunoscut dreptul la plata a câte 1.500-1.700 de ore suplimentare.

Program de la ora 7.45

Într-un mail primit de la şeful său, în decembrie 2014, Cristian Paraschiv era înştiinţat că programul său începe la ora 07.45 şi se termină după ora 17.00.

Rezultă un program care depăşea 10 ore de muncă.

O amendă penală neplătită i-ar putea aduce fratelui preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal o pedeapsă cu închisoarea n Procesul se judecă la Curtea de Apel Iaşi n Cosmin Ştefan Burleanu a fost condamnat definitiv la 3.000 de lei amendă penală pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat.

S-a legitimat ca avocat stagiar, a purtat robă şi a reprezentat clienţi în instanţă, deşi nu ar fi avut acest drept. 

Achitat pentru infracţiuni mai grave

Aceste acuzaţii i-au fost aduse de procurori lui Cosmin Ştefan, fratele lui Răzvan Burleanu, preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal (FRF), fapte pentru care a şi fost condamnat definitiv, în 30 iunie 2017, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut o decizie a Curţii de Apel Iaşi. Pedeapsa: 3.000 de lei amendă penală pentru exercitarea fără drept a unei profesii. În acelaşi dosar, Burleanu Junior a fost achitat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune.

Amenda trebuia plătită integral în termen de trei luni de la decizia definitivă, iar dovada plăţii trebuia comunicată judecătorului delegat cu executarea de la instanţa ieşeană. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, magistratul a sesizat Curtea de Apel Iaşi că Ştefan Burleanu nu a plătit amenda.

Invocă o cale extraordinară de atac

„Până la data prezentei sesizări (25 octombrie 2017 n.r.) nu a fost primită dovada achitării vreunei sume de bani din cuantumul amenzii penale de către Burleanu Ştefan Cosmin. (...) Urmează ca instanţa să aprecieze asupra înlocuirii pedepsei amenzii”, se arată în sesizarea făcută de judecătorul delegat la Biroul de Executari Penale din cadrul Curţii de Apel Iaşi.

Judecătorul urmează să decidă dacă îi va înlocui lui Cosmin Ştefan Burleanu pedeapsa amenzii cu muncă în folosul comunităţii sau cu închisoarea, potrivit legii.

Întrebat de REPORTER DE IAŞI care au fost motivele pentru care nu şi-a plătit amenda, Burleanu a precizat că a mai deschis o acţiune la instanţa supremă. „Am exercitat o cale extraordinară de atac, urmând să achit amenda ulterior”, a declarat Cosmin Burleanu.

Primul termen al procesului de înlocuire a pedepsei amenzii cu închisoarea va fi la Curtea de Apel Iaşi pe 15 noiembrie. Totuşi, Cosmin Burleanu mai are „o portiţă de scăpare”. În situaţia în care plăteşte cei 3.000 de lei pe parcursul soluţionării dosarului , sesizarea va fi respinsă ca rpmasă fără obiect, conform legii.

Procurori: „Fals avocat”

Dosarul penal care i-a avut protagonişti pe fratele mai mic al lui Răzvan Burleanu, Cosmin Ştefan, pe fostul magistrat Sorin Curpăn, de la Judecătoria Bacău şi Vasile Botomei, care conducea un barou „paralel” a ajuns în instanţă în urmă cu patru ani.

Cosmin Burleanu a fost acuzat că, în 2013, s- a prezentat la Curtea de Apel Bacău în calitate de avocat stagiar la ”«Cabinetul de avocatură Vasile Botomei», care nu este constituit potrivit Legii nr.51/1995 republicată (Legea avocaturii n.r.), prestând efectiv activitate de avocat, şi a folosit fără drept denumirile false de «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România»”. Procurorii au mai susţinut că, de alte trei ori, tânărul a reprezentat în calitate de „avocat” o persoană într-un proces de la Judecătoria Bacău.

A plătit 4.000 de lei

Burleanu a ajuns membru al „Baroului Botomei” după ce a plătit o taxă de 4.000 de lei şi a dat un examen „formal”, în faţa unei comisii formată din Sorin Curpăn şi Vasile Botomei. „La 16.10.2012 a semnat contractul de colaborare nr. 14 cu inculpatul Botomei Vasile, prin care se prevede că pentru clienţii pe care urma să-i reprezinte în instanţă, găsiţi de el, şi aduşi la cabinetul inculpatului (Botomei n.r.), ar fi primit 15-30% din încasări”, se arată în rechizitoriul Parchetului.

În acelaşi dosar, Botomei a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru folosirea fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” ori „Uniunea Avocaţilor din România” sau a denumirilor legate de profesia de avocat, iar Vasile Curpăn pentru complicitate la infracţiunea de mai sus.

Curpăn, un prieten de calibru

Formau o „frăţie”

Alături de fostul judecător Sorin Curpăn, Burleanu ar fi publicat 61 de articole ştiinţifice şi nouă cărţi, cheltuielile pentru publicare fiind suportate de amândoi. Printre acestea se numără şi „Tratat de diplomaţie” sau „România la cumpăna istoriei. Tratat de istorie, politică şi drept”.

140 de zile de închisoare pentru 800 de lei

Este greu de crezut că Burleanu Junior nu va scăpa de acest proces, dar dacă nu o va face riscă destul de mult. Astfel, un pensionar din comuna Ciurea a ajuns la închisoare, în 2015, după ce nu a plătit o amendă penală de 800 de lei pentru lovire. Mihai Ceasenschi a fost condamnat după un scandal în familie. Iniţial, magistraţii au eşalonat plata amenzii penale în 16 tranşe, câte 50 de lei pe lună. Cum nici de această dată bărbatul nu a achitat-o, instanţa a decis ca pentru suma respectivă, ieşeanul să execute 140 de zile de închisoare.

O amendă penală neplătită i-ar putea aduce fratelui preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal o pedeapsă cu închisoarea n Procesul se judecă la Curtea de Apel Iaşi n Cosmin Ştefan Burleanu a fost condamnat definitiv la 3.000 de lei amendă penală pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat.

S-a legitimat ca avocat stagiar, a purtat robă şi a reprezentat clienţi în instanţă, deşi nu ar fi avut acest drept. 

Achitat pentru infracţiuni mai grave

Aceste acuzaţii i-au fost aduse de procurori lui Cosmin Ştefan, fratele lui Răzvan Burleanu, preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal (FRF), fapte pentru care a şi fost condamnat definitiv, în 30 iunie 2017, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut o decizie a Curţii de Apel Iaşi. Pedeapsa: 3.000 de lei amendă penală pentru exercitarea fără drept a unei profesii. În acelaşi dosar, Burleanu Junior a fost achitat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune.

Amenda trebuia plătită integral în termen de trei luni de la decizia definitivă, iar dovada plăţii trebuia comunicată judecătorului delegat cu executarea de la instanţa ieşeană. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, magistratul a sesizat Curtea de Apel Iaşi că Ştefan Burleanu nu a plătit amenda.

Invocă o cale extraordinară de atac

„Până la data prezentei sesizări (25 octombrie 2017 n.r.) nu a fost primită dovada achitării vreunei sume de bani din cuantumul amenzii penale de către Burleanu Ştefan Cosmin. (...) Urmează ca instanţa să aprecieze asupra înlocuirii pedepsei amenzii”, se arată în sesizarea făcută de judecătorul delegat la Biroul de Executari Penale din cadrul Curţii de Apel Iaşi.

Judecătorul urmează să decidă dacă îi va înlocui lui Cosmin Ştefan Burleanu pedeapsa amenzii cu muncă în folosul comunităţii sau cu închisoarea, potrivit legii.

Întrebat de REPORTER DE IAŞI care au fost motivele pentru care nu şi-a plătit amenda, Burleanu a precizat că a mai deschis o acţiune la instanţa supremă. „Am exercitat o cale extraordinară de atac, urmând să achit amenda ulterior”, a declarat Cosmin Burleanu.

Primul termen al procesului de înlocuire a pedepsei amenzii cu închisoarea va fi la Curtea de Apel Iaşi pe 15 noiembrie. Totuşi, Cosmin Burleanu mai are „o portiţă de scăpare”. În situaţia în care plăteşte cei 3.000 de lei pe parcursul soluţionării dosarului , sesizarea va fi respinsă ca rpmasă fără obiect, conform legii.

Procurori: „Fals avocat”

Dosarul penal care i-a avut protagonişti pe fratele mai mic al lui Răzvan Burleanu, Cosmin Ştefan, pe fostul magistrat Sorin Curpăn, de la Judecătoria Bacău şi Vasile Botomei, care conducea un barou „paralel” a ajuns în instanţă în urmă cu patru ani.

Cosmin Burleanu a fost acuzat că, în 2013, s- a prezentat la Curtea de Apel Bacău în calitate de avocat stagiar la ”«Cabinetul de avocatură Vasile Botomei», care nu este constituit potrivit Legii nr.51/1995 republicată (Legea avocaturii n.r.), prestând efectiv activitate de avocat, şi a folosit fără drept denumirile false de «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România»”. Procurorii au mai susţinut că, de alte trei ori, tânărul a reprezentat în calitate de „avocat” o persoană într-un proces de la Judecătoria Bacău.

A plătit 4.000 de lei

Burleanu a ajuns membru al „Baroului Botomei” după ce a plătit o taxă de 4.000 de lei şi a dat un examen „formal”, în faţa unei comisii formată din Sorin Curpăn şi Vasile Botomei. „La 16.10.2012 a semnat contractul de colaborare nr. 14 cu inculpatul Botomei Vasile, prin care se prevede că pentru clienţii pe care urma să-i reprezinte în instanţă, găsiţi de el, şi aduşi la cabinetul inculpatului (Botomei n.r.), ar fi primit 15-30% din încasări”, se arată în rechizitoriul Parchetului.

În acelaşi dosar, Botomei a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru folosirea fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” ori „Uniunea Avocaţilor din România” sau a denumirilor legate de profesia de avocat, iar Vasile Curpăn pentru complicitate la infracţiunea de mai sus.

Curpăn, un prieten de calibru

Formau o „frăţie”

Alături de fostul judecător Sorin Curpăn, Burleanu ar fi publicat 61 de articole ştiinţifice şi nouă cărţi, cheltuielile pentru publicare fiind suportate de amândoi. Printre acestea se numără şi „Tratat de diplomaţie” sau „România la cumpăna istoriei. Tratat de istorie, politică şi drept”.

140 de zile de închisoare pentru 800 de lei

Este greu de crezut că Burleanu Junior nu va scăpa de acest proces, dar dacă nu o va face riscă destul de mult. Astfel, un pensionar din comuna Ciurea a ajuns la închisoare, în 2015, după ce nu a plătit o amendă penală de 800 de lei pentru lovire. Mihai Ceasenschi a fost condamnat după un scandal în familie. Iniţial, magistraţii au eşalonat plata amenzii penale în 16 tranşe, câte 50 de lei pe lună. Cum nici de această dată bărbatul nu a achitat-o, instanţa a decis ca pentru suma respectivă, ieşeanul să execute 140 de zile de închisoare.

Bani publici „cablaţi” la o reţea formată exclusiv din membri ai partidului de guvernământ n O firmă înfiinţată de Alexandru Bîndar în august a semnat două contracte, atribuite direct, cu Casele de Cultură ale Studenţilor din Iaşi şi Bucureşti n Ambele sunt conduse de colegi de partid ai lui Bîndar, cel de la Iaşi fiind şi consilier local n Anunțul a stat pe SEAP doar 48 de minute

O ciubucăreală ordinară. Aşa poate fi descrisă, în câteva cuvinte, afacerea pe care au făcut-o trei tineri pesedişti. Alexandru Bîndar, consilier al ministrului Educaţiei, a prins, prin firma BVA Condev la care este asociat, două contracte în valoare însumată de aproape 53.000 lei cu Casele de cultură ale studenţilor din Iaşi şi Bucureşti.

Cele două instituţii sunt conduse de tinerii pesedişti Bogdan Crucianu şi Doru Iamandi. Pentru a salva aparenţele, casele de cultură au selectat firma BVA Condev de pe portalul de achiziţii publice (SEAP).

Culmea eficienţei: Alexandru Bîndar a înfiinţat firma, cu sediul social în Cepleniţa (judeţul Iaşi), la sfârşitul lunii august şi, la doar câteva săptămâni, a obţinut cele două contracte. Pe 16 octombrie a câştigat la Bucureşti, iar pe 24 la Iaşi. Curat murdar, cum ar zice Caragiale. Obiectul contractelor a fost similar, cursuri de formare profesională.

Două contracte pe tavă

Firma BVA Condev s-a înfiinţat la sfârşitul lunii august 2017 şi îi are ca fondatori pe Vasile Bandar şi pe Alexandru Bîndar, ambii originari din comuna Tulnici (judeţul Vrancea). La doar câteva săptămâni de la înfiinţare, pe 16 octombrie, firma la care este acţionar Alexandru Bîndar a câştigat un contract de 48.000 lei cu Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti. Cursuri de formare profesională în cadrul proiectului „Studenţiada 2017”. Mai exact, servicii de training pentru studenţi – 10 cursuri în domeniul „Accesare fonduri pentru tineret” şi 10 cursuri în domeniul „Training Management vs Leadership în mediul asociativ”, a câte 25 cursanţi, în perioada 20–22 octombrie în 10 centre universitare din ţară.

Pentru aceste cursuri, cu un total de 500 de participanţi, s-a estimat un cost de 96 lei/persoană. Aşadar, un total de 48.000 lei. Pe lângă cursurile propriu-zise, firma lui Bîndar trebuia să asigure şi suportul de curs (tipărit), consumabile, cafele pentru cursanţi şi sala de pregătire.

„Firma a fost înfiinţată la sfârşitul lunii august, dar eu şi colaboratorii mei lucrăm de mult timp în domeniul ăsta, de 3 - 4 ani”, a declarat Bîndar. Despre faptul că a prins două contracte cu Casele de cultură ale studenţilor la câteva săptămâni de la înfiinţarea firmei, Bîndar a spus că nu-i nici coincidenţă, nici noroc, nici o reţetă magică: „Pur şi simplu am urcat firma pe SEAP şi am fost selectat”. A fost selectat pe 16, iar pe 20 ţinea deja primul curs.

Selectat în doar 48 de minute

La fix o săptămână şi o zi după obţinerea contractului de la Bucureşti, firma BVA Condev a fost selectată (pe 24 octombrie) şi de Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi, tot pentru cursuri. În acest caz, contractul a fost de doar 4.800 lei. „Au fost cursuri la Iaşi şi în perioada 20 – 22 octombrie pe primul contract, dar şi week-end-ul trecut. Însă au fost tematici diferite”, a explicat Bîndar.
La selecţia de la Iaşi, portalul de achiziţii publice arată că iniţierea procedurii s-a făcut pe 24 octombrie la ora 9:27, iar atribuirea s-a făcut în aceeaşi zi, la ora 10:15, adică la doar 48 de minute distanţă. „N-am ce să comentez despre asta”, a zis Bîndar. Acesta a adăugat că pentru ambele contracte s-a strâns numărul suficient de cursanţi. „Toate documentele s-au depus pentru decont, o să se analizeze materialele şi apoi se face plata. Încă n-a fost făcută”, a declarat acesta.
Despre natura relaţiei cu Bogdan Crucianu, directorul Casei de Cultură a Studenţilor Iaşi, Bîndar a afirmat: „Îl cunosc, avem o relaţie instituţională, dar nu suntem prieteni”. În ciuda repetatelor apeluri telefonice, Crucianu nu a putut fi contactat pentru a-şi spune propriul punct de vedere legat de această afacere.

Crucianu a scris în declaraţia de avere că a plătit pentru o casă cu un avans de 16.500 de euro primit „cadou” de la bunicul lui din Cogeasca

CV-urile celor trei „muschetari” PSD

Alexandru Bîndar a fost numit în februarie anul acesta în funcţia de consilier al ministrului Educaţiei Naţionale. Despre activitatea profesională anterioară şi despre legăturile sale cu Iaşul sunt informaţii inclusiv pe pagina sa de Facebook. Astfel, Bîndar a fost şef de cămin în Campusul „Tudor Vladimirescu”, student evaluator ARACIS, a îndeplinit funcţia de preşedinte al Uniunii Studenţilor din România, dar a fost şi reprezentant al studenţilor în Consiliul de Administraţie al Universităţii Tehnice din Iaşi.

Originar din judeţul Vrancea, Bîndar şi-a finalizat studiile de licenţă şi de master la aceeaşi universitate, unde este acum doctorand. „Între funcţia pe care o deţin la minister şi firmă nu e nicio legătură, sunt lucruri diferite”, a spus Bîndar. Este membru PSD, în acestă calitate fiind desemnat recent, conform Agerpres, drept reprezentat al partidului în juriul care evaluează candidaturile oraşelor Baia Mare, Iaşi şi Satu Mare în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România.

Doru Iamandi conduce Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti din august 2014 ca director adjunct şi din decembrie 2015 ca director plin. Între 2012 şi 2016 a fost consilier local PSD la Sectorul 1. La acelaşi sector a fost şi preşedinte al organizaţiei de tineret a partidului (TSD). Şi Iamandi a îndeplinit diferite funcţii în organizaţii studenţeşti.

Bogdan Crucianu a intrat în Consiliul Local Iaşi din partea PSD în luna decembrie 2016, înlocuind-o pe Camelia Gavrilă care a fost aleasă deputat. Din august 2017, Crucianu a fost numit director la Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi. Acesta este şi prim-vicepreşedinte al TSD Iaşi. Este cunoscut ca un apropiat al primarului Mihai Chirica şi al viceprimarului Gabriel Harabagiu.

12.624 lei a raportat Alexandru Bîndar că ar fi câştigat anul trecut, în urma unui proiect POSDRU, potrivit propriei declaraţii de avere. Adică, o medie de 1.052 lei pe lună.

Bani publici „cablaţi” la o reţea formată exclusiv din membri ai partidului de guvernământ n O firmă înfiinţată de Alexandru Bîndar în august a semnat două contracte, atribuite direct, cu Casele de Cultură ale Studenţilor din Iaşi şi Bucureşti n Ambele sunt conduse de colegi de partid ai lui Bîndar, cel de la Iaşi fiind şi consilier local n Anunțul a stat pe SEAP doar 48 de minute

O ciubucăreală ordinară. Aşa poate fi descrisă, în câteva cuvinte, afacerea pe care au făcut-o trei tineri pesedişti. Alexandru Bîndar, consilier al ministrului Educaţiei, a prins, prin firma BVA Condev la care este asociat, două contracte în valoare însumată de aproape 53.000 lei cu Casele de cultură ale studenţilor din Iaşi şi Bucureşti.

Cele două instituţii sunt conduse de tinerii pesedişti Bogdan Crucianu şi Doru Iamandi. Pentru a salva aparenţele, casele de cultură au selectat firma BVA Condev de pe portalul de achiziţii publice (SEAP).

Culmea eficienţei: Alexandru Bîndar a înfiinţat firma, cu sediul social în Cepleniţa (judeţul Iaşi), la sfârşitul lunii august şi, la doar câteva săptămâni, a obţinut cele două contracte. Pe 16 octombrie a câştigat la Bucureşti, iar pe 24 la Iaşi. Curat murdar, cum ar zice Caragiale. Obiectul contractelor a fost similar, cursuri de formare profesională.

Două contracte pe tavă

Firma BVA Condev s-a înfiinţat la sfârşitul lunii august 2017 şi îi are ca fondatori pe Vasile Bandar şi pe Alexandru Bîndar, ambii originari din comuna Tulnici (judeţul Vrancea). La doar câteva săptămâni de la înfiinţare, pe 16 octombrie, firma la care este acţionar Alexandru Bîndar a câştigat un contract de 48.000 lei cu Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti. Cursuri de formare profesională în cadrul proiectului „Studenţiada 2017”. Mai exact, servicii de training pentru studenţi – 10 cursuri în domeniul „Accesare fonduri pentru tineret” şi 10 cursuri în domeniul „Training Management vs Leadership în mediul asociativ”, a câte 25 cursanţi, în perioada 20–22 octombrie în 10 centre universitare din ţară.

Pentru aceste cursuri, cu un total de 500 de participanţi, s-a estimat un cost de 96 lei/persoană. Aşadar, un total de 48.000 lei. Pe lângă cursurile propriu-zise, firma lui Bîndar trebuia să asigure şi suportul de curs (tipărit), consumabile, cafele pentru cursanţi şi sala de pregătire.

„Firma a fost înfiinţată la sfârşitul lunii august, dar eu şi colaboratorii mei lucrăm de mult timp în domeniul ăsta, de 3 - 4 ani”, a declarat Bîndar. Despre faptul că a prins două contracte cu Casele de cultură ale studenţilor la câteva săptămâni de la înfiinţarea firmei, Bîndar a spus că nu-i nici coincidenţă, nici noroc, nici o reţetă magică: „Pur şi simplu am urcat firma pe SEAP şi am fost selectat”. A fost selectat pe 16, iar pe 20 ţinea deja primul curs.

Selectat în doar 48 de minute

La fix o săptămână şi o zi după obţinerea contractului de la Bucureşti, firma BVA Condev a fost selectată (pe 24 octombrie) şi de Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi, tot pentru cursuri. În acest caz, contractul a fost de doar 4.800 lei. „Au fost cursuri la Iaşi şi în perioada 20 – 22 octombrie pe primul contract, dar şi week-end-ul trecut. Însă au fost tematici diferite”, a explicat Bîndar.
La selecţia de la Iaşi, portalul de achiziţii publice arată că iniţierea procedurii s-a făcut pe 24 octombrie la ora 9:27, iar atribuirea s-a făcut în aceeaşi zi, la ora 10:15, adică la doar 48 de minute distanţă. „N-am ce să comentez despre asta”, a zis Bîndar. Acesta a adăugat că pentru ambele contracte s-a strâns numărul suficient de cursanţi. „Toate documentele s-au depus pentru decont, o să se analizeze materialele şi apoi se face plata. Încă n-a fost făcută”, a declarat acesta.
Despre natura relaţiei cu Bogdan Crucianu, directorul Casei de Cultură a Studenţilor Iaşi, Bîndar a afirmat: „Îl cunosc, avem o relaţie instituţională, dar nu suntem prieteni”. În ciuda repetatelor apeluri telefonice, Crucianu nu a putut fi contactat pentru a-şi spune propriul punct de vedere legat de această afacere.

Crucianu a scris în declaraţia de avere că a plătit pentru o casă cu un avans de 16.500 de euro primit „cadou” de la bunicul lui din Cogeasca

CV-urile celor trei „muschetari” PSD

Alexandru Bîndar a fost numit în februarie anul acesta în funcţia de consilier al ministrului Educaţiei Naţionale. Despre activitatea profesională anterioară şi despre legăturile sale cu Iaşul sunt informaţii inclusiv pe pagina sa de Facebook. Astfel, Bîndar a fost şef de cămin în Campusul „Tudor Vladimirescu”, student evaluator ARACIS, a îndeplinit funcţia de preşedinte al Uniunii Studenţilor din România, dar a fost şi reprezentant al studenţilor în Consiliul de Administraţie al Universităţii Tehnice din Iaşi.

Originar din judeţul Vrancea, Bîndar şi-a finalizat studiile de licenţă şi de master la aceeaşi universitate, unde este acum doctorand. „Între funcţia pe care o deţin la minister şi firmă nu e nicio legătură, sunt lucruri diferite”, a spus Bîndar. Este membru PSD, în acestă calitate fiind desemnat recent, conform Agerpres, drept reprezentat al partidului în juriul care evaluează candidaturile oraşelor Baia Mare, Iaşi şi Satu Mare în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România.

Doru Iamandi conduce Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti din august 2014 ca director adjunct şi din decembrie 2015 ca director plin. Între 2012 şi 2016 a fost consilier local PSD la Sectorul 1. La acelaşi sector a fost şi preşedinte al organizaţiei de tineret a partidului (TSD). Şi Iamandi a îndeplinit diferite funcţii în organizaţii studenţeşti.

Bogdan Crucianu a intrat în Consiliul Local Iaşi din partea PSD în luna decembrie 2016, înlocuind-o pe Camelia Gavrilă care a fost aleasă deputat. Din august 2017, Crucianu a fost numit director la Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi. Acesta este şi prim-vicepreşedinte al TSD Iaşi. Este cunoscut ca un apropiat al primarului Mihai Chirica şi al viceprimarului Gabriel Harabagiu.

12.624 lei a raportat Alexandru Bîndar că ar fi câştigat anul trecut, în urma unui proiect POSDRU, potrivit propriei declaraţii de avere. Adică, o medie de 1.052 lei pe lună.