fbpx
 

Items filtered by date: Marti, 16 Ianuarie 2018

Mulți dintre oamenii întrebați nici măcar nu mai recunosc acum că au votat PSD la ultimele alegeri n Pe alegători îi interesează mai mult veniturile și propria familie decât ce se întâmplă cu politica românească.

Dacă te orientezi după ce spun oamenii întâlniți pe drum la Holboca, o localitate la 4 km de oraș, PSD este un partid terminat la următoarele alegeri. Puțini sunt cei care recunosc că l-au votat ultima dată, după anul de guvernare social-democrată. Celor mai mulți le este greu să recunoască ce au ales.

În schimb, mulți dintre cei întrebați de REPORTER DE IAȘI sunt supărați pe Mihai Tudose și pe Liviu Dragnea din cauza ultimului scandal pe care l-au provocat. Pe scurt, oamenii sunt sătui de lupte, vor liniște. Așteaptă îndeplinirea promisiunilor electorale ce tot întârzie, cu calendarul PSD în mână. Și primul șoc la care se așteaptă sunt salariile pe ianuarie, ce vor veni în prima parte a lui februarie. Au un al șaselea simț care le spune că nu vor fi, de fapt, mărite.

 

Mihai Perdul din Holboca

Recunoaște că a rămas mut de uimire la ultimul scandal din PSD. Nu se aștepta, dar a ținut cu Dragnea. „Nu mai votez nici cu Dragnea, nici cu nimeni. Tudose a vrut să acapareze puterea, Parlamentul. Nu poți schimba tu asta, premier fiind. Păi pe Tudose cine l-a pus acolo? Nu partidul, nu Parlamentul? Așa că bine i-a făcut Dragnea. Dar nici el nu-i mai breaz”, spune Mihai Perdul.

Este la curent cu ultimele evenimente din țară, dar îi este mai aproape ziua de mâine și propriul buzunar. Spune că nu va mai vota, este dezamăgit. „Eu cu mine votez data viitoare, nu mai stric buletinul meu de vot pe altcineva. Am 44 de ani vechime în muncă și o pensie de 1.023 de lei, cu cine să mai votez, că nu se schimbă nimic. Am fost la Casa de Pensii recent, mi-au spus că nu se recalculează până în iulie, când ar urma să primesc 10%”, mai spune omul.

 

Maria de la Delphi

Are 2.100 de lei salariu și zilnic face naveta de la Holboca în celălalt capăt al Iașului, la Delphi. „Nu mă duc pe banii mei, vine autobuzul să ne ia, că nu mi-aș permite”, spune femeia. O interesează prea puțin soarta lui Liviu Dragnea, în schimb este îngrijorată de salariul pe ianuarie.

Eu grija lor o am? Ori că-i votezi, ori că nu-i votezi, tot aia este. Fac ce vor ei. Ce să simt eu de la guvernarea din ultimul an? Dacă mi-au promis mai mulți bani, dar îmi iau mai mult impozit, eu cu ce rămân?”, se întreabă angajata concernului american.

Stai că vedem imediat, luna asta în care luăm banii pe ianuarie. Ce folos că au mărit salariile, dacă la final rămâi cu bani mai puțini... Toate prețurile sunt mai mari, mai contează că au promis bani mai mulți?”, mai spune Maria. Nu mai crede în bunăstare, oricine i-ar promite asta. Știe că a așteptat-o 30 de ani degeaba.

 

Vasile din Ruseni

Vasile nu vrea să-și spună decât prenumele. Puțin amețit de alcool, ne explică ce caută în Holboca, pentru că este, de loc, din Ruseni. A venit la o firmă din zonă și este total dezinteresat de ce vor face pe viitor liderii PSD.

Nici măcar nu mă mai uit la știri. Atât s-au certat c-a ajuns să nu mă mai intereseze. Tot noi rămânem chinuiți și necăjiți, ei nu suferă”, spune Vasile. Oricum, are și o morală legată de ultimul an din România și programul de guvernare: „Ce să-mi dea? Bani în plus? Nu-i mai crede nimeni. Dacă vrei să ai bani, muncești, dacă nu muncești - nu ai. În nici un caz nu aștepți de la ei să-ți dea ceva în plus”, mai explică Vasile din Ruseni.

 

Pe Maria n-o interesează

Maria vine agale dinspre stația de autobuz din vale și spune că nu vrea să mai audă de politică, atunci când este întrebată. Mai spune și că nu s-a uitat deloc la ultimele încordări din principalul partid românesc și că, oricum, nimeni nu are nimic de câștigat.

Nu mă întrebați, că nu mă interesează deloc ce fac politicienii. Nu am fost la alegeri, nu mă mai interesează subiectul ăsta, pentru noi este la fel, oricine conduce”, spune, după care grăbește pasul.

În urma ei vine un alt localnic, ceva mai vorbăreț. Îl cheamă Ioan și recunoaște cu jumătate de gură că a votat mereu PSD. Bunul simț îi dictează să încerce să ascundă informația, ceva îi spune că scandalurile nu fac bine. „Promisiunile sunt una, ce a fost anul ăsta este alta. Adică ce vreau să spun este că asta am observat: prețurile au crescut, mai aud la alții că au de plătit la bancă bani mai mulți, biletul de autobuz până în oraș mă costă mai mult cu 50 de bani. Unde-i bunăstarea? Doar pe hârtie, vă spun eu”, explică Ioan.

Despre ultimul scandal din PSD spune că a fost provocat de cineva, dar nu știe de cine. Cât am prins de la televizor, atât am înțeles. Că Tudose a vrut mai multă putere, că s-au certat în Guvern și că prim- ministrul tocmai a demisionat. Dar nu m-a interesat cine are dreptate. Problemele noastre sunt aici, la Holboca, nu la București”, mai spune Ioan.

Holboca

Comuna are peste 13.000 de locuitori la ultimul recensământ, iar primarul Gheorghe Ștefurac, de la PSD, este în funcție din 2000. Conform statisticilor depuse de Primăria Holboca pe Zona Metropolitană Iași, din totalul populației, 10% este peste 65 de ani. Peste 2.200 de locuitori sunt pensionari.


Publicat in Slideshow HOMEPAGE

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

Problema amplasamentului la Moara de Vânt este că se bazează pe promisiunea că se vor face drumuri, dar realist Șoseaua de Centură nu va trece pe-acolo mai devreme de 10 ani, iar Comisia Europeană vrea șosele care există în prezent, nu vorbe goale.

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.


Publicat in Slideshow HOMEPAGE

O maşină a ars în întregime, iar două persoane au fost rănite, în urma unui incendiu izbucnit, în această seară, la un service auto din Galaţi, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Galaţi, Cătălin Sion.

Potrivit sursei citate, din hală au ars aproximativ 150-200 metri pătraţi şi toate bunurile din interior.

‘Au fost două persoane care au suferit arsuri uşoare. Uneia i s-a acordat asistenţă medicală la faţa locului de către echipajul SMURD, fără a fi transportată la spital, iar o persoană s-a deplasat singură la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Galaţi, tot cu arsuri uşoare’, a spus Sion.

ISU Galaţi a intervenit cu patru autospeciale de la Detaşamentul de Pompieri Galaţi.

‘Cauza probabilă a incendiului este în curs de stabilire’, a precizat Sion. (Agerpres/ FOTO arhivă libertatea.ro)


Publicat in Moldova

Magistraţii de la Tribunalul Vaslui au decis, marţi, reluarea de la zero a procesului în care 22 de vameşi de la Vama Albiţa erau judecaţi pentru fapte de corupţie.

Decizia vine după ce judecătorul care a instrumentat dosarul vameşilor a plecat la o altă instanţă, exact înainte de ultimul termen din proces.

„Potrivit unei hotărâri CEDO, neaudierea directă a inculpatului şi a martorilor de către noul judecător învestit cu soluţionarea cauzei după schimbarea componenţei completului atrage o încălcare a dreptului la un proces echitabil”, a declarat avocatul Oana Iovu.

Noul judecător a decis readministrarea probatoriului, strategie pe care apărătorii o aveau oricum pregătită. Astfel, atât inculpaţii, cât şi sute de martori urmează să fie reaudiaţi.

În urmă cu patru ani, 22 vameşi de la Albiţa au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, pentru fapte de corupţie. La momentul respectiv, în urma unor descinderi la domiciliile acestora, au fost ridicaţi saci cu bani, sumele neputând fi justificate de vameşi. 18 persoane au fost arestate, ulterior ele fiind eliberate şi plasate sub control judiciar.

Dintre toate persoanele trimise în judecată pentru fapte de corupţie, una singură a admis acuzaţiile şi a cerut să fie judecată în baza acordului de recunoaştere. (Agerpres/ FOTO adevarul.ro)


Publicat in Moldova

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, astăzi, că relaţiile româno-japoneze vor fi ridicate la nivel de parteneriat strategic „în viitorul nu foarte îndepărtat”.

„Astăzi, am fost de acord că împărtăşim aceleaşi valori şi obiective strategice, avem evaluări similare în materie de securitate într-un mediu atât de volatil, precum şi interese economice comune. În acest context, am decis împreună cu domnul prim-ministru Abe să lansăm demersurile necesare pentru ca în viitorul nu foarte îndepărtat să ridicăm relaţia dintre România şi Japonia la nivel de parteneriat strategic”, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că vizita premierului japonez reprezintă un „moment istoric”.

„Este prima vizită oficială pe care o întreprinde un prim-ministru al Japoniei în istoria relaţiilor româno-nipone şi prima vizită a unui înalt oficial în anul 2018 atât de important pentru noi – anul centenar al României moderne. În acelaşi timp, este un context special. În acest an aniversăm cinci ani de la stabilirea Parteneriatului reînnoit între statele noastre, după ce anul trecut s-au împlinit 15 ani de la ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de parteneriat. Tot anul s-au împlinit şi 100 de ani de la numirea primului trimis extraordinar al României în Japonia”, a spus şeful statului.

El a precizat că discuţiile au arătat că relaţiile româno-japoneze au atins un nivel superior de maturitate, ceea ce va duce la intensificarea şi consolidarea şi mai mult a cooperării sectoriale, în toate domeniile.

Şeful statului a precizat că discuţiile au vizat şi dimensiunea economică a parteneriatului româno-japonez şi că a încurajat realizarea mai multor investiţii japoneze în România şi creşterea schimburilor comerciale.

Iohannis a menţionat că a discutat cu oficialul japonez şi despre dimensiunea culturală a relaţiilor dintre România şi Japonia, inclusiv despre Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu.

De asemenea, discuţiile au vizat colaborarea tot mai extinsă dintre Uniunea Europeană şi Japonia.

„L-am felicitat pe domnul prim-ministru pentru reuşita deosebită a finalizării recente a negocierilor Acordului de Parteneriat Economic dintre Uniune şi Japonia, care va avea un efect pozitiv, evident, şi asupra relaţiei cu România”, a afirmat Iohannis.

El a mai spus că a discutat cu premierul nipon şi despre evoluţiile de actualitate din cadrul Uniunii, cu accent asupra procesului de relansare a proiectului european, dar şi despre Brexit.


Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, astăzi, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, în cadrul vizitei oficiale a înaltului demnitar nipon la Bucureşti.

Este prima vizită în România a unui prim-ministru al Japoniei şi are loc în contextul celebrării a cinci ani de la convenirea, în 2013, a Parteneriatului Reînnoit dintre România şi Japonia.

Cei doi oficiali vor avea convorbiri în format restrâns, convorbiri în plenul delegaţiilor, declaraţii de presă, iar preşedintele Klaus Iohannis va oferi în onoarea prim-ministrului Shinzo Abe un dineu oficial.

Agenda convorbirilor include, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, „stadiul şi perspectivele de consolidare a relaţiilor foarte bune de Parteneriat Reînnoit dintre România şi Japonia, la nivel politic, economic, cultural, al securităţii şi al relaţiilor interumane”.

De asemenea, vor fi abordate subiecte precum cooperarea Japoniei cu Uniunea Europeană, inclusiv în contextul Acordului de Parteneriat Economic dintre Japonia şi UE, evoluţiile la nivel regional, cu accent asupra dosarului nord-coreean, respectiv cooperarea româno-japoneză în plan multilateral.

Potrivit AFP, premierul Shinzo Abe întreprinde un turneu diplomatic în Europa Centrală şi de Est, care cuprinde Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Serbia şi România, în contextul în care Japonia încearcă să obţină sprijin pentru politica sa fermă faţă de Coreea de Nord.

Abe, care urmează să aibă întâlniri cu liderii celor şase ţări vizitate, va fi însoţit de reprezentanţii a peste 30 de companii japoneze. (Agerpres/ FOTO capital.ro)


Publicat in Presedintie

Copilul în vârstă de doi ani din Mitocul Dragomirnei, în cazul căruia s-a confirmat diagnosticul de rujeolă şi care a murit la începutul acestei luni în Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava a contractat virusul în spital, a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, în urma finalizării anchetei, directorul adjunct al DSP Suceava, medicul epidemiolog Cătălina Zorescu.

Potrivit acesteia, în cursul anchetei epidemiologice derulate de DSP, s-a stabilit că doi dintre cei 13 copii diagnosticaţi în acest an cu rujeolă au fost spitalizaţi în aceeaşi perioadă sau în zile apropiate cu copilul din Mitocul Dragomirnei, iar sora unui alt copil care a fost internat a contactat, de asemenea, virusul, toţi aceşti copii nefiind vaccinaţi.

Medicul epidemiolog a subliniat că, în cazul rujeolei, erupţia cutanată apare mai târziu sau poate să lipsească, anticorpii pot fi depistaţi în sângele bolnavului abia la 3 – 4 zile de la erupţie, ceea ce face aproape imposibil un diagnostic precoce de rujeolă, însă el este contagios de la început.

‘Aici este dificultatea cu rujeola, că virusul se elimină masiv încă de la debut, însă anticorpii sunt depistaţi la 3 – 4 zile de la erupţie’, a spus Zorescu, subliniind că, în cazul copilului de la Mitocul Dragomirnei, nu exista contraindicaţie definitivă pentru vaccinare şi ar fi trebuit imunizat.

Adjunctul DSP Suceava a făcut apel la medicii de familie ”să reevalueze contraindicaţiile de vaccinare” deoarece ”singura formă eficientă de prevenire a rujeolei este vaccinarea’.

Un copil în vârstă de de 2 ani din localitatea suceveană Mitocu Dragomirnei a decedat pe 4 ianuarie, în Secţia de Anestezie Terapie Intensivă (ATI) din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava.

Purtătorul de cuvânt al SJU Suceava, Mihai Ardeleanu, declara atunci pentru AGERPRES că existau suspiciuni conform cărora rujeola ar fi putut cauza decesul copilului, dar numai analiza probelor serologice prelevate şi trimise la Bucureşti va putea confirma sau infirma un diagnostic.

Potrivit lui Ardeleanu, băieţelul decedat în SJU Suceava nu era vaccinat împotriva rujeolei.

Copilul ar fi ajuns în Secţia de Pediatrie a SJU Suceava cu o stomatită, în ziua următoare a fost transferat în Secţia ATI, după ce starea sa s-a agravat, iar a treia zi dimineaţa a survenit decesul.

”A venit cu o stomatită aftoasă, după care s-a dezvoltat un sindrom respirator cu tuse, cu insuficienţă respiratorie, cu scăderea saturaţiei în oxigen. A fost pus pe terapie intensivă în Secţia de Pediatrie şi starea de sănătate deteriorându-se, a fost transferat în Secţia ATI unde, după toate eforturile depuse, a decedat”, a spus Ardeleanu.

În ultimii doi ani, în România au fost diagnosticate cu rujeolă 10.307 persoane şi s-au înregistrat 37 de decese. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)


Publicat in Moldova
Marti, 16 Ianuarie 2018 21:43

Mihai Fifor – desemnat premier interimar

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi că l-a desemnat pe Mihai Fifor, actualul ministru al Apărării, să exercite interimar funcţia de prim-ministru al României, în urma demisiei lui Mihai Tudose.

Conform art. 107, alin. 3 din Constituţie, ‘…preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern’. Interimatul poate dura cel mult 45 de zile.

(Agerpres/FOTO arhivă digi24.ro)


Publicat in Guvern
Aseara, la ora 21.00, Tereza Prisecaru, co-fondatoare, alături de soțul ei, al grupului industrial Conex, din Iași, a fost încarcerată în Penitenciarul Iași, în urma sentinței definitive din Dosarul Nuclearelectrica. Este printre cele mai șocante știri despre mediul de afaceri ieșean. 
 
Curtea de Apel București a menținut sentința din prima instanță, de 5 ani cu executare, în cazul Terezei Prisecaru, precum și obligarea acesteia la plata a 13,45 milioane de lei, despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului. Sentința este definitivă. Toate condamnările inițiale au fost menținute, cu excepția unuia dintre acuzați, Tudor Andrei Anghelescu, pentru care condamnarea a fost redusă de la 4 ani și 6 luni la 4 ani cu executare.
 
În minuta deciziei Curții de Apel București se arată: „Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie, inculpații ROTARU IOAN, NEMŢANU RĂDUCU, PRISECARU TEREZA, ISPAS GHEORGHE, IRIMIE TRAIAN CEZAR si partea responsabila civilmente S.C. TESS CONEX S.A. IASI, împotriva aceleiasi sentinței penale”.
 
Până la a ajunge la această decizie, instanța amânase pronunțarea de mai multe ori, începând cu noiembrie 2017. Prima sentință fusese dată de Judecătoria Sectorului 1 București.

 Potrivit DNA, intre 2003 – 2005, directorii Nuclearelectrica Ioan Rotaru si Traian Cezar Irimie au semnat 3 contracte de achiziţii publice şi actele adiţionale la acestea, cu încălcarea prevederilor legale privind atribuirea contractelor de achiziţii publice. Prin încheierea şi derularea defectuoasă a acestor contracte, firma TESS CONEX S.R.L. Iaşi a obţinut ilegal aproape 3 milioane de euro.

Directorul de investitii, Gheorghe Ispas, a avizat un contract de achiziţii în cursul anului 2003 încheiat în mod ilegal cu aceeasi firma, TESS CONEX S.R.L. Directorul Ispas a emis mai multe note justificative privind achiziţionarea din sursă unică de ţevi din inox cu încălcarea procedurilor privind achiziţiile publice, societatea favorizată fiind TESS CONEX S.R.L.
 
Potrivit DNA, directorii Nuclearelectrica au fost ajutati de reprezentanţii firmei beneficiare a contractelor, Tereza Prisecaru, Răducu Nemţanu şi Andrei Tudor Anghelescu.

Răducu Nemţanu a făcut parte din comisiile de negociere din partea TESS CONEX S.R.L şi nu a prezentat contractele încheiate de această firmă cu producătorii bunurilor ce urmau a fi achiziţionate pentru a nu se observa că preţurile producătorilor erau cu mult mai mici, toate acestea în condiţiile în care reprezentanţii producătorilor aveau şi calitatea de acţionari la TESS CONEX S.R.L.

Cu ocazia derulării procedurilor de atribuie a unuia dintre contracte, Andrei Tudor Anghelescu a participat atât în calitate de reprezentant al Nuclearelectrica - făcând parte din comisia de evaluare - cât şi în calitate de reprezentant al firmei TESS CONEX S.R.L. - făcând parte din comisia de negociere.

Astfel, sustin procurorii DNA, firma TESS CONEX S.R.L. a obţinut avantaje patrimoniale în cuantum de 2.433.400,22 RON, adica peste 540 de mii de euro.

Societatea Naţională „Nuclearelectrica” S.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 13.493.080,3 RON, adica aproape 3 milioane de euro. 

Pentru recuperea pagubei, procurorii au dispus sechestrul asigurător asupra bunurilor aparţinând lui Tereza Prisecaru şi TESS CONEX S.R.L.
 

Publicat in Slideshow HOMEPAGE

Câteva primării din județ au semnat contractele cu Guvernul pentru finanțarea proiectelor de infrastructură: școli, grădinițe, apă, canalizare, drumuri. Niciun primar nu crede, realist, că va începe lucările anul acesta, licitațiile și contestațiile fiind foarte anevoioase. Guvernul oricum nu are bani de investiții în 2018. Nu se știe câte proiecte vor primi finanțare efectivă și câte licitații vor rămâne făcute de formă.

Cu frâna de mână trasă. Așa funcționează Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), una dintre cele mai gonflate promisiuni electorale ale PSD. Din cele 30 miliarde de lei (6,5 miliarde de euro), cu care ar urma să se finanțeze 9.500 de obiective de investiții din toată țara, nu s-a cheltuit niciun leu până acum. Termenul limită pentru finanțarea lucrărilor este 2020, însă nu a demarat nicio lucrare. Mai mult, sunt sute de localități care nici măcar n-au semnat contractele de finanțare. În plus, licitațiile pentru proiectare și execuție sunt coșmarul primarilor din județul Iași. De teama contestațiilor, majoritatea edililor cred că nu vor reuși să demareze lucrările în acest an. La Iași, au fost aprobate spre finanțare 228 de proiecte în valoare totală de 829 milioane de lei.

Nici n-au semnat contractele

Comuna Rediu are două proiecte aprobate, unul pentru construirea unei grădinițe cu trei săli de clasă, altul pentru ridicarea unei școli cu patru săli de clasă. În total, pentru ambele proiecte, localitatea ar urma să primească prin PNDL peste 3 milioane de lei. „N-am semnat contractul de finanțare. Noi am trimis toate actele la București, așteptăm să ne cheme. Din punctul nostru de vedere este întârziat pentru că inițial ni s-a zis că toate contractele vor fi semnate cel târziu până în decembrie 2017”, a declarat Vasile Haidău, primarul din Rediu.

Într-o situație similară se află și comuna Vînători. Aici, sunt pregătite șase proiecte (rețele de apă, extinderi și modernizări de creșe, grădinițe și școli) în valoare totală de peste 10,5 milioane de lei. „Am depus la București, în noiembrie și decembrie, studiile de fezabilitate pentru proiectele noastre. Sperăm să semnăm cât mai repede contractele de finanțare”, a spus Constantin Lupu, primarul comunei Vînători.

Nici la Țibănești nu s-au semnat toate contractele. Primăriei i-au fost aprobate cinci proiecte, dar a fost semnat doar unul. „L-am semnat doar pe cel cu canalizarea. La celelalte așteptăm”, a afirmat Aurica Cobuz, primarul din Țibănești. Aceasta este, de fapt, și cea mai mare investiție prin PNDL a comunei, de peste 11 milioane de lei.

 

Proceduri avansate la Ciurea

Sunt și localități care au semnat de câteva săptămâni contractele. La Plugari, primarul Paul Mursa pregătește procedura de licitație. „Avem un proiect de modernizare a drumurilor sătești din Onești, Boroșoaia și Plugari, peste 8,3 kilometri”, a precizat Mursa. De la Guvern ar urma să vină 7,5 milioane de lei. Primarul încă nu s-a decis dacă să scoată la licitație proiectarea și execuția împreună sau separat. „Aș vrea să încep lucrările anul acesta, dar totul depinde de cât de repede finalizăm licitațiile”, a adăugat acesta.
Una dintre cele mai consistente finanțări va fi la Ciurea, primarul Cătălin Lupu declarând că a semnat contractele de finanțare la toate cele cinci proiecte. Alimentare cu apă și patru investiții în școli, totul pe un buget guvernamental de aproape 25 milioane de lei. „Am semnat contractele în decembrie, iar până la sfârșitul acestei luni vreau să organizăm licitațiile pentru proiectare și execuție. Le vom face împreună pentru a câștiga timp. Aș vrea ca din aprilie să ne apucăm de construcții”, a spus Lupu.

Cu contractul semnat este și Viorel Ciobotaru, primarul din Drăgușeni. Are un singur proiect, înființare sistem de alimentare cu apă și canalizare, dar de sumă mare, peste 19,4 milioane de lei de la Guvern. „Pregătim licitațiile pentru proiectare și execuție, eu aș vrea să începem anul ăsta. Așteptăm de mulți ani acest proiect”, a precizat Ciobotaru.

 

Le este frică de contestații
Invariabil, toți primarii cu care au vorbit jurnaliștii REPORTER DE IAȘI au afirmat că le e teamă că procedurile de licitație la proiectare și execuție, împreună sau separat, s-ar putea prelungi foarte mult. Contestațiile care ar putea apărea în urma procedurilor ar împinge deznodământul spre toamnă sau chiar iarnă, când timpul nu ar mai fi favorabil construcțiilor.

40 milioane de euro pentru 7 drumuri

Consiliul Județean Iași a semnat contractele de finanțare pentru toate proiectele care au primit finanțare de la bugetul de stat, prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2. „Șapte drumuri județene au primit finanțare pentru a fi reabilitate și modernizate pe o lungime totală de 93 de kilometri. Valoarea totală a proiectelor este de aproximativ 40 de milioane de euro, din care cofinanțarea asigurată de Consiliul Județean este de aproape un milion de euro”, a precizat Eliza Chirica, purtătorul de cuvânt al CJ.
În afara celor 7 proiecte pe drumuri județene, CJ mai are alte două investiții programate prin PNDL: consolidarea, reabilitarea și refuncționalizarea pavilionului administrativ de la Spitalul de Boli Infecțioase, dar și reabilitarea instalației de încălzire de la școala specială „Constantin Păunescu”. În cazul acestor două obiective, finanțarea guvernamentală este, cumulat, de aproximativ 1,5 milioane de lei.

Super-promisiune: 9.500 de investiții până în 2020

PNDL ar trebui să fie sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală, mai ales în mediul rural. Teoretic, în urma acestui program, fiecare localitate din țară ar urma să aibă un set minim de servicii publice, în sănătate, educație, apă-canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport/drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport.

Guvernanții au anunțat că prin această a doua etapă a PNDL vor fi finanțate 9.500 de obiective de investiții, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Bugetul a fost estimat la 30 de miliarde de lei credite de angajament.


Publicat in Reportaje