Items filtered by date: Miercuri, 03 Ianuarie 2018

S-au făcut audieri, dosarul s-a mutat de la DNA Iași la Parchetul Hârlău dar nu s-a ajuns la un final: clasare sau trimitere în judecată. Primarul din Plugari spune că samsarii nu lucrează cu autoritățile și că pământul va fi dat oamenilor, tocmai încheindu-se procesul cu ADS. Patronul SC Cotnari spune că sunt niște acuzații gratuite.

Un consilier local, Adrian Ciubotariu, din comuna ieșeană Scobinți, acuză DNA Iași de tergiversarea unui dosar în care este anchetat modul în care peste 133 de hectare, ce urmau să ajungă în posesia mai multor persoane, școli și parohii, au ajuns până la urmă la Casa de Vinuri Cotnari, firmă ce îi aparține lui Victor Deleanu, fiul șefului de la SC Cotnari, Constantin Deleanu.

„Din aprilie 2015, dosarul a fost la DNA Iași. De anchetă s-a ocupat ofițerul judiciar Lucian Mursa, fratele primarului din Plugari, Paul Mursa. În primăvara anului 2016, am fost chemat să dau declarații. I-am spus domnului Lucian Mursa că ar fi în conflict de interese deoarece fratele său este primar la Plugari. După mai bine de un an și jumătate de la deschiderea dosarului, DNA a decis să-și decline competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău“, spune Adrian Ciubotariu.

La Hârlău, procurorul de caz i-a dat asigurări lui Ciubotariu că va soluționa cât mai repede acest dosar, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Suntem în decembrie 2017 și procurorul mi-a zis că nu a apucat încă să se ocupe de acest dosar. Mi se pare o mușamalizare“, adaugă Ciubotariu.

Acuze la adresa primarului Mursa

Mai mult consilierul local consideră că trecerea terenurilor în proprietatea SC Cotnari s-a făcut cu știința primarului din Plugari, Paul Mursa. „Unele titluri de proprietate pentru terenuri au fost emise de Comisia de Fond Funciar de la Plugari de când Paul Mursa este primar. Sunt cazuri în care oamenii nici nu au știut că li s-au vândut terenurile. Totuși, primarul Paul Mursa nu este anchetat în acest dosar“, susține Ciubotariu.

Ce s-a întâmplat

În 2012, Comisia judeţeană de fond funciar decide ca 133,49 de hectare de teren să fie radiate de la comuna Scobinţi şi trecute la comuna Plugari, pentru împroprietărirea mai multor persoane, şcoli şi biserici.

Aproximativ 82 de hectare, în mare parte cultivate cu vie, trebuiau să ajungă în posesia a nouă persoane din comuna Scobinţi. „Aceste persoane nu şi-au primit terenurile. Unii sunt decedaţi, cum este cazul lui Vasile Halacu, alţii sunt plecaţi de mult timp din ţară şi fie nu au moştenitori, fie aceştia nu s-au interesat de terenurile pe care trebuiau să le primească, aşa cum este cazul lui Sextil Vasiliu sau Caliopi Vasilescu“, explică Adrian Ciubotariu.

Câțiva lei sau nimic

Adrian Ciubotariu mai zice că terenurile au fost tranzacţionate de Cătălin Sandu, un samsar imobiliar şi au ajuns la Agrofruct Plugari SA.

„În 2012, Costică Ciobanu s-a dus să-şi ia terenul primit prin hotărâre, aproximativ un hectar de teren, din totalul de 4,2 hectare cât avea de primit împreună cu alte rude. El avea terenul în satul Bădeni, dar a fost nevoit să se ducă la Plugari. Acolo, îl aştepta «samsarul» Cătălin Sandu, care i-a propus ca în schimbul terenului să primească suma de 1.600 de euro. Ciobanu nu a acceptat banii, dar nici terenul nu l-a mai primit“, explică Adrian Ciubotariu.

Primarul Mursa recunoaște că mai mulți „samsari imobiliari“ au interese în zonă, însă spune că nu are ce să le facă deoarece totul este legal: „Vin tot felul de oameni și insistă să fie puși în posesie, dar nu avem ce face.“

Terenuri date fără act de proprietate

O adevărată telenovelă s-a întâmplat în cazul a peste 11 hectare de teren pe care le-a moștenit Traian Gagea și nepotul acestuia, Mihai Gagea. Traian Gagea avea titlu de proprietate pe terenul din Scobinți încă din 2004. În 2012, terenul a fost trecut pe numele lui Mihai Gagea și mutat la Plugari. Mai mult Gagea i-a dat o procură lui Cătălin Sandu pentru a vinde terenul. După ce titlul de proprietate a lui Traian Gagea a fost desființat, acesta s-a adresat instanței. Mihai Gagea este pus acum în postura de a restitui suma primită pe teren, aproximativ 116.000 de lei, de la Daniel Mihai, un interpus al lui Cătălin Sandu.

„Toate actele au fost făcute pe numele lui Mihai Gagea cu știința primarului Mursa, tocmai pentru ca acel teren să ajungă într-un final la Cotnari“, susține consilierul local Adrian Ciubotariu.

Școlile şi bisericile plimbate

Din totalul de 133,49 de hectare, 31,64 de hectare au revenit la cinci parohii din comuna Scobinţi, iar 20 de hectare la patru şcoli din aceeaşi comună.

„Nici şcolile din Scobinţi, Bădeni, Sticlărie şi Zagavia şi nici parohiile din Scobinţi, Bădeni, Feteşti, Sticlărie şi Zagavia nu au fost puse în posesie“, precizează Ciubotariu.

Primarul Paul Mursa susține că punerea în posesie a unor persoane, a școlilor și parohiilor nu s-a putut face deoarece primăria s-a aflat în proces pentru 60 de hectare cu ADS.

„Noi am câștigat acel proces și urmează să punem în posesie persoanele care au de primit terenuri. În ceea ce privește școlile și parohiile, precum și câteva persoane din Scobinți, acestea vor primi, până la urmă, terenurile, de la primăria Scobinți“, zice Mursa.

Terenurile sunt la Casa de Vinuri Cotnari

Potrivit consilierului local, mare parte din suprafaţa de teren a ajuns la Casa de Vinuri Cotnari.

„În 2000, Agenţia Domeniilor Statului a concesionat către SC Cotnari o suprafaţă de aproximativ 147 de hectare, potrivit documentelor. În 2011, în urma acţiunilor intreprinse în instanţă de proprietarii unor terenuri, concesiunea a fost reziliată. Casa de Vinuri Cotnari a primit înapoi cele 147 de hectare de la Agrofruct, o fostă societate de stat. În 2011, primăria comunei Scobinţi a solicitat 147,01 hectare, dar a primit doar 133,49 de hectare de teren. Diferenţa de aproape 14 hectare a fost acordată ulterior de Comisia Locală de Fond Funciar, din Scobinţi, printr-o altă hotărâre“, zice consilierul local.

Preşedintele directoratului SC Cotnari, Constantin Deleanu, neagă acvuzațiile aduse și susține că Adrian Ciubotariu este influențat. „Nu răspund la niște acuzații aduse de cineva care ne atacă gratuit.“

Înainte de Crăciun, trei “homeleşi” din Centrul de Urgenţă “C.A Rosetti” au fost daţi afară cu ajutorul unei firme de pază. Una dintre persoane a avut nevoie de îngrijiri medicale. O femeie a acuzat faptul că şeful Centrului a tras-o de haine, iar un alt bărbat că psihologul a ţipat: “Afară cu el! Nu mai putem trăia aici de el!”

În decurs de numai câteva zile, în preajma Crăciunului, trei persoane asistate social au fost date afară din Centrul de Urgenţă pentru Recuperare şi Integrare Socială „C.A Rosetti”. Instituţia oferă găzduire celor fără adăpost şi este administrată de Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) care se află în subordinea Primăriei Iaşi.

“De-abia pot mişca piciorul”

Pentru a-i da afară pe beneficiari, cei de la Centru au chemat de fiecare dată maşina de intervenţie de la Gip Est Security. Aşa s-a întâmplat şi pe 14 decembrie 2017, cu Mariana S., care are probleme mari la un picior, după un accident de muncă suferit în urmă cu câţiva ani. „Domnul Alex (n.r. - şeful Centrului, Alexandru Andrei) mi-a spus că sunt sănătoasă şi că ar fi cazul să plec. I-am spus că sunt bolnavă şi de-abia pot mişca piciorul. Atunci, el a chemat intervenţia. Când au venit cei de la Gip Est Security, domnul Alex m-a tras de haină şi m-a dat afară“, povesteşte femeia.

După câteva nopţi dormite pe stradă, femeia a fost reprimită în Centru după ce a vorbit cu directorul executiv adjunct al DAC, Daniel Ciubotaru.

Bătut de firma de pază

În cazul unui bărbat, cei de la firma de pază, veniţi să-l evacueze, au apelat la violenţă fizică pentru a-l scoate din Centru, deşi acesta nu a avut un comportament agresiv.

Întâmplarea a fost filmată de către o altă persoană din Centru. Bărbatul a fost înjurat şi lovit în mod repetat cu bastonul de cauciuc de către unul dintre membrii echipei de intervenţie de la firma de pază.

Pe filmare se vede cum şeful Centrului, Alexandru Andrei, asistă pasiv la agresarea bărbatului. „După ce l-au bătut, am chemat ambulanţa pentru că avea nevoie de îngrijiri medicale“, spune Verginica S., cea care a filmat cele întâmplate.

Herţanu: “De 12 ani stai aici pe cheltuiala statului”

Cea de-a treia persoană a fost dată afară din Centru pe 20 decembrie. Gelu Pintilie se află de mai mulţi ani în evidenţele celor de la DAC şi nu de puţine ori a intrat în conflict cu conducerea unităţii după ce a făcut publice problemele cu care se confruntă beneficiarii centrelor deţinute de această instituţie. „Doamna psiholog Margareta Herţanu a fost cea care a chemat intervenţia pentru a mă da afară“, explică Pintilie.

Modul în care a fost dat afară Pintilie a fost filmat de către o altă persoană din Centru. Pe filmare se vede cum Herţanu ţipă la cei de la Gip Est Security şi le solicită în mod agresiv să-l dea afară pe Pintilie. „Afară cu el! Nu mai putem trăia aici de el! De 12 ani stai aici pe cheltuiala statului. Ai familie, ieşi afară!“, spune Margareta Herţanu.

Pintilie a demonstrat recent că mama sa nu are casă şi nici posibilitatea să-l susţină financiar. În momentul în care vede că este filmată, Herţanu încearcă să-i smulgă telefonul celei care filmează şi fuge după aceasta prin Centru pentru a-i lua telefonul mobil. „De ce filmezi? Nu ţi-e bine?! Dă-mi telefonul! Tu eşti aici ca să filmezi?!“, îi spune Herţanu pe un ton răstit, în timp ce încerca să-i smulgă telefonul celei care filma.

Dus degeaba la Socola

Cu două seri înainte, cei de la Centru chemaseră Ambulanţa şi Poliţia şi au încercat să-l dea afară pe Pintilie, acuzând că acesta este „nebun“ şi că are un comportament violent. „«Eşti nebun şi nu ai ce căuta aici», mi-a spus Alex Andrei. Au vrut să mă ducă forţat la Socola, dar cei de pe Ambulanţă au spus că nu mă pot forţa. A doua zi, am fost de bună voie la Socola şi doamna doctor Alina Şerban mi-a dat un act cu care pot demonstra că nu sunt nebun. Cred că i-a deranjat actul dat de cei de la Socola“, adaugă Pintilie.

În actul de la spital este consemnat că „pacientul nu are tulburări psihice, este comunicativ în momentul examinării şi nu este o urgenţă psihiatrică.“

Minciuna directorului: „Nu-i dăm afară“

Într-un articol anterior publicat de REPORTER DE IAŞI pe tema posibilelor evacuări din Centru, directorul executiv adjunct al Direcţiei, Daniel Ciubotaru, susţinea că niciunul dintre beneficiarii de la „C.A. Rosetti“ nu vor fi daţi afară în această iarnă. „La o parte dintre ei le-au expirat contractele şi căutăm soluţii pentru a prelungi aceste înţelegeri printr-un act adiţional. E vorba despre aproximativ 30 de persoane. Am analizat în comisie dosarul fiecărei persoane şi încercăm să găsim o soluţie pentru a continua să stea în Centru. Aceste persoane nu au putut fi integrate în familie şi nici pe piaţa muncii. Nu dăm pe nimeni afară iarna. Probabil că vom face un act adiţional de prelungire până la primăvară“, zicea Daniel Ciubotaru. Lucru care nu a avut loc.

Bătrână, lăsată să moară

În Centrul de Tranzit a fost adusă de Poliţia Locală, în a treia zi de Crăciun, o bătrână în vârstă de 61 de ani care ar fi declarat că a fost victima unui accident rutier. Femeia a fost consultată de medicul şi primită să stea pe C.A. Rosetti, ea fiind o obişnuită a locului. Şi nepotul acesteia este beneficiar al aceleiaşi instituţii.

Deşi acuza nişte dureri la coloană şi avea cancer pulmonar, cei de la Centru nu au chemat Salvarea. A doua seară, femeia a intrat în şoc cardio-respirator şi a murit, medicii veniţi la faţa locului neavând ce să mai facă decât să constate decesul.

Şeful Centrului, Alexandru Andrei, asistă sfidător la unul dintre incidente

Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

„Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

Criterii pentru permisie

„Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.

O mână de infractori, dintre care unii condamnaţi pentru fapte grave, a reuşit să păcălească Justiţia. După ce au stat ascunşi între 6 ani şi 13 ani, prin ţară sau străinătate, au scăpat de închisoare pentru că pedepsele s-au prescris, adică a expirat termenul până la care puteau fi trimişi după gratii. Înşelăciune, furt, tâlhărie, vătămare corporală gravă sau chiar tentativă de viol sunt doar câteva dintre faptele cu care se pot „mândri” aceşti inculpaţi condamnaţi de instanţele ieşene şi pentru care nu vor plăti niciodată. REPORTER DE IAŞI a descoperit că, deşi erau daţi în urmărire naţională şi internaţională, unii aveau conturi pe reţele de socializare, dar erau de „negăsit” pentru autorităţi.

Câţiva infractori se pot lăuda că îl întrec cu mult pe Frank Abagnale, personajul principal din filmul „Catch me if you can!” („Prinde-mă! Dacă poţi!”). Condamnaţi iniţial de instanţele ieşene la pedepse cuprinse între 1 an şi 6 luni şi 15 ani de închisoare cu executare, aceştia se pot plimba nestingheriţi pe stradă după ce pedepsele li s-au prescris. Pe lângă încălcarea principiului general al înfăptuirii Justiţiei, în aceste cazuri este de luat în seamă frustrarea victimelor din dosarele cu violenţă. Ce încredere să mai aibă în Justiţie un tânăr bătut sau o fată violată de indivizi care, în final, scapă de pedepsele cu închisoarea pentru că agresorii nu au fost găsiţi?

Ziua fericirii pentru Gafiţa: 20 iulie 2017

Printre cei mai recenţi „norocoşi” se numără Mihai Bogdan Gafiţa (34 de ani), care a primit în 2008 trei ani şi două luni de închisoare pentru vătămare corporală gravă. Pentru că a fost depăşit termenul de 8 ani şi 2 luni de la momentul condamnării, termen în care bărbatul trebuia dus la închisoare, Compartimentul de Executări Penale din cadrul Judecătoriei Iaşi a sesizat instanţa cu o acţiune de contestaţie la executare. Concret, s-a cerut retragerea mandatului din cauza prescripţiei, iar în 20 iulie 2017, cererea a fost admisă.

Documentele care atestă că a fost „albit” cazierul tânărului au fost trimise inclusiv la Ministerul Justiţiei din Italia, în ţara în care acesta se stabilise şi lucrează. Nu cumva ca vreun poliţist italian să nu aibă habar de modificare şi să-l aresteze în baza documentelor prin care, anterior, fusese dat în urmărire. Acest lucru arată că poliţiştii din Iaşi ştiau, în linii mari, unde se află Gafiţa, dar nu au putu face mai mult pentru a-l prinde în limita celor 8 ani şi 2 luni de mai sus.

A bătut un tânăr

Ieşeanul a fost condamnat după ce împreună cu alte două persoane au lovit cu pumnii şi picioarele un tânăr. Scandalul a pornit în seara zilei de 21 mai 2006, în cartierul Dacia, după ce victima nu ar fi vrut să le cumpere băuturi alcoolice amicilor lui Gafiţa. După corecţia încasată de la cei trei, tânărul s-a ales cu o fractură la mâna stângă, pentru care a avut nevoie de 65-70 de zile de îngrijiri medicale. Gafiţa, care fusese anterior condamnat la 4 ani şi 2 luni de închisoare pentru furt şi eliberat condiţionat în august 2005, cu un rest de pedeapsă de 538 de zile, a plecat din ţară la două zile după agresiune. Astfel, el a fost judecat şi condamnat în lipsa, iar din 31 martie 2009 a fost dat în urmărire internaţională.

Deşi căutat, ieşeanul nu a fost găsit de autorităţi, cu toate că le-a dat „indicii” pe Internet. Astfel, în 2014, Mihai Bogdan Gafiţa a postat un CV pe un site de job-uri din Italia, indicând că a lucrat ca mecanic auto şi că locuieşte în localitatea Chieti, din regiunea Abruzzo, folosind chiar şi poza sa.

Arestat prea târziu

Cu câteva zile înainte ca judecătorii ieşeni să retragă mandatul de executare, ieşeanul a început să posteze şi poze cu el pe pagina sa de Facebook. Mai mult, printre prietenii săi virtuali se numără şi cei doi tineri cu care a săvârşit fapta.

„Persoana în cauză a fost dată în urmărire internaţională şi depistată, în iulie 2017, de poliţiştii italieni. A fost arestată, iar ulterior eliberată ca urmare a prescripţiei executării pedepsei”, a explicat subinspector Anca Vîjiac, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi.

REPORTER DE IAŞI l-a contactat pe Mihai Bogdan Gafiţa pe contul său de Facebook şi i-a cerut un punct de vedere, dar acesta a solicitat să documentăm referit la un alt caz. „Dacă vrei să faci un reportaj despre un caz revoltător, îţi dau eu un caz. Este vorba despre tatăl meu, care locuieşte în T.. A fost tăiat cu sabia de către pădurarul din sat, poliţia nu ia măsuri (...). E vorba de o tentativă de omor şi poliţia din T. nu face nimic, nici măcar nu s-a sesizat”, a scris tânărul, după care s-a delogat.

Tentativă de viol: exonerat

De pedepse au scăpat, în toamna lui 2017, şi Dumitru Dobre şi Ion Pruteanu, condamnaţi definitiv, în 2009, la câte trei ani de închisoare cu executare. Primul a primit pedeapsa pentru conducere unui autovehicul sub influenţa alcoolului şi violare de domiciliu, iar cel de-al doilea pentru tentativă de viol şi violare de domiciliu. Deciziile au fost luate tot de Judecătoria Iaşi.

Ion Chirica (67 de ani) din comuna Berezeni, judeţul Vaslui, a fost condamnat, în 2008, de magistraţii ieşeni la patru ani pentru înşelăciune. Acesta a fost acuzat că a a luat anvelope, ulei mineral şi două tahografe de la două firme din Iaşi pentru care a completat două file CEC, care ulterior au fost refuzate la plată. În timpul urmăririi penale, Chirica a fost audiat în dosar, recunoscând parţial faptele, dar apoi s-a făcut nevăzut. În 2017, la peste nouă ani de la condamnare, Judecătoria Iaşi a constatat şi în acest caz prescrierea şi a retras mandatul de executare a pedepsei.

A apărut la după retragerea mandatului

Ieşeanul Iulian Teodorescu (42 de ani) a avut de executat 4 ani şi 6 luni de închisoare, după ce a fost condamnat în două dosare, de înşelăciune şi furt de maşini. Nici acesta nu a fost de găsit, cu toate că a fost dat în urmărire naţională şi internaţională. Ieşeanul nu s-a prezentat nici la proces după ce Compartimentul de Executări Penale din cadrul Judecătoriei Iaşi a sesizat instanţa cu o acţiune de contestaţie la executare, citaţia întorcându-se la dosar.

Însă, la şase zile după ce magistraţii ieşeni au decis retragerea mandatului ca urmare a prescripţiei executării pedepsei, pe 19 octombrie 2016, Teodorescu a venit la instanţă şi a cerut un certificat de grefă, iar ulterior urgentarea motivării sentinţei. Reprezentanţii Poliţiei susţin că, de-a lungul timpului ieşeanul a fost localizat în Irlanda şi Marea Britanie, dar nu a fost prins.

A scăpat de 15 ani de închisoare

Şi mai norocos a fost un vasluian acuzat de înşelăciune. În decembrie 1997, Sorin Catană (51 de ani), pe atunci administrator al unei firme din Bârlad, a achiziţionat mărfuri de la Moldova Tricotaje SA, în valoare de 243.398.600 lei ROL (24.339, 6 RON) pe care le-a plătit cu un CEC fără a avea disponibil bănesc necesar în cont. Bărbatul a fost condamnat, în 1999, de Tribunalul Iaşi, la 15 ani de închiosare, decizia nefiind contestată. Zece ani mai târziu a fost dat în urmărire internaţională. În 2014, după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, act mai permisiv în cazuri ca ale lui Teodorescu, instanţa i-a redus pedeapsa lui Catană cu 10 ani. Finalul, adică scăparea definitivă de puşcărie, a venit recent: „Constată prescrisă executarea pedepsei principale de 5(cinci) ani închisoare””, a hotărât instanţa.

133 de persoane urmărite au fost găsite

În perioada ianuarie-2 decembrie 2017, 151 de persoane domiciliate în judeţul Iaşi care aveau pe numele lor mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, de arestare preventivă, solicitări de arestare din partea a diferite instanţe europene sau sentinţe de internare în unităţi medicale au fost date în urmărire, potrivit datelor Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Iaşi.

133 de urmăriţi naţional sau internaţional au fost găsiţi anul trecut de poliţiştii ieşeni. De asemenea, 165 de persoane care au domiciliul în judeţul Iaşi, date în urmărire, sunt căutate de oamenii legii.

Poliţiştii din localităţile de domiciliu ale celor daţi în urmărire sunt cei care iniţiază căutarea, însă de la caz la caz, aceştia pot fi depistaţi de colegii din ţară sau străinătate. „Nu sunt multe cazurile care se prescriu. Sunt cazuri izolate. Majoritatea persoanelor date în urmărire naţională şi internaţională sunt depistate de poliţiştii ieşeni”, a subliniat purtătorul de cuvânt al IPJ Iaşi.

Despre Cristian Maftei se crede că ar fi prin ţările arabe

Maftei mai are şapte ani până la liman

Omul de afaceri Cristian Maftei a fost condamnat definitiv, în iunie 2014, la şase ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, luare şi dare de mită în dosarul „Mită la prefect”, moment în care a părăsit ţara şi nu s-a mai întors. În cazul său termenul de prescripţie a executării pedepsei este de 11 ani. Maftei este dat în urmărire de aproape patru ani. După încă şapte va scăpa de pedeapsă. „Este dat în continuare în urmărire naţională şi internaţională. Se fac verificări pentru găsirea acestuia”, a precizat subinspectorul Anca Vîjiac.

Belgian s-a întors cu alai acasă

Sfidarea justiţiei: Întoarcerea lui Belgian, live pe Facebook

Belgian Tănase, membru al clanului condus de Cosmos Tănase, s-a întors singur în ţară, în septembrie 2016, după ce pedeapsa de patru ani de închisoare primită, în 2007, pentru infracţiuni rutiere s-a prescris. În cei nouă ani cât a fost dat în urmărire naţională şi internaţională a stat în Anglia, Belgia şi Franţa. Întoarcerea sa acasă, pe Aeroportul din Iaşi, a fost transmisă în direct pe Facebook de familia sa.