Items filtered by date: Marti, 13 Februarie 2018

Autocamioanele şi celelalte utilaje au fost cumpărate în septembrie 2013 şi de atunci stau într-un hangar de la Aviaţia Utilitară. Pentru a nu fi distruse de tot motoarele, angajaţi ai Consiliului Judeţean le mai pornesc la două săptămâni, fără a le mişca din loc. Garanţia lor oricum s-a dus, orice defecţiune viitoare înseamnă costuri în plus pentru judeţul Iaşi.

Ce spune un mecanic auto despre o maşină care stă pe loc? „Pot fi probleme cu cauciucurile, dacă stă tot timpul pe roţi şi acestea nu sunt scoase. Apar uzuri pronunţate pe partea lipită de sol. Poate apărea rugină în rezervor, dacă nu a fost lăsată cu plinul făcut. Piesele din cauciuc neutilizate, furtunele, curelele au parte de uzură mai rapidă dacă stau decât dacă sunt utilizate. Lichidele, chiar nepuse în mişcare, ar trebui schimbate o dată la an. Şi am avut clienţi care şi-au lăsat maşinile garate mult timp, au dat rozătoarele în ele”, spune Cristian, un mecanic auto al unui service din Nicolina.

De peste 4 ani, Consiliul Judeţean (CJ) a depozitat la Aviaţia Utilitară nu unul, ci 11 camioane, câteva utilaje cu motor termic şi roţi şi câteva motostivuitoare. Acestea sunt riscurile pentru maşinile neutilizate de atâţia ani. Maşini care nici măcar nu mai au garanţie.

Le pornesc la două săptămâni

Metoda aleasă de CJ Iaşi pentru a evita uzura exagerată a maşinilor cumpărate pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) este din aceeaşi categorie cu angajatul de la Salubris care aleargă cu tomberonul în urma cailor Poliţiei Locale. „O dată la o săptămână-două, un angajat ia toate cheile şi merge la Aviaţia Utilitară să le pornească”, ne spun surse din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi. Este singura operaţiune, alta nu mai face. Maşinile sunt în acelaşi loc, nemişcate, nefolosite.

Un mecanic ne-a explicat că o maşină neutilizată suferă uzură pe anumite componente. În special pe cele din cauciuc. Şi utilajele şi camioanele nu mai au garanţie. „Este posibil ca cel care le-a vândut să accepte o extindere a garanţiei în cazul acestor utilaje, dar nu este nimic sigur. Oricum, probabil că vor exista ceva costuri suplimentare, dar vor fi modice”, a spus Gheorghe Nichita, fostul primar al Iaşului şi consilier pentru proiectul SMID al preşedintelui CJ, Maricel Popa.

O investiţie în utilaje de 17,5 milioane de lei

Maşinile nu au fost utilizate nici măcar o clipă de la achiziţionarea lor, în septembrie 2013. Stau în acelaşi loc de la Aviaţia Utilitară, alături de mii de tomberoane. Diferenţa este că maşinile sunt aşezate la interior, tomberoanele stau afară. Costul total al utilajelor şi camioanelor a fost de 17,5 milioane de lei, cu TVA.

Lista completă cuprinde 5 camioane de 37 tone (4 milioane de lei), 4 camioane de transport de 24 tone (2,8 milioane de lei), două remorci cu două axe (300.000 lei), un tocător de crengi (442.000 lei), o maşină de întors brazde (două milioane de lei), un ciur rotativ (580.000 lei), două bene basculabile (1,45 milioane de lei), 6 încărcătoare frontale de 2,5 metri cubi (4,22 milioane de lei), trei încărcătoare frontale de 1 metru cub (1,22 milioane lei), trei motostivuitoare (400.000 lei) şi o cisternă (100.000 lei). Dintre toate utilajele, 24 sunt cu motor şi au nevoie de pornire.

Motivele întârzierii

Proiectul SMID a început în 2013 şi a avut o valoare totală de 69,3 milioane euro. Iniţial, trebuia implementat în 31 de luni, cu termen de finalizare sfârşitul lui 2015. Licitaţiile pentru executarea rampelor de colectare şi a gropilor din judeţ au fost contestate, astfel că a fost solicitată prelungire până în 2017. În primăvara anului trecut, a fost clar că proiectul nu va fi finalizat, astfel că a fost obţinută amânarea amânării: iunie 2018.

Prima achiziţie a fost de utilaje şi tomberoane, la finalul lui 2013. Acestea au fost cumpărate şi, de atunci, sunt depozitate la Aviaţia Utilitară, lângă Aeroport. În 2016, la finalizarea lucrărilor la staţia de sortare de la Bălţaţi şi la cea de la Ruginoasa s-a constatat că nu există curent electric tras. A trecut un an până când cele două staţii au fost conectate la utilităţi. „Au fost numeroase contestaţii pe licitaţii, numai pentru Ruginoasa a durat un an şi jumătate procesul. Sunt cauze obiective pentru care aceste lucrări au fost întârziate”, a declarat Alin Aivănoaei, fost vicepreşedinte al CJ Iaşi.

Nichita nu poate estima când va fi gata proiectul

Termen necunoscut la licitaţia pentru operator

Când va avea loc efectiv licitaţia pentru desemnarea firmei care va opera Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor din Iaşi, acesta urmând să devină operatorul care va aduna, sorta şi transporta la groapă gunoiul din judeţ? Termenul limită al proiectului era iunie 2018, dar CJ nu are un răspuns clar la întrebare. „Documentaţia pentru licitaţie este în stadiu final, o avem pe toată, cu toate aprobările. Va trece foarte curând prin plenul CJ, pentru aprobare. Numai că nu putem avansa un termen, pentru că trebuie să treacă apoi prin consiliile locale ale tuturor localităţilor din judeţ. Şi eu nu pot estima acum când o va băga în plenul Consiliului Local Iaşi Mihai Chirica. Apoi va fi lansat caietul de sarcini, va fi organizată licitaţia, unde pot apărea contestaţii”, a explicat .

Paşii proiectului

2013: S-au cumpărat pubele, maşini şi utilaje;

2014-2015: S-au făcut licitaţii pentru staţiile de transfer şi sortare de la Bălţaţi şi Ruginoasa şi extinderea staţiei de sortare şi tratare bio-chimică de la Ţuţora. Primele două staţii au fost amplasate prost. Apoi au fost făcute, dar fără utilităţile trase între 2016 şi 2017;

2015-2017: S-au închis depozitele de la Valea Seacă (Paşcani), Târgu Frumos, Hârlău (pe contracte semnate în 2014).

De la intrarea în funcțiune a „Regulamentului șantierelor”, august 2017, nimeni din Iași nu l-a respectat. Zeci de reguli stabilite în Consiliul Local sunt încălcate pe toate șantierele. Nici măcar noroiul nu este curățat. În cinci luni, Poliția Locală a dat doar patru amenzi. La Brașov, regulamentul este draconic, planul de mediu fiind respectat. La Iași, primarul Chirica spune că praful vine din Ucraina.

Pe 29 august 2017, Consiliul Local Iaşi aproba „Biblia curăţeniei pe şantiere”. Documentul, intitulat „Regulament privind respectarea condiţiilor de protecţia mediului în timpul executării lucrărilor de construcţii în Municipiul Iaşi”, stabilea norme clare care ar fi urmat să ducă la scăderea prafului şi noxelor din atmosferă. Scopul regulamentului nu a fost însă atins.

O vizită pe câteva şantiere din Iaşi arată că, de fapt, dezvoltatorilor nu le pasă şi scot tone de pământ pe stradă. Nici nu au motive să se teamă: Poliţia Locală oricum trece rar pe la şantiere, iar amenda este mai mică decât preţul plătit pentru respectarea normelor impuse în acest regulament.

45 de prevederi și...

Grămezile de pământ trebuie stropite periodic şi acoperite, suprafeţele unde se lucrează trebuie stropite cu apă (când sunt temperaturi mari afară), pământul excavat este preluat de camioane acoperite cu prelate, sunt instalate monitoare automate de praf PM10.

În plus, marginile drumurilor sunt curăţate în permanenţă, se montează şi se utilizează sisteme mobile şi fixe de stropire cu aspersor, pentru spălarea drumurilor din şantier şi de pe stradă, materialul fin este depozitat în spaţii închise sau în containere închise.

O măsură eficientă şi obligatorie este considerată montarea de bariere eficiente (cu plasă densă) de minimum 3 metri înălţime. Toate vehiculele stau la încărcat cu motorul oprit, se construieşte şi se foloseşte în permanenţă o rampă de spălare a cauciucurilor, la ieşirea din şantier. În total, regulamentul are 45 de prevederi cu caracter obligatoriu pentru constructori şi investititori. Multe dintre puncte se referă la zgomot sau la substanţe toxice ce trebuie depozitate în spaţii sau containere de diferite tipuri.

...situaţia reală: niciuna respectată

Una dintre măsurile de bază din regulament şi una dintre cele mai ieftin de implementat este spălarea utilajelor la ieşirea pe drumurile publice. Numai că nici măcar acest punct nu este băgat în seamă de dezvoltatori.

Marţi dimineaţă, în centrul oraşului, la 200 de metri de Palas în linie dreaptă, din două şantiere se scotea noroi cu zecile de kilograme, iar străzile erau murdare. „Poliţia Locală are obligaţia de a verifica şantierele în permanenţă, tot ei dau şi amenzile.

În pricipal, se uită dacă sunt respectate prevederile referitoare la roţi curate şi la instalarea dotărilor menţionate în acel regulament”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez. Numai că Poliţia Locală nu era prezentă lângă Palas. Cum nu este prezentă nici la celelalte şantiere.

Controale săptămânale la Brașov

În cinci luni pline câte au trecut de la aprobarea şi intrarea în vigoare a regulamentului, au fost date 4 amenzi. Valoarea lor totală este de 7.000 de lei. „Anul trecut, însă, au mai fost date câteva zeci de amenzi pentru camioane murdare găsite prin oraş, pe drumurile publice. La şantiere, efectiv, doar acele patru amenzi au fost”, a spus Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Iaşi.

Şi la Braşov există acelaşi tip de regulament, diferenţa fiind însă frecvenţa cu care Poliţia Locală verifică şantierele. „Săptămânal, pentru că dacă nu facem asta, investitorii au tendinţa de a se relaxa şi de a încălca acele norme. Dacă trimitem des Poliţia Locală, ei văd asta şi respectă normele, nu mai ajungem la amenzi, ne atingem scopul”, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

Amenzi mici, nebăgate în seamă

Amenzile prevăzute în regulamentul pentru şantiere sunt între 500 şi 2.500 de lei, în funcţie de gravitatea abaterilor sau de dimensiunea şantierului. „La asemenea sume putem afirma cu certitudine că este mult mai ieftin pentru constructor sau dezvoltator să ia o amendă din când în când decât să investească în dotarea necesară. Trebuie verificaţi şi amendaţi zilnic pentru a schimba ceva”, spune profesorul Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică a Universităţii Alexandru Ioan Cuza.

„Acel regulament este oricum o glumă, nu atinge esenţa problemei. Pentru simplul fapt că au pus Poliţia Locală să verifice şantierele, dar oamenii nu au aparatură de măsurare a noxelor din atmosferă. Ei verifică doar vizual, dacă este sau nu este noroi pe acolo, nu intră în amănunte, nu se uită la toate prevederile”, a mai spus Silviu Gurlui. Calculele pentru costurile respectării câtorva prevederi din regulament sunt importante: un singur val de plasă de protecţie costă 150 de lei şi pentru a acoperi un santier de 700 metri pătraţi cu o barieră de 3 metri trebuie cel puţin 10 bucăţi – 1.500 de lei doar de aici. Cu rampă construită pentru spălat maşini, cu turbojet şi apă consumată, preţurile cresc. Şi sunt doar două elemente dintre cele care ar trebui respectate.

Iaşul rămâne cel mai poluat din ţară

Topul oraşelor poluate cu praf din ţară nu s-a schimbat de la aprobarea regulamentului, pe primul loc a rămas tot Iaşul. Faţă de Braşov, unde aprobarea unui regulament asemănător a însemnat reducerea prafului din atmosferă. „Este mult mai comod să ne uităm spre Ucraina şi să spunem că ne vine praf de acolo decât să facem ceva cu şantierele din oraş”, a mai spus Silviu Gurlui.

Alt şantier, alt haos care nu este sancţionat