Duminica, 20 01 2019

Clujul nu renunță la construcția pe cont propriu a spitalului regional, în ciuda opoziției Ministerului Sănătății, mai ales după ce a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru a deveni beneficiar al proiectului, însă mai are de trecut un ultim hop: acordul Guvernului de la București. HotNews.ro i-a contactat pe ceilalți 5 președinți de consilii județene din Regiunea Nord-Vest - Bihor, Maramureș, Sălaj, Bistrița Năsăud și Satu Mare - pentru a vedea câți dintre ei se solidarizează cu Clujul, așa cum a propus șeful CJ Cluj, Alin Tișe (PNL) , pentru ca autoritățile locale să devină beneficiarul proiectului din bani europeni, în locul Guvernului.

Deputatul Petru Movilă a solicitat astăzi preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi, Maricel Popa, să întreprindă demersurile necesare pentru preluarea de la Ministerul Sănătăţii a responsabilităţilor privind implementarea proiectului Spitalului Regional de Urgenţă. Solicitarea vine ca urmare a anunţului făcut în cursul zilei de ieri de către Consiliul Judeţean (CJ) Cluj care a dat publicităţii faptul că, în urma demersurilor sale, Comisia Europeană va permite administraţiei judeţene să devină beneficiar al proiectului Spitalului Regional de Urgenţe (SRU) Cluj, în locul Ministerului Sănătăţii.
Comisia Europeană dă undă verde Consiliului Județean Cluj, într-un răspuns oficial transmis marți instituției, să devină titular de proiect, în locul Ministerului Sănătății, și să poată primi direct banii europeni pentru construirea spitalului regional, a declarat, pentru HotNews.ro, președintele CJ Cluj. Alin Tișe spune că va încerca acum să mobilizeze toți președinții de consilii județene din regiunea nord-vest să susțină acest proiect și să ceară Guvernului să cedeze CJ Cluj rolul de beneficiar al proiectului, în condițiile în care "spitalul regional este construit pentru regiunea nord-vest". Mai ales că, spune el, Guvernul "vrea să amâne începerea construcției până în 2025".

"Am făcut o solicitare către Comisia Europeană în decembrie și am solicitat să ne comunice dacă Consiliul Județean Cluj poate să fie titular de proiect și dacă putem să obținem noi direct banii europeni pentru spitalul regional. Comisia Europeană ne-a răspuns, prin adresa de astăzi, că da, puteți să fiți titular, sunteți eligibili, cu o singură condiție: ca și Guvernul României să dorească asta și anume Guvernul să modifice ghidul. Este o problemă internă a țării dumneavoastră, dacă Guvernul dorește sau nu să modifice ghidul, iar dacă Guvernul dorește să modifice ghidul, Comisia Europeană este de acord ca și consiliile județene să fie titulari de proiect, să primească bani europeni", spune Alin Tișe.

"Am primit acest răspuns și voi face o adresă prin care voi cere tuturor consilierilor județeni să își însușească această solicitare, voi cere oficial modificarea ghidului de către Guvern, în așa fel încât noi să putem deveni titulari și voi face o adresă către toți președinții de consilii județene din regiunea nord-vest pentru că spitalul regional este construit pentru regiunea nord-vest și să se implice și ei să susțină acest proiect, ca să putem deveni noi titulari și să putem trage bani europeni în mod direct", a mai precizat Alin Tișe.

Președintele Consiliului Județean Cluj acuză Guvernul României că "a decis deja să ducă proiectul în exercițiul financiar 2021-2025, asta înseamnă că până în 2025 nu se va începe construirea acestui spital. Este o încercare de a duce proiectele după 2021 din cauză că Guvernul nu mai are bani de co-finanțarea proiectelor."

"Până la urmă, este așa de important cine face spitalul?", se întreabă președintele Consiliului Județean Cluj. 

Alin Tișe adaugă că "Terenul pe care se construiește era proprietatea Consiliului Județean. Am predat acest teren cu titlu gratuit Ministerului Sănătății tocmai pentru a se face spitalul, dar dacă ei tot amână, atunci eu nu mai am niciun interes să dau acest teren gratuit și ei să amâne încă 5 ani - 10 ani până vor construi spitalul. Scopul pentru care s-au predat aceste terenuri a fost acela de a se începe construcția spitalului acum, nu peste 5 ani sau peste 7 ani."

 Motivele pentru care Sorina Pintea, ministru Sănătății, nu vrea să înceapă construcția celor trei spitale regionale de la Iași, Cluj, Craiova, pe HotNews.ro.

Papa Francisc va veni anul acesta în România. Suvernul Pontif va ajunge la București pe 31 mai 2019 şi va rămâne în țara noastră pentru trei zile. În cadrul programului oficial, Papa Francisc va merge și la Iaşi. Invitația oficială a fost făcută de președintele Klaus Iohannis în martie 2017. Ultima vizită a unui suveran pontif în România a fost cea a Papei Ioan Paul al II-lea, în 1999.

Sursa: Digi24

Un lucru bun care nu a fost dus până la capăt din motive care scapă. O fi lipsa viziunii de gospodar. Deşi în zonă s-au investit milioane de euro, facilităţile de la Ciric nu pot fi accesate decât ziua. Noaptea, îţi rişti integritatea dacă mergi pe acolo. În alte oraşe, locuitorii pot face sport sau plimbări în parcuri special amenajate şi după lăsarea întunericului.

Zona de agrement Ciric este, pe timpul zilei, unul dintre locurile cele mai pline de viaţă din oraş, dar noaptea devine decor pentru filme de groază. Cufundat în beznă seară de seară, complexul e în stăpânirea haitelor de maidanezi. Aceasta când, foarte bine - iluminat pe ambele maluri, pe poduri şi alei - Ciricul ar fi un adevărat punct de atracţie şi pe timpul nopţii. Mai ales vara, cei care fac sport, aleargă sau se plimbă, ar putea merge la Ciric şi după lăsarea întunericului. Clujul şi chiar Suceava, doar două exemple, au baze de agrement bine întreţinute 24 de ore din 24.

Un lucru bun care nu a fost dus până la capăt din motive care scapă. O fi lipsa viziunii de gospodar. Deşi în zonă s-au investit milioane de euro, facilităţile de la Ciric nu pot fi accesate decât ziua. Noaptea, îţi rişti integritatea dacă mergi pe acolo. În alte oraşe, locuitorii pot face sport sau plimbări în parcuri special amenajate şi după lăsarea întunericului.

Zona de agrement Ciric este, pe timpul zilei, unul dintre locurile cele mai pline de viaţă din oraş, dar noaptea devine decor pentru filme de groază. Cufundat în beznă seară de seară, complexul e în stăpânirea haitelor de maidanezi. Aceasta când, foarte bine - iluminat pe ambele maluri, pe poduri şi alei - Ciricul ar fi un adevărat punct de atracţie şi pe timpul nopţii. Mai ales vara, cei care fac sport, aleargă sau se plimbă, ar putea merge la Ciric şi după lăsarea întunericului. Clujul şi chiar Suceava, doar două exemple, au baze de agrement bine întreţinute 24 de ore din 24.

De astăzi, 11 iunie, ieșenii dar și locuitorii din întrega regiune de N-E au posibilitatea să călătorească cu avionul pe ruta directă Iași - Cluj-Napoca (și retur).

 

Ruta ce leagă capitala Moldovei de un alt oraș important din Vestul țării este operată de compania națională Tarom și are o frecvență de trei zboruri pe săptămână  (luni, miercuri și vineri).

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile a confirmat astăzi, două noi decese cauzate de gripă.

 

Ritmul alarmant al scăderii numărului de studenți ce urmează cursurile unităților de învățământ superior din Iași,  ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru conducerea Primăriei Municipiului Iași. Ca reper, în anul 2007, universitățile ieșene au avut cel mai mare număr de studenți: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” avea înregistrat un număr  42.319 de studenți, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”  aproape 6.000 de studenți, iar Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” 17.497 de studenți.

La aproape 10 ani de la acel moment radiografia numărul de studenți înregistrați la universitățile relevă o scădere dramatică.  Astfel, conform ultimelor date oficiale disponibile,  la UAIC sunt înregistrați 23.132 de studenți, la UTI 13.269 de studenți, iar la UMF 4.347 de studenți.

„De ce numărul studenților a scăzut atât de mult, mai ales că mai marii administrației ieșene vorbesc toată ziua despre  Iași, oraș universitar? În primul rând, cred că  este vorba despre lipsa de viziune a celor ce conduc Iașul. Se observă o lipsă profundă a manifestărilor artistice și a festivalurilor majore, o lipsă cu desăvârșire a suportului acordat studenților , a programelor dedicate acestora.

Municipalitatea nu este doar un loc unde să mergem să plătim taxele, este locul care în primul rând trebuie să genereze mecanismele pentru  bunăstare locală. Dacă ar fi să ne comparăm cu orașul Cluj, vom observa ca diferența este colosală, iar acest lucru se observă doar din modul lor de a  atrage studenții, a căror număr este undeva la 70.000, pe când noi nu ne putem mândri decât cu un număr de 45.000. Colegii noștri din Cluj ne povestesc în permanență despre viața lor socială de acolo, despre programele municipalității și despre viitorul sigur în branșele pentru care se pregătesc”, a spus Andrei Chirilă, preşedintele Clubului Studenţesc Liberal Iaşi.

Marius Bodea, preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL Iaşi, a adus în discuţie faptul că Iaşul nu are o strategie de PR public la fel ca Oradea sau Clujul.

„Acum, când ne gândim la oraşele cele mai interesante, din punct de vedere al vietii sociale, ne vin în minte Cluj, Oradea sau Timişoara. Acolo se duc mulţi tineri să studieze pentru că viaţa comunitară a acelor oraşe este mai dinamică, au loc evenimente, au ceea ce se numeşte „PR public”. Timişoara a luat titlul de capitală europeană a culturii, Clujul la fel, pe când Iaşul, în ciuda oamenilor valorosi de aici, din păcate, se zbate în mediocritate. Un oraş de dimensiunea Iaşului are nevoie de o sală polivalentă modernă, de peste 10.000 de locuri, cu bazin olimpic,  are nevoie de o sală dedicată manifestărilor culturale de peste 3000 de locuri, unde să poata fi găzduite și concertele filarmonice și cele ale operei, și, atunci când se impune, mari manifestări muzicale de anvergură internațională. Dacă ar fi după mine, aș investi într-o astfel de sală  multi -culturală, unde, pe lângă funcționalitate, arhitectura ei să reprezinte o atracție în sine.  Am propus aceste lucruri de nenumărate ori, dar efectiv nu ai cu cine discuta astăzi. Nu este vina universităților pentru acest exod al tinerilor, dimpotrivă, acestea performează în pofida  lipsurilor sociale și culturale perpetuate de către municipalitate.

 Iașului îi lipsește politica de diplomaţie publică la nivelul municipalităţii, o componentă fundamental importantă pentru că suntem în competiţie pentru atragerea de tineri din regiune şi din Republica Moldova care să vină să studieze aici şi, mai important, să rămână aici după finalizarea studiilor. Tot ce ofera cu consecvență municipalitatea, cu ocazia unor manifestari culturale, politice sau religioase,  rămâne, din păcate, tradiționala fasole cu carnați sau plăcinte cu varză, în funcție de gusturile de moment ale Primarului Mihai Chirica. O mentalitate primitivă, umilitoare, ce nu are nicio legatură cu așteptările tinerilor ieșeni, care aleg în cele din urmă să plece de aici. Când cei ce și-au asumat să conducă destinele comunității vor înțelege ce valoare uriasă au creierele tinere, ce trebuiesc convinse să rămână și să producă valoare Iașului, și cât de puțin importantă este coafarea politică a unei mediocriotăți personale a unui primar sau altul, atunci putem spune că intrăm pe drumul cel bun ” a spus Marius Bodea, preşedintele Biroului Politic Local al PNL Iaşi.

Gest necugetat al unui medic veterinar din Cluj, de 44 de ani. Acesta a fost găsit mort în maşina de serviciu, cu o seringă înfiptă în piept. Bărbatul era angajat la o firmă furnizoare de medicamente pentru uz veterinar. Cunoştinţele medicului au declarat că acesta avea probleme financiare, anunţă Gazeta de Cluj.
Pagina 1 din 8

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top