Școala Generală numărul 22 „Bogdan Petriceicu Hașdeu“ din municipiul Iași stă pe un butoi de pulbere după ce directorul instituției de învățământ, Elena Vlasie, a decis să sisteze programul after-school „Școala partener educațional“. Părinții copiilor din învățământul primar sunt disperați pentru că nu au unde să-și lase copiii după terminarea orelor. Inspectoratul Școlar nu se poate implica, iar primarul Mihai Chirica susține că programul ar trebui să continue. Profesorii din învățământul primar de la această școală susțin că directorul este în conflict deschis cu ei și totul ar fi o răzbunare pe aceștia. În aceste condiții, părinții amenință cu proteste și cu lăsarea copiilor în fața biroului directorului.
Școala Generală numărul 22 „Bogdan Petriceicu Hașdeu“ din municipiul Iași stă pe un butoi de pulbere după ce directorul instituției de învățământ, Elena Vlasie, a decis să sisteze programul after-school „Școala partener educațional“. Părinții copiilor din învățământul primar sunt disperați pentru că nu au unde să-și lase copiii după terminarea orelor. Inspectoratul Școlar nu se poate implica, iar primarul Mihai Chirica susține că programul ar trebui să continue. Profesorii din învățământul primar de la această școală susțin că directorul este în conflict deschis cu ei și totul ar fi o răzbunare pe aceștia. În aceste condiții, părinții amenință cu proteste și cu lăsarea copiilor în fața biroului directorului.
Suma este uriașă, depășind tot ce se dăduse până atunci în cursul unui an. Nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu acești bani în 2017, dar sunt acuzații de cheltuieli umflate. Nici măcar datoriile nu s-au plătit, rămânând până în prezent. În 2017, REPORTER dezvăluia că Prunea avea contract de 140.000 de euro, cel mai mare din Liga I. După această orgie bugetară, Chirica s-a speriat și a oprit finanțarea. El este acuzat acum de ajutor de stat, cu încălcarea legislației românești și a celei a Uniunii Europene. Primarul se apără cu raportul favorabil al Curții de Conturi, dar în alte orașe speța a fost de competența DNA. Iată demonstrația unei acuzații uluitoare, făcută după doi ani. În cazuri similare, cluburi mari ca Barcelona și Real Madrid au fost obligate să dea banii înapoi.
În 2017, primarul Mihai Chirica a dat de la bugetul local, prin intermediul Fundației Sportului Ieșean, suma de 9.237.280 lei, clubului de fotbal CSM Politehnica Iași. Prin acordarea acestei sume, edilul a acordat un ajutor de stat ilegal pentru echipa de fotbal, potrivit legislației române, dar și legislației Comisiei Europene.
Suma este uriașă, depășind tot ce se dăduse până atunci în cursul unui an. Nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu acești bani în 2017, dar sunt acuzații de cheltuieli umflate. Nici măcar datoriile nu s-au plătit, rămânând până în prezent. În 2017, REPORTER dezvăluia că Prunea avea contract de 140.000 de euro, cel mai mare din Liga I. După această orgie bugetară, Chirica s-a speriat și a oprit finanțarea. El este acuzat acum de ajutor de stat, cu încălcarea legislației românești și a celei a Uniunii Europene. Primarul se apără cu raportul favorabil al Curții de Conturi, dar în alte orașe speța a fost de competența DNA. Iată demonstrația unei acuzații uluitoare, făcută după doi ani. În cazuri similare, cluburi mari ca Barcelona și Real Madrid au fost obligate să dea banii înapoi.
În 2017, primarul Mihai Chirica a dat de la bugetul local, prin intermediul Fundației Sportului Ieșean, suma de 9.237.280 lei, clubului de fotbal CSM Politehnica Iași. Prin acordarea acestei sume, edilul a acordat un ajutor de stat ilegal pentru echipa de fotbal, potrivit legislației române, dar și legislației Comisiei Europene.
De aproape doi ani, multinaționalele și marile companii cu capital străin au devenit subiectul principal în discursurile lui Liviu Dragnea, acuzate fiind că se sustrag de la plata taxelor. Dar de șase ani se pare, multe dintre aceste multinaționale sunt controlate de oamenii lui Dragnea de la Fisc și Curtea de Conturi, susține G4Media. Despre cine este vorba aici.
Şi cu purcoiul de bani daţi, şi cu proces pentru neplata drepturilor de autor. Un ONG din Bucureşti a dat în judecată municipalitatea pentru drepturile de autor aferente concertelor din cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei. Problema este că Primăria a achitat deja preţul pentru spectacole, socotind capitolul închis. „Dacă au plătit organizarea către alte firme, se vor îndrepta către acestea”, spune reprezentantul ONG-ului.
Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru drepturile de autor (UCMR-ADA) a dat în judecată Primăria Iaşi, fiind chemate în garanţie firma International Artist Management SRL Bucureşti şi Asociaţia pentru Promovarea Copiilor şi Tinerilor Talentaţi din România. Procesul a început anul trecut şi are următorul termen în octombrie 2018.
Şi cu purcoiul de bani daţi, şi cu proces pentru neplata drepturilor de autor. Un ONG din Bucureşti a dat în judecată municipalitatea pentru drepturile de autor aferente concertelor din cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei. Problema este că Primăria a achitat deja preţul pentru spectacole, socotind capitolul închis. „Dacă au plătit organizarea către alte firme, se vor îndrepta către acestea”, spune reprezentantul ONG-ului.
Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru drepturile de autor (UCMR-ADA) a dat în judecată Primăria Iaşi, fiind chemate în garanţie firma International Artist Management SRL Bucureşti şi Asociaţia pentru Promovarea Copiilor şi Tinerilor Talentaţi din România. Procesul a început anul trecut şi are următorul termen în octombrie 2018.
NO DNA’S LAND: În afară de nişte şmenuri cu fonduri europene, procurorii anticorupţie nu prea au găsit/căutat ilegalităţi prin primăriile de la ţară. Fostul consilier local Florin Vornicu înşiră ca pe aţă nelegiuiri comise de primarul PSD Mihai Bălan. Aduce în sprijinul său un raport al Curţii de Conturi care a găsit mai multe nereguli în scriptele Primăriei: concursuri „cu cântec”, plăţi făcute aiurea sau achiziţii fără temei legal. Cea mai gravă acuzaţie se referă la cumpărarea la suprapreţ a unui teren pentru un iarmaroc care însă n-a mai fost amenajat. Bălan afirmă că Vornicu e „mânat în luptă” de faptul că nu l-a angajat în Primărie. Cei doi au fost colegi de partid, dar acum Vornicu este în PNL.
Un fost consilier local PSD din Bârnova susţine că primarul localităţii, Mihai Bălan, a comis mai multe ilegalităţi din 2016, de când a câştigat mandatul. Florin Vornicu îl acuză pe primar că a aprobat o serie de cheltuieli fictive, că a umflat preţul unui teren achiziţionat de Primărie, imobil care nu este folosit, a aprobat cheltuirea unor sume de bani pentru reparaţia unor utilaje aflate în garanţie şi multe alte nereguli.
NO DNA’S LAND: În afară de nişte şmenuri cu fonduri europene, procurorii anticorupţie nu prea au găsit/căutat ilegalităţi prin primăriile de la ţară. Fostul consilier local Florin Vornicu înşiră ca pe aţă nelegiuiri comise de primarul PSD Mihai Bălan. Aduce în sprijinul său un raport al Curţii de Conturi care a găsit mai multe nereguli în scriptele Primăriei: concursuri „cu cântec”, plăţi făcute aiurea sau achiziţii fără temei legal. Cea mai gravă acuzaţie se referă la cumpărarea la suprapreţ a unui teren pentru un iarmaroc care însă n-a mai fost amenajat. Bălan afirmă că Vornicu e „mânat în luptă” de faptul că nu l-a angajat în Primărie. Cei doi au fost colegi de partid, dar acum Vornicu este în PNL.
Un fost consilier local PSD din Bârnova susţine că primarul localităţii, Mihai Bălan, a comis mai multe ilegalităţi din 2016, de când a câştigat mandatul. Florin Vornicu îl acuză pe primar că a aprobat o serie de cheltuieli fictive, că a umflat preţul unui teren achiziţionat de Primărie, imobil care nu este folosit, a aprobat cheltuirea unor sume de bani pentru reparaţia unor utilaje aflate în garanţie şi multe alte nereguli.
Faimoasa masă electorală de manevră, ţinta numărul 1 politicienilor când se apropie votul. O treime dintre locuitorii din judeţ încasează o formă de ajutor social. În primele 9 luni de anul trecut aceştia au încasat 80 de milioane de euro, iar anul acesta, în aceeaşi perioadă, 94 de milioane de euro. Cu aceşti bani s-ar putea construi Spitalul Regional de Urgenţă.
Numărul ieşenilor aflaţi în sărăcie extremă creşte îngrijorător. Potrivit celui mai recent recensământ, în topul judeţelor cu cea mai mare populaţie se află Iaşul, care numără 842.601 de persoane. Dintre acestea, conform datelor Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, 278.656 sunt beneficiari de ajutoare sociale, într-o formă sau alta, inclusiv venit minim garantat (VMG). În perioada 1 ianuarie- 30 septembrie, către această masă de persoane, care definesc populaţia pasivă a Iaşului, au fost efectuate plăţi în valoare de 423 milioane lei.
