Luni, 16 07 2018
Angajații companiilor prezente în clădirile de birouri United Business Center din ansamblul Palas contribuie la salvarea de vieți, participând în număr mare la o campanie de donare de sânge. „Eroii UBC. Împreună donăm viață” a atras 165 de persoane, care și-au întrerupt programul zilnic pentru o cauză nobilă, ce poate face diferența.
Le-au crescut de-au scăzut: 10% din totalul salariaților din Sănătate eu lefurile tăiate. „Creşterea” salariilor în sistemul sanitar: la Iaşi, 20% dintre angajaţii de la Spitalul de Copii, 30% dintre cei de la Pneumo şi 50% de la Spitalul Grajduri au avut lefuri mai mici de la 1 martie. Au fost cazuri în care s-au luat salarii mai mici cu 1.200-1.500 de lei faţă de luna precedentă. După ce, iniţial, s-a aratăt inflexibilă, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, zilele trecute, că „nu are nici o problemă” să facă modificări.

 

Modificările legislative din Legea salarizării au creat o adevărată isterie în sistemul sanitar ieşean. Mult trâmbiţatele creşteri salariale s-au transformat în diminuări ale veniturilor în momentul modificării regulamentului sporurilor. Cele mai mare pierderi salariale se înregistrează la Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecţioase, Institutul de Psihiatrie „Socola“ şi Spitalul de Psihiatrie Grajduri. Venituri mai mici au avut şi asistentele, infirmierele şi brancardierii de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“ şi de la „Sf. Spiridon“.

Le-au crescut de-au scăzut: 10% din totalul salariaților din Sănătate eu lefurile tăiate. „Creşterea” salariilor în sistemul sanitar: la Iaşi, 20% dintre angajaţii de la Spitalul de Copii, 30% dintre cei de la Pneumo şi 50% de la Spitalul Grajduri au avut lefuri mai mici de la 1 martie. Au fost cazuri în care s-au luat salarii mai mici cu 1.200-1.500 de lei faţă de luna precedentă. După ce, iniţial, s-a aratăt inflexibilă, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, zilele trecute, că „nu are nici o problemă” să facă modificări.

 

Modificările legislative din Legea salarizării au creat o adevărată isterie în sistemul sanitar ieşean. Mult trâmbiţatele creşteri salariale s-au transformat în diminuări ale veniturilor în momentul modificării regulamentului sporurilor. Cele mai mare pierderi salariale se înregistrează la Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecţioase, Institutul de Psihiatrie „Socola“ şi Spitalul de Psihiatrie Grajduri. Venituri mai mici au avut şi asistentele, infirmierele şi brancardierii de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“ şi de la „Sf. Spiridon“.

60 donatori, 30 litri de sânge donaţi, mai mult de 150 vieţi salvate! Acestea sunt cifrele celei de-a paisprezecea campanii de donare de sânge desfășurate în cadrul companiei Antibiotice.
Ce poți face într-o zi de sâmbătă însorită? Să contribui la protejarea mediului plantând copaci! Acesta a fost planul a peste 120 de angajați ai companiilor cu sedii în clădirile de birouri United Business Center din ansamblul Palas Iași, care au acceptat invitația de a participa la acțiunea de împădurire „Un arbore plantat, o șansă pentru un viitor curat!”.
La ce sunt buni banii publici: angajaţii ansamblului pot cânta la nunţi cu instrumentele plătite din bugetul Consiliului Judeţean. Fără tradiție, Iașului numai tichia aceasta de mărgăritar îi lipsea. Consiliul Judeţean şi-a înfiinţat ansamblu folcloric, o entitate distinctă cu 43 de angajaţi şi un buget de aproape 200.000 de lei pe lună şi salarii de lux. Şeful va încasa aproape 9.000 de lei brut, iar contabilul-şef 6.500 lei. Chemat să pună pe picioare instituţia a fost adus Cătălin Bordeianu, un personaj care n-are nici în clin, nici în mânecă cu folclorul. Are, însă, o calitate vitală: este membru ALDE, susţinut pentru această poziţie de vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Victor Chirilă, şi el în ALDE, partid „la Putere”. Putere care, în campanile electorale, poate folosi ansamblul ca o redutabilă armă electorală după principiul „dansezi şi pe noi ne votezi”.
La ce sunt buni banii publici: angajaţii ansamblului pot cânta la nunţi cu instrumentele plătite din bugetul Consiliului Judeţean. Fără tradiție, Iașului numai tichia aceasta de mărgăritar îi lipsea. Consiliul Judeţean şi-a înfiinţat ansamblu folcloric, o entitate distinctă cu 43 de angajaţi şi un buget de aproape 200.000 de lei pe lună şi salarii de lux. Şeful va încasa aproape 9.000 de lei brut, iar contabilul-şef 6.500 lei. Chemat să pună pe picioare instituţia a fost adus Cătălin Bordeianu, un personaj care n-are nici în clin, nici în mânecă cu folclorul. Are, însă, o calitate vitală: este membru ALDE, susţinut pentru această poziţie de vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Victor Chirilă, şi el în ALDE, partid „la Putere”. Putere care, în campanile electorale, poate folosi ansamblul ca o redutabilă armă electorală după principiul „dansezi şi pe noi ne votezi”.

Un proces de la Tribunal scoate la iveală o plată umflată în cadrul unui proiect european administrat de Luminița Munteanu, directoarea Direcției de Asistență Comunitară n 36.000 de lei, bani europeni, au fost achitați unui cabinet psihologic. OIR Brăila a respins plata și cere banii înapoi. Judecătorii au dat prima sentință: banii au fost achitați ilegal.

Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, instituţie condusă de Luminiţa Munteanu, a pierdut în primă instanţă procesul cu Administraţia pentru Fonduri Europene - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Sud Est şi dacă la apel se va păstra decizia are de returnat suma de 36.350 lei pentru două plăţi făcute ilegal în cadrul unui proiect european. Banii au fost plătiţi în cadrul unui proiect european către un cabinetul individual de psihologie şi unul de avocatură.

 

Ce s-a întâmplat

DAC a solicitat Tribunalului Iaşi anularea în totalitate a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului aferent proiectului POSDRU şi suspendarea executării măsurii reţinute până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Reprezentanţii POSDRU Sud Est susţin că DAC Iaşi a fost beneficiara unei finanţări nerambursabile, conform contractului de finanţare de pe 8 octombrie 2014, în calitate de autoritate contractantă. Procesul verbal contestat a fost primit la 21 martie 2017, iar, prin acesta, DAC ar fi fost obligată să restituie suma de 36.350 de lei, reprezentând neeligibilitatea sumelor pentru plata a două facturi din 2015.

Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu trebuie să dea înapoi nişte bani europeni deoarece a făcut nişte plăţi după încheierea contractului. „Plăţile către cabinetul psihologic şi către cabinetul de avocatură au fost făcute după terminarea contractului“, susţine directorul OIR POSDRU Sud Est, Emilia Voicu.

 

Suveică de conturi

Banii europeni au intrat în contul de trezorerie al DAC pe data de 24 decembrie 2015. Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu a transferat sumele în conturile Municipiului Iaşi (ordonator principal) pe 28 decembrie 2015. Pe 31 decembrie 2015, sumele au ajuns în contul instituţiei, care a transferat banii către SES 2 – Copy Center Dac SRL. Firma a fost înfiinţată de DAC în cadrul acestui proiect, având activitatea de început finanţată din fondurile asigurate de proiectul european. Pe data de 5 ianuarie 2016 s-au făcut plăţile către cabinetul individual psihologic şi către cabinetul de avocatură, fiind depăşit termenul legal şi încălcându-se astfel prevederile legale.

 

Cum se explică suma

La SES 2 – Copy Center Dac SRL erau patru angajaţi şi un administrator, iar DAC Iaşi a plătit cei 36.000 lei pentru atestarea psihologică a acestora.

Tarifele pentru avizele psihologice nu sunt limitate de vreun cadru legal, dar preşedintele filialei ieşene a Colegiului Psihologilor din România, Mihail Gaşpar, susţine că suma primită de cabinetul psihologic de la DAC Iaşi este mult prea mare comparativ cu sumele practicate. „Consiliul Concurenţei a interzis stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate. Totuşi, este imposibil să iei 36.000 lei pentru testarea a cinci persoane. O evaluare psihologică pentru angajare se taxează cu cel mult 40 lei. În cazul unui consult complex nu se poate lua mai mult de 150-200 lei. Indiferent de ce serviciu s-ar fi prestat nu se putea lua pentru cinci persoane 36.000 de lei. E o greşeală!“, spune Mihail Gaşpar.

Bani veniţi de la UE

Prin Proiectul „Vast -Vulnerabil, dar Activ Social ca Tine“, Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, Asociaţia Surâsul Albastru din Iaşi, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Botoşani şi firmele LaConseil SRL Iaşi şi HRS SRL Bucureşti s-au angajat să organizeze cursuri şi să angajeze 61 de persoane în 11 firme (Structuri de Economie Socială - SES) a căror activitate să fie finanţată în primele nouă luni de funcţionare prin proiect.

Din suma totală de 6,3 milioane de lei, DAC Iaşi şi Asociaţia Surâsul Albastru au primit suma de 3,2 milioane de lei.

Toate cheltuielile cu închirierea unui sediu, achiziţionarea de produse şi servicii necesare, salarii şi alte cheltuieli făcute pe parcursul unui an ajung undeva aproape de 28.000 de euro. Pentru o singură societate, DAC Iaşi a primit 466.666 de lei, adică peste 105.000 de euro la vremea respectivă.

Şefa DAC, Luminiţa Munteanu, a ascuns cheltuielile din bani publici

 

Cheltuielile, ţinute sub cheie

Pentru prezentarea exactă a modului în care s-au făcut achiziţiile de către SES-urile înfiinţate de DAC, echipa REPORTER DE IAŞI a solicitat în mod repetat Direcţiei aceste informaţii, însă am fost trimişi la administratorii SES-urilor. Răspunsul acestora a fost unul lapidar, spunându-ni-se că aceste informaţii nu pot fi făcute publice deoarece s-ar încălca confidenţialitatea.

Un proces de la Tribunal scoate la iveală o plată umflată în cadrul unui proiect european administrat de Luminița Munteanu, directoarea Direcției de Asistență Comunitară n 36.000 de lei, bani europeni, au fost achitați unui cabinet psihologic. OIR Brăila a respins plata și cere banii înapoi. Judecătorii au dat prima sentință: banii au fost achitați ilegal.

Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, instituţie condusă de Luminiţa Munteanu, a pierdut în primă instanţă procesul cu Administraţia pentru Fonduri Europene - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Sud Est şi dacă la apel se va păstra decizia are de returnat suma de 36.350 lei pentru două plăţi făcute ilegal în cadrul unui proiect european. Banii au fost plătiţi în cadrul unui proiect european către un cabinetul individual de psihologie şi unul de avocatură.

 

Ce s-a întâmplat

DAC a solicitat Tribunalului Iaşi anularea în totalitate a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului aferent proiectului POSDRU şi suspendarea executării măsurii reţinute până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Reprezentanţii POSDRU Sud Est susţin că DAC Iaşi a fost beneficiara unei finanţări nerambursabile, conform contractului de finanţare de pe 8 octombrie 2014, în calitate de autoritate contractantă. Procesul verbal contestat a fost primit la 21 martie 2017, iar, prin acesta, DAC ar fi fost obligată să restituie suma de 36.350 de lei, reprezentând neeligibilitatea sumelor pentru plata a două facturi din 2015.

Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu trebuie să dea înapoi nişte bani europeni deoarece a făcut nişte plăţi după încheierea contractului. „Plăţile către cabinetul psihologic şi către cabinetul de avocatură au fost făcute după terminarea contractului“, susţine directorul OIR POSDRU Sud Est, Emilia Voicu.

 

Suveică de conturi

Banii europeni au intrat în contul de trezorerie al DAC pe data de 24 decembrie 2015. Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu a transferat sumele în conturile Municipiului Iaşi (ordonator principal) pe 28 decembrie 2015. Pe 31 decembrie 2015, sumele au ajuns în contul instituţiei, care a transferat banii către SES 2 – Copy Center Dac SRL. Firma a fost înfiinţată de DAC în cadrul acestui proiect, având activitatea de început finanţată din fondurile asigurate de proiectul european. Pe data de 5 ianuarie 2016 s-au făcut plăţile către cabinetul individual psihologic şi către cabinetul de avocatură, fiind depăşit termenul legal şi încălcându-se astfel prevederile legale.

 

Cum se explică suma

La SES 2 – Copy Center Dac SRL erau patru angajaţi şi un administrator, iar DAC Iaşi a plătit cei 36.000 lei pentru atestarea psihologică a acestora.

Tarifele pentru avizele psihologice nu sunt limitate de vreun cadru legal, dar preşedintele filialei ieşene a Colegiului Psihologilor din România, Mihail Gaşpar, susţine că suma primită de cabinetul psihologic de la DAC Iaşi este mult prea mare comparativ cu sumele practicate. „Consiliul Concurenţei a interzis stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate. Totuşi, este imposibil să iei 36.000 lei pentru testarea a cinci persoane. O evaluare psihologică pentru angajare se taxează cu cel mult 40 lei. În cazul unui consult complex nu se poate lua mai mult de 150-200 lei. Indiferent de ce serviciu s-ar fi prestat nu se putea lua pentru cinci persoane 36.000 de lei. E o greşeală!“, spune Mihail Gaşpar.

Bani veniţi de la UE

Prin Proiectul „Vast -Vulnerabil, dar Activ Social ca Tine“, Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, Asociaţia Surâsul Albastru din Iaşi, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Botoşani şi firmele LaConseil SRL Iaşi şi HRS SRL Bucureşti s-au angajat să organizeze cursuri şi să angajeze 61 de persoane în 11 firme (Structuri de Economie Socială - SES) a căror activitate să fie finanţată în primele nouă luni de funcţionare prin proiect.

Din suma totală de 6,3 milioane de lei, DAC Iaşi şi Asociaţia Surâsul Albastru au primit suma de 3,2 milioane de lei.

Toate cheltuielile cu închirierea unui sediu, achiziţionarea de produse şi servicii necesare, salarii şi alte cheltuieli făcute pe parcursul unui an ajung undeva aproape de 28.000 de euro. Pentru o singură societate, DAC Iaşi a primit 466.666 de lei, adică peste 105.000 de euro la vremea respectivă.

Şefa DAC, Luminiţa Munteanu, a ascuns cheltuielile din bani publici

 

Cheltuielile, ţinute sub cheie

Pentru prezentarea exactă a modului în care s-au făcut achiziţiile de către SES-urile înfiinţate de DAC, echipa REPORTER DE IAŞI a solicitat în mod repetat Direcţiei aceste informaţii, însă am fost trimişi la administratorii SES-urilor. Răspunsul acestora a fost unul lapidar, spunându-ni-se că aceste informaţii nu pot fi făcute publice deoarece s-ar încălca confidenţialitatea.

Angajaţii din penitenciare vor protesta vineri, începând cu ora 10:00, în faţa Ministerului Justiţiei, aceştia reclamând condiţiile de lucru improprii, deficitul de personal şi neplata orelor suplimentare nerecuperate.

‘Având în vedere că ministrul Justiţiei refuză dialogul, iar problemele din penitenciare continuă să rămână nerezolvate, vineri, 9 februarie 2018, la ora 10:00, vom fi prezenţi la sediul Ministerului Justiţiei cu o listă de revendicări pentru ministrul Tudorel Toader. Solicităm ministrului Justiţiei rezolvarea urgentă a problemelor legate de condiţiile de lucru improprii, deficitul de personal şi plata orelor suplimentare nerecuperate’, se spune într-un comunicat al Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), remis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în pofida promisiunilor, condiţiile de lucru din penitenciare au rămas la fel de improprii pe cât sunt cele de detenţie, motiv pentru care sindicaliştii cer un plan de măsuri de îmbunătăţire a acestora şi un buget care să asigure implementarea acestuia.

‘Nu doar deţinuţii, ci şi personalul penitenciarelor are dreptul la un tratament decent din partea autorităţilor’, atrage atenţia FSANP.

În ceea ce priveşte deficitul de personal, acesta este de aproape 40%, iar sindicaliştii acuză faptul că ‘ministrul Justiţiei ţine din octombrie 2017 la sertar Memorandumul privind scoaterea la concurs a funcţiilor vacante’.

‘Având în vedere ca recenta suplimentare cu 1.000 de funcţii a statelor penitenciarelor este doar pe hârtie, posturile nefiind bugetate, cerem deblocarea concursurilor şi finanţarea posturilor vacante’, se arată în comunicatul FSANP.

În plus, sindicaliştii solicită promovarea rapidă a proiectului privind plata orelor suplimentare nerecuperate, atrăgând atenţia că ‘munca forţată este interzisă prin Constituţie’.

‘Urmare a scandalului provocat de existenţa celor peste un milion de ore suplimentare nerecuperate în ultimii doi ani, ministrul Justiţiei a promis în decembrie 2017 că va promova un proiect de act normativ prin care datoria Guvernului faţă de personalul din penitenciare să fie plătită, urmând ca, pe viitor, aceste ore suplimentare să fie plătite la timp. Cerem, deci, finalizarea şi transmiterea acestui proiect de act normativ spre aprobare, munca forţată fiind interzisă prin Constitutie’, afirmă aceştia.

În plus, pe agenda de lucru vor fi incluse şi propuneri referitoare la statutul poliţiştilor de penitenciare, eliminarea discriminărilor şi disfuncţionalităţilor din legislaţia salarizării şi pensionării, dar şi soluţii pentru deblocarea negocierilor colective, aflate la acest moment într-un impas care poate duce la un conflict de muncă.

‘Nu ne aşteptăm desigur la minuni. În situaţia în care ministrul Justiţiei refuză în continuare dialogul, vineri, 9 februarie 2018, va fi momentul reluării protestelor personalului din penitenciare: manifestaţii publice la sediul penitenciarelor, acţiuni în justiţie şi refuzul de a efectua ore suplimentare până la blocarea activităţii penitenciarelor. Calendarul urmează a fi anunţat’, precizează sindicatele din penitenciare.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Pagina 1 din 7

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top