Luni, 20 11 2017

Schimbările climatice sunt responsabile de o criză de sănătate publică care a afectat deja milioane de persoane din toată lumea, conform unui studiu citat de DPA și Reuters.

Valurile de căldură, alergiile, poluarea din atmosferă și bolile sunt principalele probleme asociate încălzirii globale, potrivit concluziile cercetării publicate în jurnalul medical ''The Lancet''.

''Simptomele resimțite de om ca urmare a schimbărilor climatice sunt neechivoce și potențial ireversibile'', se arată în raportul intitulat ''Lancet Countdown'' condus de oameni de știință din cadrul a 24 de instituții academice și agenții interguvernamentale din mai multe țări, printre acestea numărându-se și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Studiul a relevat că productivitatea muncii în rândul lucrătorilor agricoli s-a redus cu 5,3% din anul 2000, în special din cauza că arșița a scăzut capacitatea de efort a muncitorilor. Astfel, creșterea temperaturilor a avut impact asupra mijloacelor de subzistență a indivizilor, familiilor și comunităților.

Între anii 2000 și 2016 a fost observată o creștere cu 46% a numărului de dezastre asociate condițiilor meteorologice, iar 125 de milioane de adulți au fost expuși valurilor de căldură, cei mai vulnerabili fiind cei cu vârste peste 65 de ani, impactul asupra sănătății acestora variind de la insolații la afectare renală, se menționează în studiu.

Pierderile economice, care nu includ degradarea stării de sănătate, asociate evenimentelor meteorologice extreme, au fost estimate la 129 de miliarde de dolari în 2016.

Studiul a descoperit de asemenea că bolile infecțioase sunt din ce în ce mai răspândite, numărul cazurilor de febră denga — o boală infecțioasă cu cea mai rapidă răspândire din lume, produsă de un virus transmis prin înțepătura unui țânțar — aproape dublându-se în fiecare deceniu începând din 1950. Aceasta afectează în prezent până la 100 de milioane de persoane pe an, precizează sursa citată de Agerpres.

Numărul celor care suferă de malnutriția în 30 de state din Asia și Africa a crescut de la 398 de milioane în anul 1990 la 422 de milioane în 2016. ''Malnutriția este identificată drept cel mai important efect al schimbărilor climatice în secolul XXI'', se menționează în raport.

Schimbările climatice se așteaptă să aibă un impact asupra producției agricole. O creștere cu 1 grad Celsius a temperaturii globale conduce la reducerea cu 6% a randamentului culturilor de grâu la nivel mondial și cu 10% a celor de orez.

Raportul susține de asemenea că cel puțin 800.000 de decese înregistrate în fiecare an din cauza poluării atmosferice sunt cauzate în exlusivitate de arderea cărbunelui.

''Acest (raport) este un important semnal de alarmă'', a declarat pentru Reuters Christiana Figueres, președinta comitetului executiv al Lancet Countdown și responsabil pentru climă la summit-ul de la Paris. ''Efectele schimbărilor climatice se întâmplă aici și acum'', a adăugat aceasta.

Însă, în ciuda datelor îngrijorătoare ale studiului, Anthony Costello, director în cadrul OMS și copreședinte al Lancet Countdown a declarat că există ''licăriri de speranță'' deoarece deși numărul dezastrelor asociate evenimentelor meteorologice, precum uraganele și inundațiile a crescut cu 46% din anul 2000, numărul deceselor ca urmare a acestora a rămas stabil, ceea ce sugerează că societățile își îmbunătățesc măsurile de protecție contra catastrofelor provocate de factori de mediu.

Aproape 200 de state vor fi reprezentate la Bonn, în Germania, între 6 și 17 noiembrie pentru a stabili un ''regulament'' cu privire la acordul climatic de la Paris pentru a face trecerea de la combustibilii fosili.

Studiul Lancet Countdown nu a publicat numărul total de decese ca urmare a schimbărilor climatice. Conform estimărilor anterioare ale OMS, că ar putea exista circa 250.000 de decese în plus între anii 2030 și 2050 cauzate de schimbările climatice.

Conform cercetării publicată în ''The Lancet'', în cazul a 87% dintre orașele lumii, în care trăiesc miliarde de persoane, au fost depistate depășiri ale valorilor orientative ale poluării stabilite de OMS, precizează Reuters.

 

Condiţii decente pentru pacienţi, dar şi un mediu corespunzător pentru a-şi desfăşura activitatea cadrele medicale. Asta şi-a dorit conducerea Spitalului Judeţean Mavromati să se întâmple la Secţia de Boli Infecţioase, care mai bine de şase luni s-a aflat într-un amplu proces de renovare şi modernizare.

Lucrările au fost acum finalizate, după ce mai bine de 40 de ani nu s-a făcut nimic în materie de investiţii la această secţie, despre care Corneliu Mihai, managerul Spitalului Mavromati, spune că era “oaia neagră”.

Au fost renovate complet parterul şi etajul I, s-a schimbat instalaţia sanitară, electrică, tâmplăria interioară, dar şi cea exterioară, s-a pus linoleum antibacterian, iar saloanele în care sunt cazaţi pacienţii sunt acum curate, la fel şi băile, după ce s-a făcut şi o igienizare completă.

Întreaga investiţie se ridică la aproximativ 300.000 de lei, iar şeful Spitalului Mavromati promite că lucrările nu se opresc aici.

Miercuri, în prezenţa reprezentanţilor spitalului, ai Consiliului Judeţean, ai Direcţiei de Sănătate Publică şi a personalului de la Secţia de Boli Infecţioase, a avut loc o sfinţire a spaţiului, iar în semn de mulţumire angajaţii de la Boli Infecţioase au pus pe perete o placă pe care au scris că renovarea s-a făcut în timpul mandatului lui Corneliu Mihai.

“Mulţumesc celor care au contribuit să se realizeze acest obiectiv a cărui renovare a început în luna aprilie a acestui an. Am făcut tot posibilul prin lucrări să avem un spaţiu corespunzător desfăşurării unui act medical de calitate. Dacă în anul 2014, în momentul în care am venit la spital, nu credeam niciodată că voi fi în stare să renovez acest imobil, mulţumită lui Dumnezeu am reuşit să îndeplinim acea dorinţă a noastră. Dorinţa a fost şi a medicilor de aici, nu au crezut nici dumnealor. În cursul anului 2017, chiar şi 2016, am avut o finanţare corespunzătoare din partea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, am încasat toate veniturile şi surplusul de bani l-am folosit pentru renovări şi igienizări. Lucrările au fost posibile pentru că am avut bani disponibili şi pentru că am avut forţă de muncă calificată şi vreau să mulţumesc tuturor angajaţilor spitalului, care au depus un efort susţinut, am avut forţă de muncă şi de la Penitenciar, 12 persoane am avut în ajutor”, a spus Corneliu Mihai, managerul Spitalului Judeţean Mavromati.

Mihai speră că, odată cu renovarea Secţiei de Boli Infecţioase, aceasta să fie atractivă şi pentru medici. Managerul Spitalului Mavromati a spus că au fost medici rezidenţi care, după ce au văzut în ce condiţii se lucrează, au refuzat să îşi desfăşoare activitatea la Botoşani.

“Medicii vin la un spital dacă sunt condiţii corespunzătoare. Am avut medici rezidenţi care au venit şi, când au văzut condiţiile, au spus că se mai gândesc dacă vin să lucreze la Mavromati. Medicii nu vin într-un spital dacă nu există condiţii corespunzătoare de lucru şi dotarea cu aparatură necesară. Trebuie să venim în întâmpinarea lor să le creăm condiţii corespunzătoare pentru a-şi desfăşura activitatea”, a mai spus Mihai.

Lucrările de reparaţii se efectuează şi la Secţia de Psihiatrie, iar în perioada următoare vor fi făcute investiţii şi la Secţia de Obstetrică şi Ginecologie, la etajele 4 şi 5. Conducerea Spitalului Judeţean îşi doreşte ca anual să aibă loc astfel de modernizări la secţiile spitalului.












Sursa: stiri.botosani.ro
 

Un băiat de cinci ani, care cântăreşte doar şapte kilograme, este internat de mai bine de o lună în clinica de gastroenterologie de la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iaşi. Copilul originar din localitatea ieşeană Ursoaia, comuna Româneşti, este diagnosticat cu mai multe boli.

 

Credincioşii o sărbătoresc pe 14 octombrie pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoarea Iaşului şi a Moldovei. Tradiţiile şi obiceiurile pentru această zi s-au păstrat de-a lungul timpului.

 

Un bărbat de 60 de ani s-a sinucis noaptea trecută în Ploiești, aruncându-se de la fereastra apartamentului său situat la etajul 4, potrivit PH-Online.

 

Locatarii unui cartier din municipiul Botoşani vor să-şi înconjoare scările de bloc cu garduri înalte, pentru a se proteja, spun ei, de persoanele de etnie romă care ar face scandal, dar şi de câinii comunitari. Iniţiativa a ajuns să fie dezbătută şi în Consiliul Local.

 

În Parcul Tineretului, un cartier muncitoresc din municipiul Botoşani situat la ieşirea din oraş, au fost construite două scări de bloc cu locuinţe sociale, pentru cei nevoiaşi, majoritate de etnie romă. Locuinţele sociale au ajuns să fie numite de localnici şi „ghetouri“, din cauza aspectului lor de coşmar: blocurile au tencuiala căzută, grupurile sanitare distruse, sunt pline de mizerie, iar maidanezii şi-au făcut culcuş pe holuri.

 

Birourile devin din ce în ce mai neigienice pe măsură ce tot mai mulţi angajaţi mănâncă la locul de muncă. Conform unui studiu, angajaţii care lucrează la birou sunt mai predispuşi la boli.

 

De ce majoritatea fetelor japoneze au o siluetă subţire? Cum se face că acestei naţiuni nu îi este specific să sufere de obezitate şi diabet? Bineînţeles, un rol important îl joacă factorii genetici. Totodată, potrivit specialiştilor una din explicaţiile acestui fenomen ar putea să rezide în ritualul matinal de ”hidratare” folosit de japonezi: imediat ce se trezesc, beau câteva pahare cu apă.

 

Metoda denumită „terapia prin apă” este recomandată de Asociaţia Medicală Japoneză. Oamenii de ştiinţă i-au confirmat deja eficacitatea în tratarea unui spectru larg de boli, printre care durerile de cap, bolile de inimă, de rinichi şi cele ale tractului urinar, gastrita, afecţiuni oculare, tulburări menstruale, boli ale urechilor, nasului şi gâtului etc.

 

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top