Luni, 20 11 2017

Sumele reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule vor fi restituite până la 31 decembrie 2018. Timbrul de mediu va fi dat înapoi până pe 31 martie 2019, potrivit unui proiect de ordin privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG 52/2017, supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Mediului.

Sumele restituite vor conține și dobânda aferentă, calculată pe baza sumei de restituit înmulțită cu numărul de zile aferent perioadei cuprinsă între data perceperii taxei/timbrului și data restituirii efective și cu nivelul dobânzii prevăzut în Codul de procedură fiscală, respectiv de 0,02% pe zi.

Pentru a primi înapoi taxa, contribuabilul trebuie să depună o cerere la administrația fiscală centrală competentă. La cerere se vor anexa documentul doveditor al plății taxeirespectiv chitanța fiscală/ordinul de plată și extrasul de cont, după caz, care să ateste efectuarea plății acesteia, în original sau în copie. De asemenea, este nevoie de cartea de identitate a vehiculului și certificatul de înmatriculare, în copie, din care să reiasă calitatea contribuabilului de fost sau actual proprietar al autovehiculului pentru care se solicită restituirea sumelor.

În situația în care nu s-a putut identifica în baza de date documentul care atestă plata, compartimentul de specialitate al unității fiscale editează din sistem informatic o listă cu contribuabilii pentru care nu a fost identificată plata, care va cuprinde cel puțin următoarele informații: denumire sau nume și prenume contribuabil/codul de identificare fiscală al contribuabilului, seria cărții de identitate a autovehiculului, numărul și data documentului de plată anexat de contribuabil la cerere sau, după caz, suma plătită pentru care nu a putut fi identificată plata taxei/timbrului a cărei restituire se solicită. După verificările aferente, compartimentul de specialitate va transmite unității Trezoreriei lista identificată.

În situația achitării sumelor de restituit de către societățile de leasing, cererea de restituire se depune de către proprietarii care au achiziționat autovehiculele prin sistemul de leasing financiar (...) Dreptul contribuabilului de a cere restituirea se naște la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, respectiv la 7 august 2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar cererea de restituire se depune, sub sancțiunea decăderii, până la data de 31 august 2018. Prin organ fiscal central competent se înțelege organul fiscal central din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, competent în administrarea obligațiilor fiscale datorate de contribuabil”, se notează în document.

Restituirea efectivă a sumelor se efectuează de către unitatea Trezoreriei Statului la care este arondat organul fiscal central competent, astfel: taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada 1 ianuarie 2018 — 31 decembrie 2018; timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 1 septembrie 2018 — 31 martie 2019.

Pe de altă parte, sumele stabilite de către instanța judecătorească prin hotărâre definitivă se restituie de către organele competente astfel: taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante pentru autovehicule se restituie în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar numai devreme de 1 ianuarie 2018; timbrul de mediu pentru autovehicule se restituie în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 septembrie 2018.

Proiectul de ordin privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG 52/2017 va fi în dezbatere publică până pe data de 23 noiembrie 2017.

Sursa: digi24

Schimbările climatice sunt responsabile de o criză de sănătate publică care a afectat deja milioane de persoane din toată lumea, conform unui studiu citat de DPA și Reuters.

Valurile de căldură, alergiile, poluarea din atmosferă și bolile sunt principalele probleme asociate încălzirii globale, potrivit concluziile cercetării publicate în jurnalul medical ''The Lancet''.

''Simptomele resimțite de om ca urmare a schimbărilor climatice sunt neechivoce și potențial ireversibile'', se arată în raportul intitulat ''Lancet Countdown'' condus de oameni de știință din cadrul a 24 de instituții academice și agenții interguvernamentale din mai multe țări, printre acestea numărându-se și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Studiul a relevat că productivitatea muncii în rândul lucrătorilor agricoli s-a redus cu 5,3% din anul 2000, în special din cauza că arșița a scăzut capacitatea de efort a muncitorilor. Astfel, creșterea temperaturilor a avut impact asupra mijloacelor de subzistență a indivizilor, familiilor și comunităților.

Între anii 2000 și 2016 a fost observată o creștere cu 46% a numărului de dezastre asociate condițiilor meteorologice, iar 125 de milioane de adulți au fost expuși valurilor de căldură, cei mai vulnerabili fiind cei cu vârste peste 65 de ani, impactul asupra sănătății acestora variind de la insolații la afectare renală, se menționează în studiu.

Pierderile economice, care nu includ degradarea stării de sănătate, asociate evenimentelor meteorologice extreme, au fost estimate la 129 de miliarde de dolari în 2016.

Studiul a descoperit de asemenea că bolile infecțioase sunt din ce în ce mai răspândite, numărul cazurilor de febră denga — o boală infecțioasă cu cea mai rapidă răspândire din lume, produsă de un virus transmis prin înțepătura unui țânțar — aproape dublându-se în fiecare deceniu începând din 1950. Aceasta afectează în prezent până la 100 de milioane de persoane pe an, precizează sursa citată de Agerpres.

Numărul celor care suferă de malnutriția în 30 de state din Asia și Africa a crescut de la 398 de milioane în anul 1990 la 422 de milioane în 2016. ''Malnutriția este identificată drept cel mai important efect al schimbărilor climatice în secolul XXI'', se menționează în raport.

Schimbările climatice se așteaptă să aibă un impact asupra producției agricole. O creștere cu 1 grad Celsius a temperaturii globale conduce la reducerea cu 6% a randamentului culturilor de grâu la nivel mondial și cu 10% a celor de orez.

Raportul susține de asemenea că cel puțin 800.000 de decese înregistrate în fiecare an din cauza poluării atmosferice sunt cauzate în exlusivitate de arderea cărbunelui.

''Acest (raport) este un important semnal de alarmă'', a declarat pentru Reuters Christiana Figueres, președinta comitetului executiv al Lancet Countdown și responsabil pentru climă la summit-ul de la Paris. ''Efectele schimbărilor climatice se întâmplă aici și acum'', a adăugat aceasta.

Însă, în ciuda datelor îngrijorătoare ale studiului, Anthony Costello, director în cadrul OMS și copreședinte al Lancet Countdown a declarat că există ''licăriri de speranță'' deoarece deși numărul dezastrelor asociate evenimentelor meteorologice, precum uraganele și inundațiile a crescut cu 46% din anul 2000, numărul deceselor ca urmare a acestora a rămas stabil, ceea ce sugerează că societățile își îmbunătățesc măsurile de protecție contra catastrofelor provocate de factori de mediu.

Aproape 200 de state vor fi reprezentate la Bonn, în Germania, între 6 și 17 noiembrie pentru a stabili un ''regulament'' cu privire la acordul climatic de la Paris pentru a face trecerea de la combustibilii fosili.

Studiul Lancet Countdown nu a publicat numărul total de decese ca urmare a schimbărilor climatice. Conform estimărilor anterioare ale OMS, că ar putea exista circa 250.000 de decese în plus între anii 2030 și 2050 cauzate de schimbările climatice.

Conform cercetării publicată în ''The Lancet'', în cazul a 87% dintre orașele lumii, în care trăiesc miliarde de persoane, au fost depistate depășiri ale valorilor orientative ale poluării stabilite de OMS, precizează Reuters.

 

Graţiela Gavrilescu s-a declarat profund îngrijorată de calitatea aerului, pentru protejarea căruia îşi doreşte acum taxarea maşinilor care poluează „drumurile patriei".

 

Viceprim-ministrul, Ministrul Mediului, Grațiela Leocadia Gavrilescu, a fost astăzi prezentă la Iași, unde, împreună cu autoritățile județene a avut discuții privind aspecte de mediu.

 

Ministrul a apreciat eforturile făcute de conducerea Consiliului Județean în ceea ce privește atât închiderea depozitului de deșeuri de la Hârlău cât și modul în care se derulează proiectul ”Sistem de Management Integrat al Deșeurilor”, criticând în schimb lipsa măsurilor de mediu pe care trebuia să le ia municipalitatea ieșeană.

 

Marius Bodea: Astăzi, ministrul Mediului a confirmat ceea ce noi, liberalii, spunem de mai bine de un an: Iaşul este într-o situaţie alarmantă în privinţa poluării, iar ieşenii riscă să plătească o amendă care poate ajunge şi până la 7 mil. euro. Toate acestea din cauza nepăsării şi indolenţei Primăriei Municipiului Iaşi.

 

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, prezentă la Iași, a criticat vehement lipsa unui plan de mediu. Ea a atras atenția că poluarea aerului riscă să atragă sancțiuni din partea Comisiei Europene. „Nu cred că românii sunt de acord să plătească pentru că unii care conduc municipiul Iași nu înțeleg să aplice o lege", a spus ministrul Gavrilescu.

 

Edilul Iașului şi-a propus să organizeze anual, pe 22 septembrie, „O zi fără maşini”, un eveniment sub forma unui protest public.

 

„Ieri, primarul Mihai Chirica s-a oţărit pe proprietarii de maşini second-hand şi a ţinut o predică celor care poluează cu „hârburile aduse din vest”. Mihai Chirica este un monument de ipocrizie. Agenţia pentru Protecţia Mediului, instituţia statului abilitată să măsoare calitatea aerului în oraş, ne informează de 10 ani că unul dintre poluatorii importanţi din Iaşi este flota învechită a Companiei de Transport Public şi utilajele uzate moral de la S.C. Salubris S.A. Mai mult, tocmai Mihai Chirica este cel care a umplut orașul cu hârburi la Compania de Transport Public, hârburi care poluează incomparabil mai mult decât un autoturism”, arată deputatul Marius Bodea într-un comunicat de presă.

 

Marius Bodea, deputat PNL Iaşi: Mihai Chririca, un laş care se ascunde în spatele unor comunicate de presă. Îl provoc la o dezbatere publică despre calitatea aerului din oraş. Oriunde, oricând!
Marius Bodea, deputat PNL Iaşi: „Primăria Iaşi continuă să nu ia nicio măsură pentru reducerea poluării în oraş. Situaţia devine alarmantă. Voi intenta proces Primăriei pentru că nu respectă prevederile legii privind calitatea aerului”

 

Volkswagen oferă bonusuri de până la 10.000 de euro pentru proprietarii de mașini diesel mai vechi ale brandului, care vor să le schimbe cu modele mai noi. Măsura anunțată de companie este o încercare de a reduce poluarea, prin limitarea emisiilor de gaze de seră, relatează Reuters.

 

Pagina 1 din 4

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top