Luni, 11 12 2017

Cristi Zavastin

Din 2005 n-a mai vândut echipa de primă ligă a Iaşului un jucător contra unei sume consistente. Atunci, fundaşul central Adrian Ilie a fost transferat la Timişoara pentru 430.000 de dolari. Închizătorul Qaka ar putea deschide baierele pungii unei echipe care ar vrea să-l transfere în iarnă, vehiculându-se Sporting Braga şi CRF Cluj, dar şi o sumă-record: 1 milion de euro.

 

Are 22 de ani, a venit în vară la Iaşi, iar prestaţiile sale din ultimele meciuri ale Politehnicii au trezit interesul granzilor din campionatul intern, dar şi din străinătate.

Kamer Qaka vorbeşte, în exclusivitate, pentru REPORTER DE IAŞI, despre modul în care a ajuns să joace la echipa din dealul Copoului, despre experienţa din Norvegia sau cum s-a simţit la prima selecţie în naţionala Albaniei.

 

A ales Iaşul la îndemnul tatălui

Albanez, kosovar sau norvegian?

E o poveste mai lungă. M-am născut în 1995 în America. Părinţii mei sunt din Kosovo, dar şi-au găsit locuri de muncă în SUA. De altfel, acolo s-au şi cunoscut. Lucrau în domeniul hotelier. Când eu avem doi ani, tatăl meu a primit o ofertă de a lucra în Oslo, în Norvegia, într-o companie de furnizare a energiei electrice. Aşa am ajuns eu să fiu cetăţean norvegian cu origini albanezo-kosovare.

Când ai început să joci fotbal şi pe la ce echipe ai trecut?

Am început să joc fotbal la Brandbu, un orăşel mic, unde locuiesc şi acum părinţii mei. La 15 ani, am ajuns la Valerenga, unde am jucat întâi la echipa a doua a clubului şi pe urmă la prima echipă. Un unchi de-al meu juca la o echipă de ligă secundă şi mi-a spus să vin la acea formaţie. Aşa am ajuns la Honefoss. Pe urmă m-am transferat la Raufoss şi pe urmă la Kristiansund.

Cum ai ajuns să joci la Iaşi?

Am avut nişte oferte în vară, dar agentul meu, italianul Alexandre Garini, mi-a propus să vin la Politehnica Iaşi. El a vorbit cu reprezentanţii clubului ieşean. Garini lucrează împreună cu un agent din Republica Moldova (n.r. – Viorel Bodiu). Ei mi-au povestit despre România, despre Iaşi şi despre fotbalul de aici. Am căutat pe Google şi tatăl meu mi-a spus că ar trebui să vin în România, pentru că fotbalul din Europa e diferit faţă de cel din America, de unde mai aveam oferte.

 

Veratti, jucătorul preferat

Eşti în vizorul echipelor mari din România, dar şi din străinătate. Sporting Braga este una dintre ele. Ce înseamnă asta pentru tine?

E o onoare să fii căutat de echipele mari din România. Acum joc la Iaşi şi mă voi concentra pe ceea ce fac aici. Când şi dacă va veni o ofertă bună pentru mine, voi analiza situaţia şi voi lua o decizie în consecinţă. Orice jucător îşi doreşte să evolueze în Liga Campionilor, de exemplu, pentru Real Madrid sau Barcelona, care e şi echipa mea favorită, dar nu oricine poate ajunge acolo. Eu sunt mulţumit pentru că stau şi evoluez în Iaşi. Jucătorul meu favorit e Marco Veratti, de la PSG, care este un adevărat luptător pe teren. Mi-ar plăcea să ajung la nivelul lui.

S-a spus că impresarul Viorel Bodiu ar deţine 25% din drepturile tale de transfer.

Din ce ştiu eu, e vorba despre 15%. Dar asta mai puţin mă interesează pe mine. Eu vreau să pot juca fotbal şi să cresc în valoare.

Puţini oameni de fotbal dădeau vreo şansă echipei ieşene la începerea acestui campionat.

Cred că Politehnica e o echipă puternică. Avem jucători din diverse ţări şi cred că e un lucru pozitiv, pentru că fiecare aduce ceva nou, o mentalitate diferită. Nu cred că lumea ştia ceva despre jucătorii care au venit astă vară la Iaşi, mai ales când s-au grăbit să spună că noi nu vom avea nicio şansă de a rămâne în Liga I în acest sezon. Nu cred că jucătorii din Copou au o valoare mai mică decât cei de la alte formaţii din Liga I. Poate că alte echipe au o infrastructură mai bună, dar valoarea jucătorilor este foarte apropiată.

 

Iubitor de câini

Cum te-ai adaptat în România şi cum ţi se pare oraşul Iaşi?

Iniţial am stat în Republica Moldova, apoi m-am mutat cu logodnica mea, Cassandra, în Iaşi. Suntem împreună de doi ani şi jumătate. Nu avem copii încă. Ea este norvegiancă, de origine turcă. Ne-am cunoscut în Norvegia. Oamenii din Iaşi sunt foarte drăguţi, calzi, zâmbitori. Există multe diferenţe între Norvegia şi România. Îmi place mult aici. Cred că Iaşul e mai frumos decât Oslo, de exemplu. Şi vremea este mai bună aici, decât acolo.

Care sunt hobby-urile tale?

Am un câine cu care îmi petrec timpul, mă joc cu el, ies la plimbare cu el, e din rasa Akita Inu. Deocamdată e un pui, dar va creşte, e un câine de talie mare. În Norvegia aveam un câine ciobănesc german. Îmi place muzica, nu am un gen anume, îmi plac aproape toate. Îmi plac chiar şi unele melodii româneşti, deşi nu înţeleg încă limba. Acum fac cursuri de limba română, dar nu ştiu încă foarte multe cuvinte, doar unele care ţin de fotbal. Antrenorul vorbeşte în limba română, dar ni se explică lucrurile şi în engleză, pentru a putea înţelege. În timpul liber ies cu soţia mea în oraş, mă relaxez, mă uit la filme. Preferatele mele sunt cele horror şi de acţiune.

A plâns la convocare

Cum a fost convocarea la echipa naţională a Albaniei?

A fost o zi mare pentru mine. Mi-au spus cei de la club şi nu-mi venea a crede. Am început să plâng de bucurie. Când m-a văzut logodnica, m-a întrebat ce s-a întâmplat şi i-am povestit cum mi s-a îndeplinit un vis. A fost ceva ciudat să joc alături de fotbalişti pe care îi văzusem doar la televizor. A fost o experienţă extraordinară să văd atâţia suporteri şi m-am uitat la tricoul meu, să îmi dau seama dacă visez sau nu!

 

Qaka şi prietena lui s-au cunoscut în Norvegia

Musulman nepracticant

Născut într-o familie de musulmani, Kamer spune că îi este destul de dificil să ţină toate posturile din cauza fotbalului. „Încerc să fiu o persoană credincioasă şi religioasă, dar, având în vedere meseria pe care o practic, e destul de dificil să postesc, de exemplu. Am încercat de câteva ori în Norvegia să ţin posturile, dar am slăbit mult şi nu m-am descurcat foarte bine pe teren. Nu mănânc deloc carne de porc, de exemplu. Şi soţia mea este de religie musulmană şi atunci îmi este mai simplu cu mâncarea“, zice Kamer.

 

Din 2005 n-a mai vândut echipa de primă ligă a Iaşului un jucător contra unei sume consistente. Atunci, fundaşul central Adrian Ilie a fost transferat la Timişoara pentru 430.000 de dolari. Închizătorul Qaka ar putea deschide baierele pungii unei echipe care ar vrea să-l transfere în iarnă, vehiculându-se Sporting Braga şi CRF Cluj, dar şi o sumă-record: 1 milion de euro.

 

Are 22 de ani, a venit în vară la Iaşi, iar prestaţiile sale din ultimele meciuri ale Politehnicii au trezit interesul granzilor din campionatul intern, dar şi din străinătate.

Kamer Qaka vorbeşte, în exclusivitate, pentru REPORTER DE IAŞI, despre modul în care a ajuns să joace la echipa din dealul Copoului, despre experienţa din Norvegia sau cum s-a simţit la prima selecţie în naţionala Albaniei.

 

A ales Iaşul la îndemnul tatălui

Albanez, kosovar sau norvegian?

E o poveste mai lungă. M-am născut în 1995 în America. Părinţii mei sunt din Kosovo, dar şi-au găsit locuri de muncă în SUA. De altfel, acolo s-au şi cunoscut. Lucrau în domeniul hotelier. Când eu avem doi ani, tatăl meu a primit o ofertă de a lucra în Oslo, în Norvegia, într-o companie de furnizare a energiei electrice. Aşa am ajuns eu să fiu cetăţean norvegian cu origini albanezo-kosovare.

Când ai început să joci fotbal şi pe la ce echipe ai trecut?

Am început să joc fotbal la Brandbu, un orăşel mic, unde locuiesc şi acum părinţii mei. La 15 ani, am ajuns la Valerenga, unde am jucat întâi la echipa a doua a clubului şi pe urmă la prima echipă. Un unchi de-al meu juca la o echipă de ligă secundă şi mi-a spus să vin la acea formaţie. Aşa am ajuns la Honefoss. Pe urmă m-am transferat la Raufoss şi pe urmă la Kristiansund.

Cum ai ajuns să joci la Iaşi?

Am avut nişte oferte în vară, dar agentul meu, italianul Alexandre Garini, mi-a propus să vin la Politehnica Iaşi. El a vorbit cu reprezentanţii clubului ieşean. Garini lucrează împreună cu un agent din Republica Moldova (n.r. – Viorel Bodiu). Ei mi-au povestit despre România, despre Iaşi şi despre fotbalul de aici. Am căutat pe Google şi tatăl meu mi-a spus că ar trebui să vin în România, pentru că fotbalul din Europa e diferit faţă de cel din America, de unde mai aveam oferte.

 

Veratti, jucătorul preferat

Eşti în vizorul echipelor mari din România, dar şi din străinătate. Sporting Braga este una dintre ele. Ce înseamnă asta pentru tine?

E o onoare să fii căutat de echipele mari din România. Acum joc la Iaşi şi mă voi concentra pe ceea ce fac aici. Când şi dacă va veni o ofertă bună pentru mine, voi analiza situaţia şi voi lua o decizie în consecinţă. Orice jucător îşi doreşte să evolueze în Liga Campionilor, de exemplu, pentru Real Madrid sau Barcelona, care e şi echipa mea favorită, dar nu oricine poate ajunge acolo. Eu sunt mulţumit pentru că stau şi evoluez în Iaşi. Jucătorul meu favorit e Marco Veratti, de la PSG, care este un adevărat luptător pe teren. Mi-ar plăcea să ajung la nivelul lui.

S-a spus că impresarul Viorel Bodiu ar deţine 25% din drepturile tale de transfer.

Din ce ştiu eu, e vorba despre 15%. Dar asta mai puţin mă interesează pe mine. Eu vreau să pot juca fotbal şi să cresc în valoare.

Puţini oameni de fotbal dădeau vreo şansă echipei ieşene la începerea acestui campionat.

Cred că Politehnica e o echipă puternică. Avem jucători din diverse ţări şi cred că e un lucru pozitiv, pentru că fiecare aduce ceva nou, o mentalitate diferită. Nu cred că lumea ştia ceva despre jucătorii care au venit astă vară la Iaşi, mai ales când s-au grăbit să spună că noi nu vom avea nicio şansă de a rămâne în Liga I în acest sezon. Nu cred că jucătorii din Copou au o valoare mai mică decât cei de la alte formaţii din Liga I. Poate că alte echipe au o infrastructură mai bună, dar valoarea jucătorilor este foarte apropiată.

 

Iubitor de câini

Cum te-ai adaptat în România şi cum ţi se pare oraşul Iaşi?

Iniţial am stat în Republica Moldova, apoi m-am mutat cu logodnica mea, Cassandra, în Iaşi. Suntem împreună de doi ani şi jumătate. Nu avem copii încă. Ea este norvegiancă, de origine turcă. Ne-am cunoscut în Norvegia. Oamenii din Iaşi sunt foarte drăguţi, calzi, zâmbitori. Există multe diferenţe între Norvegia şi România. Îmi place mult aici. Cred că Iaşul e mai frumos decât Oslo, de exemplu. Şi vremea este mai bună aici, decât acolo.

Care sunt hobby-urile tale?

Am un câine cu care îmi petrec timpul, mă joc cu el, ies la plimbare cu el, e din rasa Akita Inu. Deocamdată e un pui, dar va creşte, e un câine de talie mare. În Norvegia aveam un câine ciobănesc german. Îmi place muzica, nu am un gen anume, îmi plac aproape toate. Îmi plac chiar şi unele melodii româneşti, deşi nu înţeleg încă limba. Acum fac cursuri de limba română, dar nu ştiu încă foarte multe cuvinte, doar unele care ţin de fotbal. Antrenorul vorbeşte în limba română, dar ni se explică lucrurile şi în engleză, pentru a putea înţelege. În timpul liber ies cu soţia mea în oraş, mă relaxez, mă uit la filme. Preferatele mele sunt cele horror şi de acţiune.

A plâns la convocare

Cum a fost convocarea la echipa naţională a Albaniei?

A fost o zi mare pentru mine. Mi-au spus cei de la club şi nu-mi venea a crede. Am început să plâng de bucurie. Când m-a văzut logodnica, m-a întrebat ce s-a întâmplat şi i-am povestit cum mi s-a îndeplinit un vis. A fost ceva ciudat să joc alături de fotbalişti pe care îi văzusem doar la televizor. A fost o experienţă extraordinară să văd atâţia suporteri şi m-am uitat la tricoul meu, să îmi dau seama dacă visez sau nu!

 

Qaka şi prietena lui s-au cunoscut în Norvegia

Musulman nepracticant

Născut într-o familie de musulmani, Kamer spune că îi este destul de dificil să ţină toate posturile din cauza fotbalului. „Încerc să fiu o persoană credincioasă şi religioasă, dar, având în vedere meseria pe care o practic, e destul de dificil să postesc, de exemplu. Am încercat de câteva ori în Norvegia să ţin posturile, dar am slăbit mult şi nu m-am descurcat foarte bine pe teren. Nu mănânc deloc carne de porc, de exemplu. Şi soţia mea este de religie musulmană şi atunci îmi este mai simplu cu mâncarea“, zice Kamer.

 

Există la Iaşi o şcoală unde sunt oferite trei tipuri de cursuri pentru cei care doresc să se angajeze la firmele de IT. Se pot înscrie şi cei mai puţin familiarizaţi cu domeniul sau care nu sunt neapărat tineri n 25% dintre absolvenţii de până acum s-au angajat pe specializarea pe care au urmat-o în cadrul acestei şcoli.

 

Domeniul IT este unul dintre puţinele sectoare economice care a cunoscut o creştere constantă în ultimii ani în Iaşi. Nevoia de forţă de muncă în acest domeniu a atras după sine şi apariţia unor programe de instruire a celor care aleg reconversia profesională.

 

Accent pe competenţele reale

Explicaţia pentru apariţia unei Şcoli Informale de IT este dată de site-managerul proiectului de la Iaşi, Dan Zaharia. „Unul dintre pilonii programelor noastre educaţionale este învăţarea prin practică, direct de la specialiştii din domeniu. Cursanţii noştri câştigă aptitudini pe parcursul cursurilor prin proiectele practice oferite de către mentori. Informală înseamnă şi că acordam o atenţie sporită dobândirii de competenţe reale în domeniu, practicii şi aplicabilităţii, şi nu chestiunilor formale, «hârtiilor». Documentele, sigur, vin ca să concluzioneze absolvirea cursurilor, dar nu sunt scopul cursanţilor şi nici al scolii“, spune Dan Zaharia.

 

Cum poţi ajunge rapid IT-ist

Urmând cursurile unei astfel de şcoli poţi să lucrezi în domeniul IT pornind de la zero cunoştinţe în acest domeniu. „Şcoala informală de IT de la Iaşi are trei categorii de cursuri. Prima categorie este cea de Iniţiere în IT, durează două luni şi este adresată celor mai puţin familiarizaţi cu domeniul IT-ului. A doua categorie este de Pregătire, durează cinci luni şi pot participa cei care au cunoştinţe de bază în IT. În această categorie pot alege între programare Java, .NET, PHP, testare manuală sau administrare baze de date. Cea de-a treia categorie este de Specializare unde, la Iaşi, avem cursul de Business Analysis care se desfăşoară tot pe o durată de cinci luni“, precizează Zaharia.

Cursurile au loc în sălile de curs ale spaţiului tehnologic Fab Lab Iaşi, iar costurile programelor educaţionale depind de durata cursului. Cel de Iniţiere în IT ajunge la 500 euro, cel de testare manuală la 1.000 de euro, iar restul cursurilor la 1.250 euro, inclusiv TVA, sume care pot fi plătite în tranşe lunare.

 

Ce-ţi garantează şcoala

Urmând cursurile unei astfel de şcoli, cursanţii obţin cunoştinţe, dar află şi situaţii practice, provenind chiar din mediul profesional IT. Toate cunoştinţele acumulate în cadrul Şcolii informale de IT pot fi aplicate ulterior într-un job în IT întrucât curricula este actualizată în funcţie de tehnologiile utilizate în piaţă. Mentorii cursurilor sunt specialişti practicieni din domeniul IT, specialişti care în timpul zilei lucrează în cadrul companiilor de IT din Iaşi, iar seara predau şi îndrumă cursanţii Şcolii informale.

Şcoala informală de IT oferă îndrumare pentru specificul fiecărei persoane şi urmăreşte integrarea a câtor mai multe persoane în IT şi nu are în obiectiv doar creşterea numărului de cursanţi ai Şcolii“, menţionează Zaharia.

Mai mult, după absolvirea unui astfel de curs, şcoala facilitează angajarea cursanţilor prin păstrarea legăturii cu companiile de IT din Iaşi şi punerea în contact a cursanţilor cu acestea. „Cea mai importantă modalitate de facilitare a angajării este prin oferirea de informaţii actuale din domeniu, cu ajutorul mentorilor noştri“, adaugă site-managerul Şcolii Informale de IT.

 

Cursanţi persoane de toate vârstele

În Iaşi, din 2015, de când şi-a început activitatea, Şcoala Informală de IT are aproximativ 350 de absolvenţi, dintre care 25% s-au angajat ulterior pe specializarea pe care au urmat-o în cadrul programului absolvit. „Echipa noastră colaborează cu cele mai mai companii de IT din Iaşi şi principiul după care ne ghidăm împreună cu acestea este că nu contează vârsta, ci motivaţia şi dorinţa de a învăţa. Am avut cursanţi persoane de toate vârstele care şi-au arătat dorinţa adevărată de a învăţa permanent şi asta le-a asigurat un loc în industria IT“, afirmă Dan Zaharia.

 

Încă este cerere pe piaţă

Potrivit specialiştilor, piaţa de IT din Iaşi are nevoie de mai multe programe de reconversie profesională spre acest domeniu de activitate. Astfel, în Iaşi există mai multe variante pentru cei care îşi doresc o reconversie profesională şi aleg domeniul IT.

Alţi jucători pe piaţa ieşeană a trainerilor în acest domeniu sunt Wantsome – „Academia prietenoasă de IT“, fondată de Iuliana Anton şi Enciu Stoica, sau EnerEd IT Academy, fondată de Cristi Pascal şi Radu Şoimu.

Toate aceste şcoli asigură instruire în web development, programare Java, programare iOS, programare Android sau software testing. Calitatea şcolarizărilor este garantată de parteneriatele încheiate cu Microsoft, Apple, Cisco sau Linux. Costul cursurilor variază între 500 şi 2.000 de euro, în funcţie de durată şi complexitate.

Dan Zaharia este liantul dintre absolvenţi şi firme

 

Salariu din prima: 700-800 de euro

Salariul unui informatician debutant în Iaşi este în momentul de faţă de aproximativ 700-800 de euro, dar, după primul an, poate ajunge la 1.500 de euro. Potrivit statisticii, în Iaşi sunt în prezent peste 12.000 de angajaţi în acest domeniu. „Ca absolvent al Şcolii informale de IT, o persoană poate ocupa o poziţie de junior, aşadar salariul va fi unul de junior, iar evoluţia depinde de politica internă a fiecărei companii“, conchide Dan Zaharia.

Declaraţie

O situaţie care devine din ce în ce mai îngrijorătoare este aceea că în ultimii ani vorbim despre un deficit foarte mare pe piaţa muncii din România în ceea ce priveşte câteva sectoare: IT-ul, construcţiile şi agricultura. Dacă mâine sunt 12.000 de absolvenţi de IT, ei vor fi imediat absorbiţi de piaţă în următoarea săptămână

Declaraţie recentă a ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu.

Înfiinţată în 2009, Pro Life Clinics este, de câţiva ani, “vicecampioana” decontărilor achitate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi pentru consultaţii medicale. Numai în acest an, firma Marianei Rotariu va primi de la Casa de Asigurări circa 2,4 milioane lei ceea ce reprezintă două treimi din cifra de afaceri pe 2016. Un procent pentru care crapă de invidie jucătorii mari de pe piaţa locală, fie spitale de stat, fie branduri gen Arcadia sau Medlife.

În doar câţiva ani a ajuns să se bată cu marile spitale de stat şi private din Iaşi: firma Pro Life Clinics SRL ocupă de mai mult timp locul al doilea la capitolul decontări consultaţii medicale. Lider este Spitalul „Sf. Spiridon“, care încasează lunar de la Casa Judeţeană de Asigurări (CJAS) între 350.000 şi 400.000 de lei. Pro Life Clinics a ajuns la circa 200.000 de lei pe lună, cu mult peste spitale mari de stat. Afacerea Prolife este condusă de Mariana Rotariu, o fostă asistentă, în prezent medic kinetoterapeut şi asistent universitar la Universitatea de Medicină.

 

Pacienți cu venituri mici şi medii“

Patroana spune că una dintre explicaţiile pentru sumele mari primite de la CJAS Iaşi ar fi aceea că Pro Life Clinics se adresează unei pături sociale destul de consistente la noi. „Ne adresăm pacienţilor cu venituri mici şi medii. Nu avem coplată, iar pacienţii s-au fidelizat. Avem un ambulatoriu de volum, nu de preţ. Am mers într-o zonă socială şi, chiar dacă pentru o consultaţie primim puţin peste 20 de lei, noi mizăm pe numărul mare de pacienţi care ni se adresează. Lunar, avem aproximativ 3.000-3.500 de pacienţi“, explică Mariana Rotariu.

În plus, doctorul kinetoterapeut susţine că a reuşit să strângă o echipă de medici care lucrează, în marea lor majoritate, doar la clinica sa: „Am început în 2009, când, împreună cu cinci medici care nu mai puteau face contract cu Casa, am decis să înfiinţăm Pro Life Clinics. Acum, dintre cei 36 de medici, 26 lucrează doar la mine. În total, am 70 de angajaţi. Eu îi plătesc procentual şi atunci şi ei sunt cointeresaţi.“

 

Punct de lucru la Penitenciar

Pe lângă punctul de lucru situat pe strada Anastasie Panu, unde are 12 cabinete, Pro Life Clinics are mai multe puncte de lucru. „Avem unul la Penitenciar, de şase ani. La solicitarea celor de acolo, am decis să deschidem punct de lucru oficial şi evaluat. Acolo asigurăm asistenţă pentru aproximativ 1.500 de persoane. Nu primim niciun ban de la Penitenciar, ci doar decontările de la Casă. În urmă cu doi ani, am deschis un punct de lucru la Răducăneni, în curtea Centrului Medico-social, unde adresabilitatea este fabuloasă. Acolo avem patru cabinete şi două saloane, dar ne vin pacienţi şi din Vaslui şi Huşi. Merg medici de la noi, din diverse specialităţi, timp de câteva zile pe săptămână. Un alt punct de lucru îl avem la Centrul de Pregătire pentru o Viaţă Independentă a Persoanelor cu Handicap «REVIS» Hârlău, pacienţi de care nu dorea nimeni să aibă grijă. Şi mai avem un punct de lucru la Centrul Social de tip Rezidenţial Galata“, enumeră Rotariu.

Având în vedere tipul de pacient căruia i se adresează Pro Life Clinics, principalul concurent pe piaţa ieşeană este Spitalul „Providenţa“. „Nu m-am luptat niciodată cu cei din jur şi nu văd pe nimeni concurent. Principalul concurent pentru noi este Spitalul «Providenţa», dar la ce finanţare are, nu ne putem bate cu el“, zice Rotariu.

 

Şerban era să-i cumpere afacerea

Rezultatele obţinute de Pro Life Clinics au atras atenţia mai multor jucători de pe piaţa medicală din Iaşi. Astfel, după câteva tatonări, medicul Iulian Şerban şi-a manifestat intenţia de a cumpăra firma condusă de Rotariu. Acesta a dat jumătate din sumă, însă totul a căzut după ce au intervenit mai multe amânări privind restul banilor. Rotariu i-a dat banii înapoi lui Şerban şi a rămas să conducă Pro Life Clinics. Acest episod i-a atras medicului kinetoterapeut pe lângă eticheta de „omul lui Şerban“ şi unele reacţii din partea unor persoane influente din sistem care nu-l au la suflet pe fostul şef al CJAS.

Şerban recunoaşte interesul pentru Pro Life Clinics, dar susţine că nu are banii necesari pentru a cumpăra această afacere: „Este una dintre firmele care merge bine şi normal că m-a interesat, dar pentru a o lua trebuie să am şi banii necesari.“

 

Interes din partea Medlife

Un alt nume cu care a fost asociată afacerea Pro Life Clinics este cel al lui Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătăţii şi şef al Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi. „Mă ştiu cu domnul Cepoi, dar el nu are nicio implicare la noi“, spune Mariana Rotariu.

De ceva timp, în mediul sanitar ieşean se vorbeşte despre dorinţa de implicare la Pro Life Clinics a unui mare jucător de pe piaţa austriacă, dar şi despre interesul celor de la Medlife. „Sunt în relaţii foarte bune cu cei de la Medlife, cu care am colaborat foarte bine în mai multe rânduri. Nu ascund faptul că am purtat nişte discuţii cu ei privind implicarea lor la Pro Life Clinics, dar nu avem încă nimic concret“, afirmă Rotariu.

 

Amendată de Casă de două ori

În perioada când director al CJAS Iaşi era Robert Dâncă, Pro Life Clinics a fost amendată cu 135.000 lei, respectiv 17.000 lei. Rotariu a pus aceste amenzi pe seama medicilor care nu au întocmit cum trebuie anumite acte.

Surse din mediul medical susţin că totul ar fi fost o răzbunare din partea şefului de atunci al CJAS Iaşi din cauza apropierii dintre Rotariu şi predecsorul său, Iulian Şerban. Robert Dâncă, în prezent manager al Maternităţii „Cuza Vodă“ a negat aceste informaţii: „Toate controalele făcute şi toate amenzile date în perioada în care eu am fost director la Casă s-au făcut bazându-se pe un temei legal. Sunt nişte speculaţii greşite şi atât. Eu nu am şi nici nu am avut vreodată ceva cu Pro Life Clinics sau cu doamna Mariana Rotariu.“

Absolventă a Colegiului Naţional de Apărare

Într-un domeniu dominat de branduri cunoscute pe plan naţional, cu investiţii de milioane de euro şi nume mari pe lista medicilor disponibili, Rotariu este un personaj relativ necunoscut. Timp de două luni, în 2015, Mariana Rotariu a făcut parte din Consiliul de Administraţie al CJAS Neamţ. „Eram membru PALMED (organizaţie ce susţine furnizorii privaţi de servicii medicale din România), care conform legii, făceau parte din UGIR (asociaţie a oamenilor de afaceri n.r.) şi îşi delegau oameni în consiliile de administraţie ale CJAS. Am renunţat repede şi pe urmă am ieşit şi din PALMED, unde eram membră din 2006“, explică Rotariu.

A urmat un curs de şase luni la Colegiul Naţional de Apărare, unde a fost colegă cu Cătălin Moroşan. „Fiind evaluator la Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, am avut recomandare din partea preşedintelui Vasile Cepoi. Ulterior, m-am înscris în fundaţie şi am creat prima sucursală a Fundaţiei Colegiului Naţional de Apărare, prin intermediul căreia organizăm mai multe activităţi“, precizează Mariana Rotariu.

Absolvirea acestui colegiu este privită în mediul politic ca un “must” necesar accederii la o funcţie sau resurse.

 

Pro Life Clinics este situat între fostul Hotel Europa şi sediul judeţean al BRD

77% din bani, la salarii

În 2016, firma Marianei Rotariu a primit de la CJAS Iaşi suma de 1,92 milioane lei, Şi în anii anteriori, suma s-a apropiat de două milioane de lei, dar în 2017 se va situa în jurul a 2,4 milioane lei.

Potrivit Ministerului de Finanţe, Pro Life Clinics a avut în 2016 o cifră de afaceri de 3,6 milioane lei, iar profitul net a fost de aproape 200.000 de lei. Cu un an în urmă, cifra de afaceri fusese de 2,90 milioane lei, iar profitul de circa 65.000 de lei. Diferenţa mare dintre cele două sume este explicată de Mariana Rotariu: „Nu fac asta ca să mă îmbogăţesc. Mare parte din banii încasaţi merg în salarii, aproximativ 77%.“

Topul decontărilor pentru consultaţii în judeţul Iaşi (septembrie 2017)

Spitalul “Sf. Spiridon” 395.720,75 lei

Prolife Clinics 204.736,73 lei

Mitropolia Moldovei – Providenţa 189.674,83 lei

Spitalul Municipal Paşcani 111.735,4 lei

Institutul Regional de Oncologie 104.912,85 lei

Clinica Equilibrium 90.514,25 lei

Spitalul Clinic CF Iaşi 82.392,55 lei

Suma totală decontată: 3,79 milioane lei către 179 de contractanţi.

E normal să fie pe locul al doilea la decontări atâta timp cât are un număr mare de medici angajaţi şi mai multe puncte de lucru.“

Medic Iulian Şerban, fost preşedinte CJAS Iaşi

Înfiinţată în 2009, Pro Life Clinics este, de câţiva ani, “vicecampioana” decontărilor achitate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi pentru consultaţii medicale. Numai în acest an, firma Marianei Rotariu va primi de la Casa de Asigurări circa 2,4 milioane lei ceea ce reprezintă două treimi din cifra de afaceri pe 2016. Un procent pentru care crapă de invidie jucătorii mari de pe piaţa locală, fie spitale de stat, fie branduri gen Arcadia sau Medlife.

În doar câţiva ani a ajuns să se bată cu marile spitale de stat şi private din Iaşi: firma Pro Life Clinics SRL ocupă de mai mult timp locul al doilea la capitolul decontări consultaţii medicale. Lider este Spitalul „Sf. Spiridon“, care încasează lunar de la Casa Judeţeană de Asigurări (CJAS) între 350.000 şi 400.000 de lei. Pro Life Clinics a ajuns la circa 200.000 de lei pe lună, cu mult peste spitale mari de stat. Afacerea Prolife este condusă de Mariana Rotariu, o fostă asistentă, în prezent medic kinetoterapeut şi asistent universitar la Universitatea de Medicină.

 

Pacienți cu venituri mici şi medii“

Patroana spune că una dintre explicaţiile pentru sumele mari primite de la CJAS Iaşi ar fi aceea că Pro Life Clinics se adresează unei pături sociale destul de consistente la noi. „Ne adresăm pacienţilor cu venituri mici şi medii. Nu avem coplată, iar pacienţii s-au fidelizat. Avem un ambulatoriu de volum, nu de preţ. Am mers într-o zonă socială şi, chiar dacă pentru o consultaţie primim puţin peste 20 de lei, noi mizăm pe numărul mare de pacienţi care ni se adresează. Lunar, avem aproximativ 3.000-3.500 de pacienţi“, explică Mariana Rotariu.

În plus, doctorul kinetoterapeut susţine că a reuşit să strângă o echipă de medici care lucrează, în marea lor majoritate, doar la clinica sa: „Am început în 2009, când, împreună cu cinci medici care nu mai puteau face contract cu Casa, am decis să înfiinţăm Pro Life Clinics. Acum, dintre cei 36 de medici, 26 lucrează doar la mine. În total, am 70 de angajaţi. Eu îi plătesc procentual şi atunci şi ei sunt cointeresaţi.“

 

Punct de lucru la Penitenciar

Pe lângă punctul de lucru situat pe strada Anastasie Panu, unde are 12 cabinete, Pro Life Clinics are mai multe puncte de lucru. „Avem unul la Penitenciar, de şase ani. La solicitarea celor de acolo, am decis să deschidem punct de lucru oficial şi evaluat. Acolo asigurăm asistenţă pentru aproximativ 1.500 de persoane. Nu primim niciun ban de la Penitenciar, ci doar decontările de la Casă. În urmă cu doi ani, am deschis un punct de lucru la Răducăneni, în curtea Centrului Medico-social, unde adresabilitatea este fabuloasă. Acolo avem patru cabinete şi două saloane, dar ne vin pacienţi şi din Vaslui şi Huşi. Merg medici de la noi, din diverse specialităţi, timp de câteva zile pe săptămână. Un alt punct de lucru îl avem la Centrul de Pregătire pentru o Viaţă Independentă a Persoanelor cu Handicap «REVIS» Hârlău, pacienţi de care nu dorea nimeni să aibă grijă. Şi mai avem un punct de lucru la Centrul Social de tip Rezidenţial Galata“, enumeră Rotariu.

Având în vedere tipul de pacient căruia i se adresează Pro Life Clinics, principalul concurent pe piaţa ieşeană este Spitalul „Providenţa“. „Nu m-am luptat niciodată cu cei din jur şi nu văd pe nimeni concurent. Principalul concurent pentru noi este Spitalul «Providenţa», dar la ce finanţare are, nu ne putem bate cu el“, zice Rotariu.

 

Şerban era să-i cumpere afacerea

Rezultatele obţinute de Pro Life Clinics au atras atenţia mai multor jucători de pe piaţa medicală din Iaşi. Astfel, după câteva tatonări, medicul Iulian Şerban şi-a manifestat intenţia de a cumpăra firma condusă de Rotariu. Acesta a dat jumătate din sumă, însă totul a căzut după ce au intervenit mai multe amânări privind restul banilor. Rotariu i-a dat banii înapoi lui Şerban şi a rămas să conducă Pro Life Clinics. Acest episod i-a atras medicului kinetoterapeut pe lângă eticheta de „omul lui Şerban“ şi unele reacţii din partea unor persoane influente din sistem care nu-l au la suflet pe fostul şef al CJAS.

Şerban recunoaşte interesul pentru Pro Life Clinics, dar susţine că nu are banii necesari pentru a cumpăra această afacere: „Este una dintre firmele care merge bine şi normal că m-a interesat, dar pentru a o lua trebuie să am şi banii necesari.“

 

Interes din partea Medlife

Un alt nume cu care a fost asociată afacerea Pro Life Clinics este cel al lui Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătăţii şi şef al Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi. „Mă ştiu cu domnul Cepoi, dar el nu are nicio implicare la noi“, spune Mariana Rotariu.

De ceva timp, în mediul sanitar ieşean se vorbeşte despre dorinţa de implicare la Pro Life Clinics a unui mare jucător de pe piaţa austriacă, dar şi despre interesul celor de la Medlife. „Sunt în relaţii foarte bune cu cei de la Medlife, cu care am colaborat foarte bine în mai multe rânduri. Nu ascund faptul că am purtat nişte discuţii cu ei privind implicarea lor la Pro Life Clinics, dar nu avem încă nimic concret“, afirmă Rotariu.

 

Amendată de Casă de două ori

În perioada când director al CJAS Iaşi era Robert Dâncă, Pro Life Clinics a fost amendată cu 135.000 lei, respectiv 17.000 lei. Rotariu a pus aceste amenzi pe seama medicilor care nu au întocmit cum trebuie anumite acte.

Surse din mediul medical susţin că totul ar fi fost o răzbunare din partea şefului de atunci al CJAS Iaşi din cauza apropierii dintre Rotariu şi predecsorul său, Iulian Şerban. Robert Dâncă, în prezent manager al Maternităţii „Cuza Vodă“ a negat aceste informaţii: „Toate controalele făcute şi toate amenzile date în perioada în care eu am fost director la Casă s-au făcut bazându-se pe un temei legal. Sunt nişte speculaţii greşite şi atât. Eu nu am şi nici nu am avut vreodată ceva cu Pro Life Clinics sau cu doamna Mariana Rotariu.“

Absolventă a Colegiului Naţional de Apărare

Într-un domeniu dominat de branduri cunoscute pe plan naţional, cu investiţii de milioane de euro şi nume mari pe lista medicilor disponibili, Rotariu este un personaj relativ necunoscut. Timp de două luni, în 2015, Mariana Rotariu a făcut parte din Consiliul de Administraţie al CJAS Neamţ. „Eram membru PALMED (organizaţie ce susţine furnizorii privaţi de servicii medicale din România), care conform legii, făceau parte din UGIR (asociaţie a oamenilor de afaceri n.r.) şi îşi delegau oameni în consiliile de administraţie ale CJAS. Am renunţat repede şi pe urmă am ieşit şi din PALMED, unde eram membră din 2006“, explică Rotariu.

A urmat un curs de şase luni la Colegiul Naţional de Apărare, unde a fost colegă cu Cătălin Moroşan. „Fiind evaluator la Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, am avut recomandare din partea preşedintelui Vasile Cepoi. Ulterior, m-am înscris în fundaţie şi am creat prima sucursală a Fundaţiei Colegiului Naţional de Apărare, prin intermediul căreia organizăm mai multe activităţi“, precizează Mariana Rotariu.

Absolvirea acestui colegiu este privită în mediul politic ca un “must” necesar accederii la o funcţie sau resurse.

 

Pro Life Clinics este situat între fostul Hotel Europa şi sediul judeţean al BRD

77% din bani, la salarii

În 2016, firma Marianei Rotariu a primit de la CJAS Iaşi suma de 1,92 milioane lei, Şi în anii anteriori, suma s-a apropiat de două milioane de lei, dar în 2017 se va situa în jurul a 2,4 milioane lei.

Potrivit Ministerului de Finanţe, Pro Life Clinics a avut în 2016 o cifră de afaceri de 3,6 milioane lei, iar profitul net a fost de aproape 200.000 de lei. Cu un an în urmă, cifra de afaceri fusese de 2,90 milioane lei, iar profitul de circa 65.000 de lei. Diferenţa mare dintre cele două sume este explicată de Mariana Rotariu: „Nu fac asta ca să mă îmbogăţesc. Mare parte din banii încasaţi merg în salarii, aproximativ 77%.“

Topul decontărilor pentru consultaţii în judeţul Iaşi (septembrie 2017)

Spitalul “Sf. Spiridon” 395.720,75 lei

Prolife Clinics 204.736,73 lei

Mitropolia Moldovei – Providenţa 189.674,83 lei

Spitalul Municipal Paşcani 111.735,4 lei

Institutul Regional de Oncologie 104.912,85 lei

Clinica Equilibrium 90.514,25 lei

Spitalul Clinic CF Iaşi 82.392,55 lei

Suma totală decontată: 3,79 milioane lei către 179 de contractanţi.

E normal să fie pe locul al doilea la decontări atâta timp cât are un număr mare de medici angajaţi şi mai multe puncte de lucru.“

Medic Iulian Şerban, fost preşedinte CJAS Iaşi

Sentinţă curioasă a judecătorilor ieşeni. 1,43 milioane lei daune pentru un şofer care a împărţit pe jumătate vina pentru un accident produs în urmă cu trei ani. Este una dintre cele mai mari sume acordate într-un astfel de proces de judecătorii din Iaşi.

n urma unui accident rutier, judecătorii ieşeni au dispus acordarea de daune cu o valoare considerabilă. Este vorba de peste 300.000 de euro, în condiţiile în care victima fost scoasă vinovată în proporţie de 50%.

 

În penal, condamnat cu suspendare

În dosar, judecătorii l-au condamnat recent pe Ioan Nicu Vasilică (32 de ani), din judeţul Neamţ, la opt luni de închisoare, cu suspendare, pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Judecătorii ieşeni l-au obligat pe acesta să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Primăria municipiului Roman sau Primăria comunei Horia, din judeţul Neamţ.

Instanţa admite în parte acţiunea formulată de către partea civilă O.M.B., prin reţinerea culpei proprii de 50%, şi, pe cale de consecinţă, obligă partea responsabilă civilmente SC Carpatica Asig SA, societate de asigurare în faliment, reprezentată de către lichidatorul judiciar Casa de Insolvenţă Transilvania – Filiala Cluj SPRL, să plătească părţii civile suma de 1.434.000 de lei cu titlu de daune morale, 51.683,39 lei, cu titlu de daune materiale, dar şi 5.952 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare”, au scris magistraţii în minuta sentinţei care nu este definitivă, putând fi atacată la instanţa de judecată superioară.

 

Impact cu o victimă

Procesul lui Ioan Nicu Vasilică a început pe 20 mai 2016. Conform anchetatorilor, pe 30 august 2014, bărbatul se afla la volanul unui ansamblu de vehicule, format dintr-o autoutilitară marca MAN şi o semi-remorcă, ce se deplasa pe şoseaua naţională dinspre Iaşi, spre Vaslui. Oamenii legii au menţionat că, în jurul orei 11.40, într-o curbă periculoasă, în dreptul releului Bucium, din sens opus venea autoturismul marca Audi A6, condus de ieşeanul O.M.B. (41 de ani). „În momentul impactului, autoturismul marca Audi circula parţial pe contrasens. În zona producerii accidentului, limita maximă de viteză era de 60 km/h. Niciunul dintre şoferi nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, iar singura victimă a fost O.M.B., şoferul de pe Audi”, au concluzionat procurorii ieşeni.

În urma impactului, victima a fost scoasă dintre fiarele contorsionate cu ajutorul pompierilor de la Descarcerare şi transportată la spital de un echipaj SMURD. În urma impactului, autoturismul Audi a fost avariat în proporţie de 70%.

 

Peste 200 de zile de îngrijiri medicale

Ulterior, doctorii au constatat că victima a suferit un traumatism cranio-cerebral, unul toracic, fracturi la braţul stâng, dar şi o fractură în zona bazinului. Bărbatul a avut nevoie de 225 de zile de îngrijiri medicale.

De remarcat este faptul că, la audieri, Ioan Nicu Vasilică a spus că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, dar că nu se consideră vinovat de producerea accidentului rutier. Acesta a adăugat că, de fapt, impactul s-ar fi produs din cauza atitudinii imprudente a victimei, care ar fi pătruns pe sensul său de mers.

În final, magistraţii au constatat că nu doar şoferul autoutilitarei, ci şi O.M.B. a avut partea lui de vină în producerea accidentului rutier.

 

Suferinţă mai mare, daune mai mici

La această sentinţă iese în evidenţă faptul că, în comparaţie cu alte cazuri, mult mai grave decât cel al lui O.M.B., instanţele de judecată au acordat despăgubiri mult mai mici.

Astfel, în cazul unui bărbat din judeţul Suceava, fără nici o vină în producerea accidentului şi care a rămas cu infirmitate fizică permanentă - incapacitate de 75% în folosirea piciorului stâng – au fost acordate daune morale de 202.500 lei. Acest proces continuă în apel.

Recordul la Iaşi: 1 milion de euro

Una dintre cele mai mari despăgubiri dintr-un dosar judecat la Iaşi este cea acordată anul trecut de magistraţii Curţii de Apel Iaşi (sentinţă definitivă), care au obligat SC Carpatica Asig S.A să-i plătească lui Tudor Gall 4,44 milioane lei daune morale, echivalentul sumei de 1 milion de euro, la cursul BNR din 11 noiembrie 2015. Asiguratorul mai trebuie să-i plătească reclamantului şi suma de 160.400 de lei, drept daune materiale. De asemenea, instanţa a obligat compania de asigurări să-i achite tânărului şi 1.250 de lei lunar „cu titlu de cheltuieli cu asistentul personal, pe toată perioada încadrării în grad de handicap”. Gall a rămas paralizat în urma unui accident produs de o rudă care conducea maşina în care se afla.

Avocaţi specializaţi pe acest gen de procese

Pentru cazurile în care au loc vătămări corporale sau chiar decesul victimei, există câţiva avocaţi ieşeni specializaţi. Cei mai cunoscuţi sunt Liviu Filip şi Gianina Poroşnicu. Aceştia au înfiinţat şi asociaţii pentru victimele accidentelor rutiere şi, în ultimii ani, au câştigate mai multe procese în urma cărora victimele sau familiile victimelor au primit sume importante de bani. De obicei, onorariile de reprezentare nu sunt mari, însă avocaţii au grijă să-şi treacă în contracte onorarii de succes care le aduc în buzunare mii sau zeci de mii de euro, în funcţie de suma obţinută în instanţă.

Alţi avocaţi ieşeni care au intrat în astfel de dosare sunt Marius Striblea, decanul Baroului Iaşi, Adrian Fetcu şi Doiniţa Stîngaciu.

Sentinţă curioasă a judecătorilor ieşeni. 1,43 milioane lei daune pentru un şofer care a împărţit pe jumătate vina pentru un accident produs în urmă cu trei ani. Este una dintre cele mai mari sume acordate într-un astfel de proces de judecătorii din Iaşi.

n urma unui accident rutier, judecătorii ieşeni au dispus acordarea de daune cu o valoare considerabilă. Este vorba de peste 300.000 de euro, în condiţiile în care victima fost scoasă vinovată în proporţie de 50%.

 

În penal, condamnat cu suspendare

În dosar, judecătorii l-au condamnat recent pe Ioan Nicu Vasilică (32 de ani), din judeţul Neamţ, la opt luni de închisoare, cu suspendare, pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Judecătorii ieşeni l-au obligat pe acesta să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Primăria municipiului Roman sau Primăria comunei Horia, din judeţul Neamţ.

Instanţa admite în parte acţiunea formulată de către partea civilă O.M.B., prin reţinerea culpei proprii de 50%, şi, pe cale de consecinţă, obligă partea responsabilă civilmente SC Carpatica Asig SA, societate de asigurare în faliment, reprezentată de către lichidatorul judiciar Casa de Insolvenţă Transilvania – Filiala Cluj SPRL, să plătească părţii civile suma de 1.434.000 de lei cu titlu de daune morale, 51.683,39 lei, cu titlu de daune materiale, dar şi 5.952 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare”, au scris magistraţii în minuta sentinţei care nu este definitivă, putând fi atacată la instanţa de judecată superioară.

 

Impact cu o victimă

Procesul lui Ioan Nicu Vasilică a început pe 20 mai 2016. Conform anchetatorilor, pe 30 august 2014, bărbatul se afla la volanul unui ansamblu de vehicule, format dintr-o autoutilitară marca MAN şi o semi-remorcă, ce se deplasa pe şoseaua naţională dinspre Iaşi, spre Vaslui. Oamenii legii au menţionat că, în jurul orei 11.40, într-o curbă periculoasă, în dreptul releului Bucium, din sens opus venea autoturismul marca Audi A6, condus de ieşeanul O.M.B. (41 de ani). „În momentul impactului, autoturismul marca Audi circula parţial pe contrasens. În zona producerii accidentului, limita maximă de viteză era de 60 km/h. Niciunul dintre şoferi nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, iar singura victimă a fost O.M.B., şoferul de pe Audi”, au concluzionat procurorii ieşeni.

În urma impactului, victima a fost scoasă dintre fiarele contorsionate cu ajutorul pompierilor de la Descarcerare şi transportată la spital de un echipaj SMURD. În urma impactului, autoturismul Audi a fost avariat în proporţie de 70%.

 

Peste 200 de zile de îngrijiri medicale

Ulterior, doctorii au constatat că victima a suferit un traumatism cranio-cerebral, unul toracic, fracturi la braţul stâng, dar şi o fractură în zona bazinului. Bărbatul a avut nevoie de 225 de zile de îngrijiri medicale.

De remarcat este faptul că, la audieri, Ioan Nicu Vasilică a spus că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, dar că nu se consideră vinovat de producerea accidentului rutier. Acesta a adăugat că, de fapt, impactul s-ar fi produs din cauza atitudinii imprudente a victimei, care ar fi pătruns pe sensul său de mers.

În final, magistraţii au constatat că nu doar şoferul autoutilitarei, ci şi O.M.B. a avut partea lui de vină în producerea accidentului rutier.

 

Suferinţă mai mare, daune mai mici

La această sentinţă iese în evidenţă faptul că, în comparaţie cu alte cazuri, mult mai grave decât cel al lui O.M.B., instanţele de judecată au acordat despăgubiri mult mai mici.

Astfel, în cazul unui bărbat din judeţul Suceava, fără nici o vină în producerea accidentului şi care a rămas cu infirmitate fizică permanentă - incapacitate de 75% în folosirea piciorului stâng – au fost acordate daune morale de 202.500 lei. Acest proces continuă în apel.

Recordul la Iaşi: 1 milion de euro

Una dintre cele mai mari despăgubiri dintr-un dosar judecat la Iaşi este cea acordată anul trecut de magistraţii Curţii de Apel Iaşi (sentinţă definitivă), care au obligat SC Carpatica Asig S.A să-i plătească lui Tudor Gall 4,44 milioane lei daune morale, echivalentul sumei de 1 milion de euro, la cursul BNR din 11 noiembrie 2015. Asiguratorul mai trebuie să-i plătească reclamantului şi suma de 160.400 de lei, drept daune materiale. De asemenea, instanţa a obligat compania de asigurări să-i achite tânărului şi 1.250 de lei lunar „cu titlu de cheltuieli cu asistentul personal, pe toată perioada încadrării în grad de handicap”. Gall a rămas paralizat în urma unui accident produs de o rudă care conducea maşina în care se afla.

Avocaţi specializaţi pe acest gen de procese

Pentru cazurile în care au loc vătămări corporale sau chiar decesul victimei, există câţiva avocaţi ieşeni specializaţi. Cei mai cunoscuţi sunt Liviu Filip şi Gianina Poroşnicu. Aceştia au înfiinţat şi asociaţii pentru victimele accidentelor rutiere şi, în ultimii ani, au câştigate mai multe procese în urma cărora victimele sau familiile victimelor au primit sume importante de bani. De obicei, onorariile de reprezentare nu sunt mari, însă avocaţii au grijă să-şi treacă în contracte onorarii de succes care le aduc în buzunare mii sau zeci de mii de euro, în funcţie de suma obţinută în instanţă.

Alţi avocaţi ieşeni care au intrat în astfel de dosare sunt Marius Striblea, decanul Baroului Iaşi, Adrian Fetcu şi Doiniţa Stîngaciu.

Acţiunea inedită a unei fundaţii din Focşani a ajuns şi la Iaşi. O caravană itinerantă proiectează filme pe care le pot “vedea” şi nevăzătorii. Acest lucru este posibil după o prelucrare care introduce în film o a treia coloana sonoră.

Poate sună ciudat, dar este cât se poate de real. Există filme accesibile nevăzătorilor, iar de acest lucru s-au convins cei prezenţi la Casa de Cultură „Mihai Ursachi” din Iaşi, unde a fost proiectat recent filmul „Minte-mă frumos”, în regia lui Iura Luncaşu.

 

Şi pentru copii, şi pentru adulţi

Acest lucru a fost posibil datorită organizatorilor Caravanei Filmului Accesibilizat pentru Nevăzători (FAN): Fundaţia Cartea Călătoare din Focşani, în parteneriat cu Asociaţia Nevăzătorilor din România, proiectul fiind finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi de Centrul Naţional al Cinematografiei.

La eveniment au fost prezenţi atât nevăzători din Iaşi, cât şi din mai multe localităţi din Republica Moldova. „Proiectul a început în vara acestui an şi este format din filme pentru copii şi filme pentru adulţi. Pentru copii, avem trei filme: seria întreagă «Toate pânzele sus», «Columna» şi «Hohoho». Acestea sunt proiectate în şcolile speciale pentru copii nevăzători. Pentru adulţi, avem accesibilizate filmele «Minte-mă frumos», «Două lozuri», «Sieranevada», «Bucureşti NonStop», «Bacalaureat», «Actorul şi sălbaticii» şi «Toată lumea din familia noastr㻓, spune Gabriela Tatu de la Fundaţia Cartea Călătoare. Filmele sunt primite de la producători.

 

Cum “văd” spectatorii

În cadrul caravanei sunt proiectate filme artistice special “accesibilizate” pentru persoanele cu deficienţe de vedere. Acestea au o coloană sonoră în plus faţă de cele normale. „La intrarea în sala de proiecţie, spectatorii nevăzători primesc un set de căşti în care aud explicaţii suplimentare, inserate între replicile actorilor din film. Explicaţiile primite în căşti descriu schimbările de scenă, mimica actorilor, felul în care sunt îmbrăcaţi şi gesturile mai importante, astfel încât spectatorul nevăzător să înţeleagă cât mai bine acţiunea şi să se integreze în atmosfera filmului“, explică Gabriela Tatu.

Pentru prelucrarea a 10 minute de film sunt necesare aproximativ trei ore de muncă. „Filmele sunt accesibilizate de «scenarişti». Sunt de fapt nişte persoane care văd filmul şi stabilesc, cu ajutorul unui program, porţiunile din film, în care nu există replici, şi în care pot fi introduse acele explicaţii“, menţionează Tatu.

După ce scenariştii îşi termină treaba, explicaţiile sunt înregistrate într-o boxă special, de către un lector. Ulterior se mixează şi se prelucrează cea de-a treia coloană sonoră.

 

Feed-back-uri extraordinare

Cea mai mare mulţumire a organizatorilor este reacţia nevăzătorilor care vin să urmărească filmele. „Cele mai emoţionante reacţii le au cei care vin pentru prima dată. Ţi se înmoaie inima când spun că au înţeles singuri filmul, fără a fi nevoiţi să întrebe mereu pe cineva ce se întâmplă. Este un alt mod de a se integra în societate“, menţionează reprezentanta fundaţiei din Focşani.

Până în prezent au fost câteva sute de nevăzători care au venit să urmărească filme în cele 20 de oraşe pe unde a trecut caravana.

Aferim!“, primul film pe DVD accesibilizat

În 2014, în cadrul Festivalului de Film pentru Nevăzători a fost accesibilizat filmul „Aferim!“. Producătorii au fost încântaţi de modul în care s-a făcut prelucrarea, astfel că s-a decis ca DVD-ul să fie scos pe piaţă cu tot cu varianta ce le permite şi persoanelor nevăzătoare să urmărească filmul.

După festival, producătorii s-au declarat încântaţi de modul în care au văzut că reacţionează persoanele care au urmărit filmul şi au decis ca DVD-ul să fie scos cu tot cu varianta pentru nevăzători“, menţionează Tatu.

Mai mult, la începutul acestei luni, la Teatrul „Excelsior“ din Bucureşti a rulat prima piesă de teatru ce poate fi urmărită de nevăzători. „Este vorba despre piesa «Fluturii sunt liberi», în care actorul Alex Călin joacă rolul unui nevăzător. De altfel, Călin este iniţiatorul unei campanii de strângere de fonduri pentru tipărirea de manuale Braille pentru elevii nevăzători. Cei de la «Excelsior» ne-au spus că vor încerca ca de acum înainte, în fiecare lună, să aibă în program o piesă de teatru accesibilizată pentru persoanele nevăzătoare“, spune reprezentanta fundaţiei.

 

Gabriela Tatu lucrează pe mai multe planuri pentru ajutorarea nevăzătorilor

 

Manuale Braille şi Daisy

Activitatea fundaţiei din Focşani nu se reduce doar la Caravana FAN.

Încercăm să acoperim o plajă cât mai mare de nevoi ale persoanelor nevăzătoare sau cu deficienţe de vedere. Ne ocupăm şi de manuale Braille, pentru elevii de până în clasa a IV-a. De la clasa a V-a, manualele sunt în format Daisy, un format audio, care permite utilizatorilor să navigheze din pagină în pagină, din capitol în capitol. În plus, avem şi cărţi Daisy pentru adulţi, înregistrate de lectori în studio“, susţine Gabriela Tatu.

De asemenea, sunt organizate periodic cursuri de utilizare a calculatorului de către persoanele nevăzătoare, preşedintele fundaţiei, Mircea Bucur, şi el nevăzător, fiind expert IT.

Acţiunea inedită a unei fundaţii din Focşani a ajuns şi la Iaşi. O caravană itinerantă proiectează filme pe care le pot “vedea” şi nevăzătorii. Acest lucru este posibil după o prelucrare care introduce în film o a treia coloana sonoră.

Poate sună ciudat, dar este cât se poate de real. Există filme accesibile nevăzătorilor, iar de acest lucru s-au convins cei prezenţi la Casa de Cultură „Mihai Ursachi” din Iaşi, unde a fost proiectat recent filmul „Minte-mă frumos”, în regia lui Iura Luncaşu.

 

Şi pentru copii, şi pentru adulţi

Acest lucru a fost posibil datorită organizatorilor Caravanei Filmului Accesibilizat pentru Nevăzători (FAN): Fundaţia Cartea Călătoare din Focşani, în parteneriat cu Asociaţia Nevăzătorilor din România, proiectul fiind finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi de Centrul Naţional al Cinematografiei.

La eveniment au fost prezenţi atât nevăzători din Iaşi, cât şi din mai multe localităţi din Republica Moldova. „Proiectul a început în vara acestui an şi este format din filme pentru copii şi filme pentru adulţi. Pentru copii, avem trei filme: seria întreagă «Toate pânzele sus», «Columna» şi «Hohoho». Acestea sunt proiectate în şcolile speciale pentru copii nevăzători. Pentru adulţi, avem accesibilizate filmele «Minte-mă frumos», «Două lozuri», «Sieranevada», «Bucureşti NonStop», «Bacalaureat», «Actorul şi sălbaticii» şi «Toată lumea din familia noastr㻓, spune Gabriela Tatu de la Fundaţia Cartea Călătoare. Filmele sunt primite de la producători.

 

Cum “văd” spectatorii

În cadrul caravanei sunt proiectate filme artistice special “accesibilizate” pentru persoanele cu deficienţe de vedere. Acestea au o coloană sonoră în plus faţă de cele normale. „La intrarea în sala de proiecţie, spectatorii nevăzători primesc un set de căşti în care aud explicaţii suplimentare, inserate între replicile actorilor din film. Explicaţiile primite în căşti descriu schimbările de scenă, mimica actorilor, felul în care sunt îmbrăcaţi şi gesturile mai importante, astfel încât spectatorul nevăzător să înţeleagă cât mai bine acţiunea şi să se integreze în atmosfera filmului“, explică Gabriela Tatu.

Pentru prelucrarea a 10 minute de film sunt necesare aproximativ trei ore de muncă. „Filmele sunt accesibilizate de «scenarişti». Sunt de fapt nişte persoane care văd filmul şi stabilesc, cu ajutorul unui program, porţiunile din film, în care nu există replici, şi în care pot fi introduse acele explicaţii“, menţionează Tatu.

După ce scenariştii îşi termină treaba, explicaţiile sunt înregistrate într-o boxă special, de către un lector. Ulterior se mixează şi se prelucrează cea de-a treia coloană sonoră.

 

Feed-back-uri extraordinare

Cea mai mare mulţumire a organizatorilor este reacţia nevăzătorilor care vin să urmărească filmele. „Cele mai emoţionante reacţii le au cei care vin pentru prima dată. Ţi se înmoaie inima când spun că au înţeles singuri filmul, fără a fi nevoiţi să întrebe mereu pe cineva ce se întâmplă. Este un alt mod de a se integra în societate“, menţionează reprezentanta fundaţiei din Focşani.

Până în prezent au fost câteva sute de nevăzători care au venit să urmărească filme în cele 20 de oraşe pe unde a trecut caravana.

Aferim!“, primul film pe DVD accesibilizat

În 2014, în cadrul Festivalului de Film pentru Nevăzători a fost accesibilizat filmul „Aferim!“. Producătorii au fost încântaţi de modul în care s-a făcut prelucrarea, astfel că s-a decis ca DVD-ul să fie scos pe piaţă cu tot cu varianta ce le permite şi persoanelor nevăzătoare să urmărească filmul.

După festival, producătorii s-au declarat încântaţi de modul în care au văzut că reacţionează persoanele care au urmărit filmul şi au decis ca DVD-ul să fie scos cu tot cu varianta pentru nevăzători“, menţionează Tatu.

Mai mult, la începutul acestei luni, la Teatrul „Excelsior“ din Bucureşti a rulat prima piesă de teatru ce poate fi urmărită de nevăzători. „Este vorba despre piesa «Fluturii sunt liberi», în care actorul Alex Călin joacă rolul unui nevăzător. De altfel, Călin este iniţiatorul unei campanii de strângere de fonduri pentru tipărirea de manuale Braille pentru elevii nevăzători. Cei de la «Excelsior» ne-au spus că vor încerca ca de acum înainte, în fiecare lună, să aibă în program o piesă de teatru accesibilizată pentru persoanele nevăzătoare“, spune reprezentanta fundaţiei.

 

Gabriela Tatu lucrează pe mai multe planuri pentru ajutorarea nevăzătorilor

 

Manuale Braille şi Daisy

Activitatea fundaţiei din Focşani nu se reduce doar la Caravana FAN.

Încercăm să acoperim o plajă cât mai mare de nevoi ale persoanelor nevăzătoare sau cu deficienţe de vedere. Ne ocupăm şi de manuale Braille, pentru elevii de până în clasa a IV-a. De la clasa a V-a, manualele sunt în format Daisy, un format audio, care permite utilizatorilor să navigheze din pagină în pagină, din capitol în capitol. În plus, avem şi cărţi Daisy pentru adulţi, înregistrate de lectori în studio“, susţine Gabriela Tatu.

De asemenea, sunt organizate periodic cursuri de utilizare a calculatorului de către persoanele nevăzătoare, preşedintele fundaţiei, Mircea Bucur, şi el nevăzător, fiind expert IT.

Munca și selecția de calitate au adus Politehnica în vârful ierarhiei naționale la juniori A. Au bătut Viitorul lui Hagi și Dinamo, cele mai mari forțe în materie de școli de fotbal, și sunt lideri în Liga Elitelor. Iașul are nevoie de o echipă secundă, înscrisă în Liga a III-a, așa cum au cluburile cu pretenții din România, dar vor înțelege șefii orașului acest lucru?. Altfel, nejucând, această generație se pierde.

După mulți ani în care Centrul de Copii și Juniori din dealul Copoului s-a zbătut în anonimat, iar tinerele talente cu greu au reușit să facă trecerea la echipa mare, actuala grupă de juniori A a CSM Politehnica Iași a dat lovitura în Liga Elitelor. Mulți jucători au debutat la echipa mare și sunt selecționați în loturile naționale de juniori sau tineret.

 

Lideri în Liga Elitelor

După un parcurs foarte bun în turneul de calificare, elevii lui Gelu Paveliuc au reușit să intre în Liga Elitelor Under 19, câștigând toate meciurile.

Mai mult, în vară, juniorii ieșeni au câștigat „Brașov Cup”, unul dintre cele puternice turnee pentru copii și juniori organizate în România.

Echipa ieșeană s-a impus în toate cele șase partide disputate sub Tâmpa. În faza grupelor, CSM Poli a câștigat toate meciurile fără să primească gol, iar în finală au trecut cu 3-0 de LPS Piatra Neamț. Portarul Ștefan Târnovanu a fost desemnat jucătorul turneului.

În prezent, juniorii A ai clubului ieșean ocupă primul loc, după disputarea a cinci etape în Seria Est în Liga Elitelor, înaintea unor formații puternice, precum FC Viitorul, FC Voluntari, Juventus București sau Dinamo București.

 

Selecția bună făcută de Burdujan

Un mare merit în formarea actualului lot l-a avut fostul antrenor Ovidiu Burdujan. „Selecția a fost foarte bună. El i-a adus pe Moldovan, Danale, Dodan sau Târnovanu. Eu am început munca în urmă cu doi ani, iar acum ne batem de la egal la egal cu forțele din campionatul intern, unde se investesc sume foarte mari. Mă refer la Viitorul lui Hagi, Voluntari, unde au peste 600 de copii și o bază extraordinară, sau Dinamo, echipă cu tradiție la nivel de juniori“, spune antrenorul Gelu Paveliuc.

 

Vârfurile de generație

Mare parte dintre jucători au evoluat deja pentru echipa mare a Iașului sau se pregătesc alături de Cristea sau Frăsinescu.

Avem mulți jucători cu potențial. Danale și Moldovan au evoluat deja în mai multe meciuri pentru echipa mare. Robert Dodan și, mai nou, atacantul Alexandru Zaharia au debutat și ei în echipa mare. Portarii Axinte și Târnovanu se pregătesc deja cu echipa mare. Alți jucători de valoare care sunt chemați periodic să se pregătească alături de seniori sunt fundașul dreapta Dragoș Țibucanu, mijlocașii Denis Iftimie, Ștefan Bâgu, Andres Brândușa și Alexandru Georgiță. Și mai sunt copii foarte buni, care au 17 ani“, menționează Paveliuc.

 

Buget de 200.000 euro

Întreg Centrul de Copii și Juniori de la gruparea ieșeană are un buget anual de 200.000 euro. „Cu juniorii A și B, anul trecut s-a cheltuit 30.000 euro doar pe deplasări și baremuri de arbitraj. Pentru ca acești copii să nu se piardă ar fi foarte bine să avem echipa a doua a clubului, pe care o putem înscrie în Liga a III-a. Am făcut niște calcule și ne-ar trebui un buget de 100.000 de euro. Așa, acești copii ar avea posibilitatea să crească mai repede și să aibă meciuri mai multe. Decât să plătim pentru zeci de mii de euro unor jucători străini care nu confirmă, mai bine creștem copiii noștri talentați“, consideră Marian Moldovan, șeful Centrului de Copii și Juniori de la CSM Politehnica Iași.

 

Regula Under 21

 

Marele noroc al acestor tineri de a ajunge să evolueze la prima echipă o reprezintă introducerea regulii folosirii pe tot parcursul unui meci de Liga I a unui jucător Under 21. „ Așa, fiecare echipă este nevoită să aibă în lot cel puțin 2-3 juniori, la care să apeleze pentru a respecta această regulă. Unii au contestat decizia, dar eu cred că aceasta a fost marele noroc pentru acești copii, care cu greu ar fi putut altfel să debuteze la primul eșalon. Nu știu în ce măsură Chelaru, Danale, Moldovan sau Dodan ar fi apucat să joace în Liga I înaintea vârstei de 22-23 de ani“, precizează antrenorul echipei Under 19.

toican promovează tinerii

Un mare merit pentru apariția acestor tineri talentați la nivelul Ligii I îi este atribuit de Paveliuc și tehnicianului Flavius Stoican.

Mă bucur că un antrenor tânăr și care nu este ieșean, Flavius Stoican, a avut curajul de a aduce la echipă mai mulți jucători tineri de la grupa pe care o pregătesc. Stoican a riscat chemând și câte șapte-opt copii în lotul mare și cred că a câștigat. Creșterea valorică a acestor copii i se datorează și lui“, zice Paveliuc.

În momentul de față, 10 dintre juniorii A au contracte cu echipa mare.

 

Declarație:

Ani la rând, antrenorii de la echipa mare au preferat să apeleze la jucători străini sau la fotbaliști mai în vârstă, care nu mai făceau față în Liga I, în loc să promoveze tinerii Politehnicii.”

Gelu Paveliuc, antrenor U19 CSM Politehnica Iași

Pagina 1 din 30

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top