Items filtered by date: Joi, 23 Noiembrie 2017

S-a stins din viață actrița Stela Popescu. Stela Popescu, în vârstă de 81 de ani, a fost găsită moartă, joi după-amiază.

Doamna Teatrului de Revistă, cum a fost supranumităStela Popescu, a reușit să se mențină în topul celor mai iubiți actori ai scenei românești timp de mai bine de jumătate de veac. S-a născut la într-o familie de învățători modești, iar prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă.

În 1958, debutează în cinematografie în pelicula „Alo? Ați greșit numărul”. A jucat în peste 25 de filme precum Nea Mărin miliardar (1979), „Pe malul stîng al Dunării albastre” (1983), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1988), iar după anii 90 a rămas una dintre cele mai apreciate.

Sursa: libertatea

Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că în ultima vreme există dificultăți de comunicare cu Parlamentul, susținând că parlamentarii sunt „oarecum paraleli” cu ce se întâmplă în țară.

„În ultima vreme, avem oarecare dificultăți de comunicare cu Parlamentul, ei sunt oarecum paraleli cu ce se întâmplă în România și este păcat”, a spus Iohannis, la dezbaterea „Orașele României la 100 de ani de la Marea Unire. Un viitor smart pentru Ploiești”, organizată la Universitatea de Petrol și Gaze, întrebat cu privire la legislația privind zonele metropolitane.

El a precizat că în acest domeniu este mare nevoie de armonizarea legislației.

„Cred că ar ajuta un pic dacă mai multă lume ar fi mai activă și i-ar vizita, de exemplu, pe parlamentari, nu pe cei de față, aceștia sunt activi, de aceea au venit, dar sunt unii care pot fi văzuți mai degrabă la televizor sau în altă parte și mai rar în contact cu cetățenii reali. Cred că aici este o pârghie insuficient exploatată”, a afirmat Iohannis.

Șeful statului a indicat că municipiile mari au nevoie de spațiu de dezvoltare.

„Acest spațiu de dezvoltare poate fi creat rezonabil numai în două feluri: ori prin statuarea și legiferarea zonelor metropolitane, ori prin extinderea granițelor municipiilor”, a explicat președintele Iohannis.

Tribunalul Bucureşti începe, joi, dezbaterile pe fond în dosarul în care compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune, uz de fals (61 acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

În dosar mai sunt judecaţi directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

În iunie 2017, un judecător de cameră preliminară a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de Parchetul General, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Potrivit Parchetului General, în perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, SC Hexi Pharma CO SRL a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare ‘prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii’, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.

Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 – 9 martie 2016, Hexi Pharma CO SRL a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.

Procurorii mai arată că, în intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, prin plasarea pe piaţa din România, la cvasitotalitatea unităţilor sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma CO SRL a înlesnit cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Din probatoriul administrat a mai rezultat că, în intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de companie, asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 – 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă), folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.

Totodată, în perioada 14 iulie 2012 – 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de şef de producţie, a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.

De asemenea, între 4 februarie 2014 şi 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate), din care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţin menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.

Prejudiciul în acest dosar se ridică la 102 milioane lei, iar 132 de spitale s-au constituit părţi civile.

(Agerpres/FOTO arhivă hotnews.ro)

Un copil de doi ani a fost adus în stare gravă la Spitalul de Pediatrie ‘Sfânta Maria’ din Iaşi, după ce a căzut de la etajul trei al unui bloc de garsoniere de la marginea oraşului.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Iaşi, Nicolai Pralea, a declarat că un vecin a sunat la serviciul 112 pentru a sesiza incidentul. Potrivit acestuia, o fetiţă a spart geamul unei ferestre cu un ciocan în timp ce striga după mama sa. La un moment dat, copilul s-a dezechilibrat şi a căzut.

‘Un echipaj medical de urgenţă tip C2 cu medic a fost dirijat la faţa locului. Acolo a fost găsită o fetiţă în vârstă de doi ani, fără conştienţă, în stare de şoc traumatic, cu fractură craniană cu înfundare temporal stânga, plăgi tăiate la nivelul feţei şi abdomenului şi fractură de antebraţ stâng. Pacienta a fost transportată în comă de gradul II-III la Unitatea de Primire a Urgenţelor de la Spitalul Sfânta Maria din Iaşi’, a declarat presei Nicolai Pralea.

Potrivit medicilor pediatri, prognosticul este rezervat.

La faţa locului a sosit şi un echipaj de poliţişti, pentru a afla care au fost cauzele accidentului. O anchetă a fost demarată şi de reprezentanţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului Iaşi.

(Agerpres/FOTO arhivă citynews.ro)

Un cutremur cu magnitudinea de 3 grade pe scara Richter s-a produs în noaptea de miercuri spre joi, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la ora locală 2:11, potrivit Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).

Seismul a avut loc la o adâncime de 75,1 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: Odobeşti (43 kilometri), Oneşti (46 kilometri), Panciu (47 kilometri), Tîrgu Ocna (48 kilometri) şi Slănic-Moldova (48 kilometri).

În luna noiembrie, în România au avut loc 14 cutremure în zona seismică Vrancea şi în zona Transilvaniei, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,4 grade pe Richter.

Luna trecută, în România s-au produs 6 cutremure de peste 3 grade pe Richter, două dintre acestea având magnitudinea de 4,2 grade pe Richter. Primul cutremur s-a produs în data de 8 octombrie în judeţul Vrancea, la o adâncime de 132,2 kilometri, iar cel de-al doilea pe 28 octombrie, în judeţul Buzău, la adâncimea de 113,6 kilometri.

Cel mai mare cutremur din acest an s-a produs în data de 8 februarie, în judeţul Buzău, la ora 17:08, şi a avut o magnitudine de 5 grade pe Richter, seismul fiind resimţit şi la Bucureşti.

Anul trecut, în Vrancea, au avut loc două seisme cu magnitudini de 5,3 grade pe scara Richter, unul pe 24 septembrie, la ora locală 2:11, şi celălalt pe 28 decembrie, la ora locală 1:20.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să se pronunţe joi asupra cererii preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman.

În 16 noiembrie, judecătorii au amânat pronunţarea pentru a avea timp să aprofundeze datele din dosar.

‘Nu am cerut niciun fel de explicaţii, nici informaţii suplimentare, ci pur şi simplu o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susţinute astăzi în şedinţă. (…) Opinia Curţii Constituţionale o veţi afla pe data de 23 noiembrie.(…) Bineînţeles că cei doi judecători care au lipsit astăzi nu vor participa la dezbateri data viitoare’, a declarat la acea dată preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia viitoare, el a spus că judecătorii Curţii se iau după Constituţie, după practica acesteia şi că nu elimină niciodată hotărârile pe care le dau instanţele judecătoreşti dacă ele le sunt necesare cauzei şi îi pot influenţa.

Referitor la posibilitatea ca decizia dată în cazul OUG 13/2017 să fie considerată un precedent, şeful CCR a precizat: ‘Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are relevanţă exactă. Deci de la caz la caz noi apreciem în ce măsură şi cât o decizie a noastră anterioară se potriveşte cu cauza pe care noi o analizăm acum’.

Curtea Constituţională a României a discutat joi cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman

În cadrul şedinţei CCR din 16 noiembrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a arătat că DNA nu are competenţa de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susţinând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

‘După ştiinţa mea, din cele aproape 1.000 de infracţiuni câte găsim (…) în partea specială a Codului şi în legile speciale, nu avem nicio infracţiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracţiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competenţa, abilitatea legală, constituţională să ancheteze. (…) Substanţa conflictului juridic de natură constituţională rezultă din această competenţă a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în faţa unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiţii de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (…)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudenţa Curţii este în acelaşi sens, legea specială statuează în aceeaşi direcţie’, a spus Toader.

Potrivit acestuia, competenţa de apreciere a legalităţii hotărârii de Guvern este ‘o competenţă exclusivă a instanţei de contencios’.

Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

‘Vă rugăm să constataţi faptul că nu există niciun conflict juridic de natură constituţională (…) pentru simplu fapt că procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituţional. (…) Nu poţi să impui unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu facă anchetă. (…) Lăsaţi instanţa de judecată să se pronunţe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (…) dreptului la un proces echitabil’, a mai spus procurorul.

Simona Ricu a arătat că procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-şi exercite acest rol constituţional. Totodată, reprezentantul DNA a spus că nu crede că rolul CCR este acela ‘de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt’.

În 23 octombrie, preşedintele Senatului a cerut CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte.

Preşedintele Senatului a solicitat CCR: să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului – Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotărârilor de guvern.

DNA efectuează cercetări faţă de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părţi din insula Belina şi braţul Pavel. ‘În anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 act cu caracter individual şi HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă’, preciza DNA.

(Agerpres/FOTO arhivă b1.ro)

UPDATE ora 11:20 – Ședința plenului Parlamentului în care se dezbate și se supune la vot moțiunea de cenzură, intitulată „PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, a început.

Sunt prezenți, la începutul ședinței, 274 de parlamentari.

La dezbateri participă și premierul Mihai Tudose și membri ai Guvernului, printre care Tudorel Toader, Olguța Vasilescu, Ilan Laufer, Liviu Pop, Marcel Ciolacu.

Moțiunea de cenzură depusă de PNL și USR, intitulată „PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, va fi dezbătută și supusă votului joi, de la ora 11,00, după cum au decis Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a precizat miercuri că a fost majorat și timpul de dezbatere. „Eu voi fi prezent și colegii noștri vor fi prezenți. Am și majorat timpul de dezbatere propus cu 50%. Ceea ce zic că este bine, pentru a da mai multă consistență unei dezbateri democratice importante. Vom fi prezenți. Nu am hotărât să nu votăm, dar, întâi de toate, vreau să ascultăm și argumentele celor de la Opoziție când prezintă moțiunea, în dezbateri. Va fi foarte interesant să vedem ce argumente au, pentru că mi se pare că este mai degrabă un exercițiu de imagine. PNL știe că are zero șanse ca această moțiune să treacă, dar vor să arate că se agită, și fără rost”, a declarat Tăriceanu, la Parlament.

Parlamentarii UDMR se vor abține la moțiunea de cenzură inițiată de PNL și USR. „Am analizat textul moțiunii de cenzură, știind că orice decizie poți să o iei în funcție de text. Am informat colegii mei despre discuția purtată cu Raluca Turcan și Iulian Dumitrescu, la solicitarea lor, săptămâna trecută și am analizat tot ce înseamnă în acest moment moțiunea de cenzură, conținutul moțiunii de cenzură, oferta celor care au inițiat moțiunea de cenzură, dacă propun ceva în locul guvernului actual, în locul programului de guvernare și am constatat că nu există, la concluzii, altceva decât un deficit de 3%, chiar e necesar să nu avem un deficit mai mare de 3%, transparență și reducerea birocrației, dar nu nume de premier, nu direcția în care vor să ducă țara, nu politici publice în sectoarele cele mai importante și nu elemente din programul de guvernare, măcar baza pe care se poate construi un program de guvernare. În aceste condiții e greu să susții o astfel de moțiune de cenzură, e aproape imposibil”, a declarat marți președintele UDMR, Kelemen Hunor, după ședința grupurilor reunite ale parlamentarilor Uniunii.

Moțiunea de cenzură inițiată de PNL și USR împotriva Guvernului Tudose și intitulată „PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă” a fost citită luni în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului. Documentul a fost depus la Parlament vinerea trecută. Moțiunea este semnată de 148 de parlamentari PNL, USR, PMP și de deputații neafiliați Sorin Cîmpeanu și Daniel Constantin.

PNL și USR solicită, prin moțiunea de cenzură „PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, retragerea încrederii acordate Guvernului Tudose, pentru a se opri „distrugerea economiei”, „atacul la Justiție” și scoaterea României din Uniunea Europeană.

„Actuala guvernare PSD — ALDE a reușit într-un timp record să provoace un haos generalizat în toate domeniile vitale — de la sănătate și educație, la fiscalitate, justiție sau infrastructură. În mai puțin de un an, guvernarea PSD — ALDE a aruncat la coșul de gunoi promisiunile făcute în campanie și, odată cu ele, speranțele românilor într-un trai mai bun”, susțin semnatarii moțiunii.

Potrivit documentului, „beneficiile unei creșteri economice substanțiale au fost anulate de măsurile populiste și haotice luate în economie de cuplul de economiști de renume mondial Dragnea — Tudose împotriva mediului de afaceri și a contribuabililor onești din această țară”.

Programul de guvernare a fost „o iluzie”, iar actuala guvernare a devenit „ilegitimă prin minciună”, afirmă parlamentarii PNL și USR. Conform acestora, Liviu Dragnea și Mihai Tudose au mințit angajații din sectorul public cu creșteri salariale de 25% care se dovedesc a fi „praf în ochi” și nu au spus nimic în campania electorală despre mutarea contribuțiilor sau de „furtul de proprietate declanșat din Pilonul II de pensii”.

Semnatarii moțiunii adaugă că actuala guvernare a „bulversat” pe toată lumea cu modificările aduse Codului fiscal. Parlamentarii PNL și USR susțin totodată că actuala guvernare a eliminat plafonarea contribuțiilor sociale, a plafonat indemnizațiile pentru creșterea copilului, a reintrodus supraacciza la carburanți, a majorat taxarea contractelor part-time.

Ei mai susțin că Liviu Dragnea „insistă” să atace independența Justiției.

Conform moțiunii, dacă există un „stat paralel” acesta este patronat de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu. „Dacă există un stat paralel, domnule Dragnea, domnule Tăriceanu, acela este cu certitudine patronat de dumneavoastră. Este statul în care domnesc hoția și înșelăciunea, statul în care nu dumneavoastră trebuie să fiți în slujba poporului, ci poporul și instituțiile statului trebuie să vă fie supuse și obediente. Domnule Dragnea, statul paralel este cel pe care dumneavoastră îl puneți la cale, statul în care liderul partidului de guvernare este acuzat de organizarea unui grup infracțional, iar tripleta odioasă Florin Iordache — Eugen Nicolicea — Șerban Nicolae conduce asaltul la instituțiile judiciare pentru schimbarea șefilor de parchete și închiderea dosarelor dumneavoastră penale”, mai susțin semnatarii.

Parlamentarii PNL și USR completează că demiterea Guvernului trebuie să ducă imediat și automat la abrogarea ordonanțelor de urgență care au generat „haosul” fiscal și să oprească „atacul” la independența Justiției.

De asemenea, semnatarii moțiunii de cenzură solicită și promovarea unui buget de stat pentru anul 2018 cu o pondere semnificativă a investițiilor și cu un nivel al deficitului substanțial sub 3%, precum și reformarea instituțiilor și companiilor care gestionează aceste investiții publice.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Adrian Gâdea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), a semnat astăzi, 23 noiembrie, la Bacău, 6 contracte de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), gestionat de MDRAPFE.

Contractele au o valoare totală de peste 170 de milioane de lei şi vizează modernizarea a 94 km de drumuri judeţene, precum şi reparaţii capitale la clădirea Centrului Şcolar – C11 din Bacău.

„Contractele pe care le semnăm astăzi sunt extrem de importante pentru judeţul Bacău şi pentru judeţele limitrofe nu doar ca valoare, ci şi ca importanţă. Avem nevoie de o infrastructură de transport modernă, sigură şi adaptată nevoilor cetăţenilor. De asemenea, educaţia reprezintă o prioritate a Guvernului, iar proiectul pentru reabilitarea Centrului Şcolar din municipiu este unul aşteptat de către beneficiari pentru că nu putem asigura un învăţământ de calitate fără clădiri sigure şi şcoli echipate corespunzător”, a precizat secretarul de stat Adrian Gâdea.

În judeţul Bacău, prin etapa a II-a din PNDL, sunt alocate peste 800 de milioane de lei în vederea reabilitării şi modernizării a 172 de obiective de investiţii. Până în prezent, din cele 42 de contracte de finanţare aprobate, au fost semnate 25.

*****

PNDL este un program de finanțare multianual, ce are ca obiectiv general echiparea unităţilor administrativ-teritoriale cu toate dotările tehnico-edilitare, de infrastructură educaţională, de sănătate şi de mediu, sportivă, social-culturală şi turistică, administrativă şi de acces la căile de comunicaţie în vederea asigurării unui climat investițional atractiv pentru localitățile României.

Pot beneficia de finanțare, în cadrul PNDL, unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, respectiv comunele, municipiile şi oraşele, inclusiv pentru satele componente ale acestora, judeţele, precum şi unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, pentru investiţiile realizate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

(Comunicat de presă mdrap.ro/FOTO arhivă adevarul.ro)

Proiectul ”Regiunea nord – est – Axa Rutieră Strategică 2 – Botoşani- Iaşi” depus în cadrul POR 2014 – 2020, Axa prioritară 6, Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională; Prioritatea de investiții 6.1. Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, obiectiv specific Creșterea accesibilității zonelor cu dezvoltare structurală deficitară și asigurarea interconectivității arealelor rurale cu cele urbane” a primit finanțare.

Beneficiarii sunt Consiliul Județean Iași, și Consiliul Județean Botoșani-lider de proiect. Valoarea totală a proiectului este de 334 307 160,01 lei, din care, fonduri nerambursabile 307 656 450,46 lei. In cadrul proiectului vor fi reabilitați până la sfârșitul anului 2023, 106 km de drum județean.

Proiectul, depus la ADR Nord Est în luna iulie, vizează creşterea gradului de coeziune economică şi socială la nivelul judeţelor Botoşani şi Iaşi, prin îmbunătăţirea infrastructurii de transport din zonă şi facilitarea accesului la rutele naţionale şi europene din regiune, interconectarea la reţelele de transport judeţene cu acces la reţeaua TEN-T şi la Polul de creştere Iaşi.

Vineri, 24 noiembrie, la Botoșani, președintele Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, va participa la semnarea contractului de finanțare, de către liderul de proiect și ministrul delegat pentru fondurile europene.

(Comunicat de presă CJ Iaşi/FOTO arhivă botosaninews.ro)

Maricel Popa este paralel cu statul. De doi ani s-au facut demersuri la Ministerul Sanatatii pentru infiintarea unor substatii de ambulanta la Gropnita si Schitu Duca, insa rezultatele au fost zero pentru ca ISU si Ministerul Santatii spun ca nu sunt bani.

Peste jumatate din numarul masinilor de la Serviciul Judetean de Ambulanta Iasi pot fi date spre casare si maine, iar Ministerul Sanatatii nu a mai achizitionat nicio ambulanta nou in ultimii ani.

La substatia de la Tibanesti, cea mai indepartata substatie de ambulanta de un spital, numarul de ambulante este foarte mic raportat la necesitati. Am facut de ani de zile demersuri la Inspectoratul pentu Situatii de Urgenta Iasi pentru infiintarea unei subunitati ISU – SMURD la Tibanesti insa nu s-a concretizat din cauza lipsei de fonduri.

Consilierul judetean cu atributii de presedinte, Maricel Popa, in loc sa aplice solutia implementata cu succes in celelalte judete ale tarii, de infiintare a unei asociatii prin libera exprimare a vointei de asociere a autoritatilor administratiei publice locale si institutii publice, cu scopul de a asigura asistenta medicala calificata de urgenta, mai ales in zonele greu accesibile de pe raza teritorială a județului, presedintele Consiliului Judetean prezinta iesenilor o minciuna anuntand ca va infiinta un numar de 44 de statii de salvare in judet.

Consilierii PMP au venit mereu cu solutii pentru rezolvarea problemelor judetului insa presedintele Consiliului Judetean le-a tratat cu neseriozitate si in bataie de joc, fie ca vorbim de proiectele initiate de liderul consilierilor judeteni PMP, dl Alin Aivanoaei, sau cele depuse de ceilalti consilieri PMP, dl Marian Uscatu si dna Camelia Ciornia.

In ceea ce priveste proiectul initiat de dl consilier Marian Uscatu si sustinut si de ceilalti consilieri PMP, deasemenea sustinut si de seful ISU Iasi, dl general de brigadă Dan Paul Iamandi si de coordonatorul SMURD Iasi, dna Prof. Dr. Diana Cimpoiesu, pe un model aplicat cu succes in multe judete ale tarii, in loc sa-l analizeze si aprobe, dl presedinte l-a ignorat si a venit cu minciuni caracteristice de genul 44 de substatii de ambulanta.

Domnule Maricel Popa treziti-va si nu m-ai mintiti, ati promis ca salvati SMURD Podu Iloaiei si nu s-a intamplat nimic.