Items filtered by date: Luni, 15 Ianuarie 2018

Serviciul Regional de Prognoză a Vremii din Bacău a emis o informare meteorologică de ninsori şi ploi valabilă pentru toate judeţele din Moldova.

Potrivit acesteia, din această seară (15 ianuarie), de la ora 20,00 până miercuri (17 ianuarie) se vor semnala precipitații sub formă de ninsoare, lapoviță și ploaie, polei, intensificări ale vântului și ninsori viscolite la munte.

La noapte (15/16 ianuarie)  şi mâine dimineaţă (16 ianuarie), izolat, în sud-estul Moldovei, va ninge în general slab cantitativ.

Din după-amiaza zilei de marți (16 ianuarie) precipitațiile vor fi în extindere treptată, începând cu vestul regiunii și vor cuprinde cea mai mare parte a Moldovei.

La început vor fi mai ales ninsori, ce se vor transforma treptat și în lapoviță și ploaie, iar cantitățile de apă vor depăși 15…20 de litri pe metru pătrat și izolat 30 de litri pe metru pătrat, cu precădere, în zona Carpaților de Curbură.

Local se va semnala polei.

În zonele de munte temporar vor predomina ninsorile și se va depune strat nou de zăpadă, îndeosebi în nordul Carpaților Orientali.

La munte, cu precădere în zona înaltă, vântul se va intensifica și va prezenta la rafală viteze ce vor depăși 70…80 de kilometri pe oră, viscolind ninsoarea și spulberând zăpada. La noapte, (15/16 ianuarie) vremea se va menține geroasă în cea mai mare parte a Moldovei. (Radio Iaşi/ FOTO cugetliber.ro)

Prefectul judeţului Neamţ, Vasile Panaite, a cerut, luni, adoptarea unor măsuri urgente pentru identificarea persoanelor care au incendiat, duminică seară, autoturismul personal al unui ofiţer din cadrul Poliţiei municipiului Roman.

Panaite consideră că incidentul de duminică seară este ‘deosebit de grav’ şi cere ‘toleranţă zero în astfel de cazuri’.

‘Cer tuturor factorilor implicaţi în derularea anchetei să facă toate eforturile pentru ca autorul sau autorii să fie identificaţi şi traşi la răspundere cât mai rapid. Legea trebuie să fie aplicată în aceeaşi măsură şi în ceea ce îi priveşte pe cei care, într-o formă sau alta, proliferează ameninţări faţă de poliţişti, jandarmi sau alţi reprezentanţi ai autorităţilor. Cer toleranţă zero în astfel de cazuri’, a afirmat prefectul de Neamţ, conform unui comunicat remis luni AGERPRES.

Maşina şefului Biroului Judiciar din cadrul Poliţiei municipiului Roman, comisarul Neculai Bodron, a fost incendiată, duminică seară, în timp ce era parcată în faţa locuinţei acestuia de pe strada Tudor Vladimirescu din Roman.

(Agerpres/FOTO ziarpiatraneamt.ro)

Sinecuriștii se bat pe funcții în timp ce echipele sunt în disoluție. Consilierul județean Alin Aivănoaie vrea să preia conducerea echipei de handbal, deși e un simplu întreținut al politicii. Rugbiștii își scriu disperarea pe Facebook, povestind cum mor de foame cu salariile neplătite de 5 luni. Finanțarea echipelor de către Primărie este modestă, neavând niciun obiectiv, iar „băieții” care conduc clubul, Vasile Manole și Vlad Ungureanu sunt „locotenenții” lui Sorin Iacoban.

Iașul, unul dintre cele mai mari orașe din România, ocupă unul dintre locurile codașe la capitolul sporturi de echipă. Dacă echipa de fotbal mai speră încă la o intrare miraculoasă în play-off, ceea ce i-ar permite să viseze chiar la cupele europene, celelalte sporturi și-au acontat ultima poziție în clasament, cu șanse destul de mici de a evolua în primul eșalon și sezonul viitor.

Fără o Sală Polivalentă la nivelul Clujului sau a Craiovei, sporturile de sală se zbat într-un anonimat total, în timp ce la rugby mai vin doar câteva zeci de fani, familiile, câțiva prieteni ai sportivilor și câțiva foști rugbiști.

„Greu când nu joci acasă“

Echipa de baschet CS Politehnica Iași a suferit cel mai mult din cauza condițiilor improprii din Sala Sporturilor. De-abia acum se lucrează la punerea parchetului – condiție obligatorie pentru organizarea meciurilor de baschet. Urmează să fie adusă tabela de marcaj și cronometrele cu resetare la 14 secunde.

„Am adus mulți jucători noi, care să corespundă rigorilor primului eșalon. Marea noastră problemă a fost faptul că nu am disputat decât un singur meci în sala proprie, în campionat“, spune managerul echipei de baschet Gabriel Toma.

Pentru echipa pregătită de Ioannis Tsirogiannis se anunță un retur de foc, în care multe meciuri sunt reprogramate, iar echipa, până să joace în propria sală va fi nevoită să dispute meciurile, considerate pe teren propriu, la Galați.

Chiar și așa, Toma este optimist și consideră că echipa sa va putea evolua și sezonul viitor în Liga Națională.

Ieșenii speră ca până la finalul campionatului să urce în clasament și să termine peste echipele Dinamo, Timba Timișoara, Pheonix Galați și, poate, Pitești sau Craiova.

Handbaliștii și rugbiștii speră să scape

O altă echipă promovată pe prima scenă, cea de handbal masculin, a simțit din plin diferența dintre eșaloane. Pentru a putea face față noilor rigori au fost aduși câțiva jucători noi, iar directorul tehnic Cornel Bădulescu şi antrenorul Florin Spiridon au încropit un lot cu care au reușit o singură victorie și un egal în 15 meciuri.

În aceste condiții, ieșenii sunt pe ultimul loc în clasament și au șanse doar teoretice de a prinde măcar un loc de baraj. Pentru asta, trebuie ca în etapele rămase de jucat să treacă de CSM Făgăraș și HC Vaslui.

La rugby, unde sezonul trecut s-a investit puțin mai mult decât la celelalte echipe ieșene s-a reușit crearea unui lot destul de valoros, doar că apariția problemelor financiare a dus la despărțirea de antrenorul George Sava și câțiva jucători valoroși.

Acum, li s-a permis celor doi jucători din Tonga să-și caute echipe, iar cei patru sud-africani așteaptă să vadă cum se rezolvă problema financiară.

În aceste condiții, echipa a ajuns pe ultimul loc, însă un eventual succes la Cluj ar fi echivalent cu menţinerea în Superligă. Mai mult, se vorbește despre schimbarea formatului Superligii la zece echipe, ceea ce ar fi echivalent cu rămânerea în prima ligă pentru ieșeni.

Voleiul, la un pas de desființare

Singura echipă care nu este susținută și din banii de la Primărie, Penicilina Iași, a fost la un pas de desființare în vară. Până la urmă, s-a ajuns la o variantă de compromis, renunțându-se la o parte dintre jucătoarele care aveau salarii mari. În locul acestora au fost aduse alte voleibaliste de nivel apropiat, însă Penicilina a ajuns să ocupe ultimul loc, cu o singură victorie în zece partide disputate.

În condițiile în care prima ligă are în acest sezon competițional doar 10 echipe, în loc de 12, nicio formație nu va retrograda, așa că jucătoarele pot evolua fără a avea vreun stres.

Surse din cadrul clubului susțin că în situația actuală s-a ajuns deoarece s-a redus foarte mult finanțarea venită de la Antibiotice.

Zilele trecute, au fost aduse două jucătoare experimentate sârboaice, cu ajutorul cărora se speră ridicarea valorii actualului lot.

Întârzieri la salarii

Toţi jucătorii de la echipa de handbal sunt liberi să plece la alte echipe în condițiile în care nu și-au primit salariile de patru luni. Situația este și mai proastă la rugby, unde de aproape cinci luni nu s-au luat drepturile financiare. Mai bine, dacă se poate vorba de „bine“ e la baschet, unde s-au făcut trei luni de când nu s-au luat lefurile.

Problema trebuia rezolvată încă de anul trecut, însă Primăria nu a mai alocat Fundației Sportului Ieșean banii promiși. Astfel, formaţiile de handbal şi de baschet trebuiau să ia câte 150.000 de lei fiecare, iar echipa de rugby 95.000 lei.

În urma discuției purtate cu primarul Mihai Chirica, zilele trecute, președintele CS Politehnica Iași, Vasile Manole, a aflat că până pe 16 februarie, când se va stabili bugetul, nu se va mai da niciun ban.

Acești bani erau rectificări la bugetele inițiale.

Pentru 2017, baschetul avea un buget de 100.000 lei, handbalul – 85.000 lei și rugbiul – 50.000.

De menționat că pentru aceste echipe, CS Politehnica Iași a primit pentru acest sezon de la minister 320.000 lei.

„Valoarea salariilor la handbal, baschet și rugby este de aproximativ 1 milion de lei. Nu este o sumă mare, dar dacă nu-i primim riscăm să pierdem mai mulți jucători“, spune directorul clubului, Vasile Manole.

Din 2018, lucrurile s-ar putea schimba în rău, primăria intenționând să aloce mai puțini bani Fundației Sportului Ieșean.

Bani mai puțini în anii trecuți

În condițiile în care doar rugbiul a fost în prima ligă, banii de la Fundație au fost mai puțini în perioada 2014-2017.

„Pentru sezonul 2016-2017, echipa de baschet a primit de la Fundație 50.000 lei, cea de handbal – 50.000, iar cea de rugby – 100.000. În sezoanele 2014-2015 și 2015-2016, Fundația a dat câte 50.000 lei pentru echipele de handbal și rugby și 20.000 pentru cea de baschet. Cu excepția rugbiului, care a promovat în 2016, celelate echipe au fost în liga secundă în acești ani“, spune fostul președinte al clubului ieșean, Leonid Antohi.

O soluție pentru rezolvarea problemelor financiare, în viziunea lui Antohi, ar fi o fuziune între CS Politehnica și CSM: „Așa s-a întâmplat la Craiova, Cluj sau Oradea, unde finanțarea este mult mai mare. La Cluj, baschetul și handbalul primesc 2.000.000 lei, iar la Craiova și Oradea, baschetul și handbalul au bugete de aproape 1,5 milioane lei, de la primărie.“

Iașul, fără spectatori - Sibiul respiră baschet

Dacă la Iași, la meciurile echipelor ieșene de-abia se adună 200-300 de spectatori - în cazul baschetului sau nici 100, în cazul rugbiului sau a handbalului, fiecare meci al echipei de baschet masculin CSU Sibiu se dispută cu casa închisă. Cele 1.800 de locuri ale Polivalentei sibiene se dovedesc mereu a fi prea puține, mulți fani luîndu-și abonament pentru a fi siguri că nu ratează jocurile de acasă ale echipei favorite.

Campioana UBT Cluj, care beneficiază de o sală modernă, joacă meciurile de acasă cu 3-4.000 de suporteri, iar la partidele importante se joacă și cu 7.000 de oameni în tribună.

La handbal, HC Odorhei are vândute aproape 600 de abonamente în acest sezon, iar HC Minaur Baia Mare - 500. Odorhei joacă toate meciurile de acasă în Sala Polivalentă unde cele 1.300 de locuri sunt tot timpul ocupate, la fel și la Baia Mare, unde Polivalenta de 2.000 de locuri este mai mereu plină.

Iașul, lingura de lemn în toate ligile

RUGBY

Locul 7 din 7

BASCHET

Locul 12 din 12

HANDBAL

Locul 14 din 14

VOLEI

Locul 10 din 10

Fără șefi de secție

Situația alarmantă a echipelor de la Clubul Sportiv Politehnica Iași este cauzată și de lipsa unor persoane direct răspunzătoare de aceste formații.

Cu excepția baschetului, unde Gabriel Toma și Dorin Șchiopu sunt managerii echipei și stau mereu alături de jucători, la handbal și rugby e o debandadă totală.

La handbal, după ce Mihai Popescu și-a dat demisia, consilierul județean Alin Aivănoaei și-a manifestat dorința de a veni la conducerea clubului, însă nu este nimic semnat oficial.

La rugby, după ce Corneliu Ghenea a renunțat să mai reprezinte clubul nu a mai fost găsit un înlocuitor.

Nici la aparatul administrativ clubul nu stă prea bine, după plecarea lui Leonid Antohi, Vasile Manole neavând niciun vicepreședinte, el fiind ajutat de Vlad Ungureanu și Radu Boișteanu.

Surse din cadrul clubului, susțin că Manole, care este șef de lucrări la Universitatea Tehnică, ia indemnizație de conducere și este și antrenor de șah, el luînd aproximativ 4.000 de lei. Ungureanu cumulează și el câteva funcții în cadrul clubului, de referent și antrenor de șah și are venituri de aproximativ 2.500 lei. Antrenorul de baschet Boișteanu îndeplinește și el mai multe atribuții în cadrul clubului având o indemnizație de 2.000 lei.

Sinecuriștii se bat pe funcții în timp ce echipele sunt în disoluție. Consilierul județean Alin Aivănoaie vrea să preia conducerea echipei de handbal, deși e un simplu întreținut al politicii. Rugbiștii își scriu disperarea pe Facebook, povestind cum mor de foame cu salariile neplătite de 5 luni. Finanțarea echipelor de către Primărie este modestă, neavând niciun obiectiv, iar „băieții” care conduc clubul, Vasile Manole și Vlad Ungureanu sunt „locotenenții” lui Sorin Iacoban.

Iașul, unul dintre cele mai mari orașe din România, ocupă unul dintre locurile codașe la capitolul sporturi de echipă. Dacă echipa de fotbal mai speră încă la o intrare miraculoasă în play-off, ceea ce i-ar permite să viseze chiar la cupele europene, celelalte sporturi și-au acontat ultima poziție în clasament, cu șanse destul de mici de a evolua în primul eșalon și sezonul viitor.

Fără o Sală Polivalentă la nivelul Clujului sau a Craiovei, sporturile de sală se zbat într-un anonimat total, în timp ce la rugby mai vin doar câteva zeci de fani, familiile, câțiva prieteni ai sportivilor și câțiva foști rugbiști.

„Greu când nu joci acasă“

Echipa de baschet CS Politehnica Iași a suferit cel mai mult din cauza condițiilor improprii din Sala Sporturilor. De-abia acum se lucrează la punerea parchetului – condiție obligatorie pentru organizarea meciurilor de baschet. Urmează să fie adusă tabela de marcaj și cronometrele cu resetare la 14 secunde.

„Am adus mulți jucători noi, care să corespundă rigorilor primului eșalon. Marea noastră problemă a fost faptul că nu am disputat decât un singur meci în sala proprie, în campionat“, spune managerul echipei de baschet Gabriel Toma.

Pentru echipa pregătită de Ioannis Tsirogiannis se anunță un retur de foc, în care multe meciuri sunt reprogramate, iar echipa, până să joace în propria sală va fi nevoită să dispute meciurile, considerate pe teren propriu, la Galați.

Chiar și așa, Toma este optimist și consideră că echipa sa va putea evolua și sezonul viitor în Liga Națională.

Ieșenii speră ca până la finalul campionatului să urce în clasament și să termine peste echipele Dinamo, Timba Timișoara, Pheonix Galați și, poate, Pitești sau Craiova.

Handbaliștii și rugbiștii speră să scape

O altă echipă promovată pe prima scenă, cea de handbal masculin, a simțit din plin diferența dintre eșaloane. Pentru a putea face față noilor rigori au fost aduși câțiva jucători noi, iar directorul tehnic Cornel Bădulescu şi antrenorul Florin Spiridon au încropit un lot cu care au reușit o singură victorie și un egal în 15 meciuri.

În aceste condiții, ieșenii sunt pe ultimul loc în clasament și au șanse doar teoretice de a prinde măcar un loc de baraj. Pentru asta, trebuie ca în etapele rămase de jucat să treacă de CSM Făgăraș și HC Vaslui.

La rugby, unde sezonul trecut s-a investit puțin mai mult decât la celelalte echipe ieșene s-a reușit crearea unui lot destul de valoros, doar că apariția problemelor financiare a dus la despărțirea de antrenorul George Sava și câțiva jucători valoroși.

Acum, li s-a permis celor doi jucători din Tonga să-și caute echipe, iar cei patru sud-africani așteaptă să vadă cum se rezolvă problema financiară.

În aceste condiții, echipa a ajuns pe ultimul loc, însă un eventual succes la Cluj ar fi echivalent cu menţinerea în Superligă. Mai mult, se vorbește despre schimbarea formatului Superligii la zece echipe, ceea ce ar fi echivalent cu rămânerea în prima ligă pentru ieșeni.

Voleiul, la un pas de desființare

Singura echipă care nu este susținută și din banii de la Primărie, Penicilina Iași, a fost la un pas de desființare în vară. Până la urmă, s-a ajuns la o variantă de compromis, renunțându-se la o parte dintre jucătoarele care aveau salarii mari. În locul acestora au fost aduse alte voleibaliste de nivel apropiat, însă Penicilina a ajuns să ocupe ultimul loc, cu o singură victorie în zece partide disputate.

În condițiile în care prima ligă are în acest sezon competițional doar 10 echipe, în loc de 12, nicio formație nu va retrograda, așa că jucătoarele pot evolua fără a avea vreun stres.

Surse din cadrul clubului susțin că în situația actuală s-a ajuns deoarece s-a redus foarte mult finanțarea venită de la Antibiotice.

Zilele trecute, au fost aduse două jucătoare experimentate sârboaice, cu ajutorul cărora se speră ridicarea valorii actualului lot.

Întârzieri la salarii

Toţi jucătorii de la echipa de handbal sunt liberi să plece la alte echipe în condițiile în care nu și-au primit salariile de patru luni. Situația este și mai proastă la rugby, unde de aproape cinci luni nu s-au luat drepturile financiare. Mai bine, dacă se poate vorba de „bine“ e la baschet, unde s-au făcut trei luni de când nu s-au luat lefurile.

Problema trebuia rezolvată încă de anul trecut, însă Primăria nu a mai alocat Fundației Sportului Ieșean banii promiși. Astfel, formaţiile de handbal şi de baschet trebuiau să ia câte 150.000 de lei fiecare, iar echipa de rugby 95.000 lei.

În urma discuției purtate cu primarul Mihai Chirica, zilele trecute, președintele CS Politehnica Iași, Vasile Manole, a aflat că până pe 16 februarie, când se va stabili bugetul, nu se va mai da niciun ban.

Acești bani erau rectificări la bugetele inițiale.

Pentru 2017, baschetul avea un buget de 100.000 lei, handbalul – 85.000 lei și rugbiul – 50.000.

De menționat că pentru aceste echipe, CS Politehnica Iași a primit pentru acest sezon de la minister 320.000 lei.

„Valoarea salariilor la handbal, baschet și rugby este de aproximativ 1 milion de lei. Nu este o sumă mare, dar dacă nu-i primim riscăm să pierdem mai mulți jucători“, spune directorul clubului, Vasile Manole.

Din 2018, lucrurile s-ar putea schimba în rău, primăria intenționând să aloce mai puțini bani Fundației Sportului Ieșean.

Bani mai puțini în anii trecuți

În condițiile în care doar rugbiul a fost în prima ligă, banii de la Fundație au fost mai puțini în perioada 2014-2017.

„Pentru sezonul 2016-2017, echipa de baschet a primit de la Fundație 50.000 lei, cea de handbal – 50.000, iar cea de rugby – 100.000. În sezoanele 2014-2015 și 2015-2016, Fundația a dat câte 50.000 lei pentru echipele de handbal și rugby și 20.000 pentru cea de baschet. Cu excepția rugbiului, care a promovat în 2016, celelate echipe au fost în liga secundă în acești ani“, spune fostul președinte al clubului ieșean, Leonid Antohi.

O soluție pentru rezolvarea problemelor financiare, în viziunea lui Antohi, ar fi o fuziune între CS Politehnica și CSM: „Așa s-a întâmplat la Craiova, Cluj sau Oradea, unde finanțarea este mult mai mare. La Cluj, baschetul și handbalul primesc 2.000.000 lei, iar la Craiova și Oradea, baschetul și handbalul au bugete de aproape 1,5 milioane lei, de la primărie.“

Iașul, fără spectatori - Sibiul respiră baschet

Dacă la Iași, la meciurile echipelor ieșene de-abia se adună 200-300 de spectatori - în cazul baschetului sau nici 100, în cazul rugbiului sau a handbalului, fiecare meci al echipei de baschet masculin CSU Sibiu se dispută cu casa închisă. Cele 1.800 de locuri ale Polivalentei sibiene se dovedesc mereu a fi prea puține, mulți fani luîndu-și abonament pentru a fi siguri că nu ratează jocurile de acasă ale echipei favorite.

Campioana UBT Cluj, care beneficiază de o sală modernă, joacă meciurile de acasă cu 3-4.000 de suporteri, iar la partidele importante se joacă și cu 7.000 de oameni în tribună.

La handbal, HC Odorhei are vândute aproape 600 de abonamente în acest sezon, iar HC Minaur Baia Mare - 500. Odorhei joacă toate meciurile de acasă în Sala Polivalentă unde cele 1.300 de locuri sunt tot timpul ocupate, la fel și la Baia Mare, unde Polivalenta de 2.000 de locuri este mai mereu plină.

Iașul, lingura de lemn în toate ligile

RUGBY

Locul 7 din 7

BASCHET

Locul 12 din 12

HANDBAL

Locul 14 din 14

VOLEI

Locul 10 din 10

Fără șefi de secție

Situația alarmantă a echipelor de la Clubul Sportiv Politehnica Iași este cauzată și de lipsa unor persoane direct răspunzătoare de aceste formații.

Cu excepția baschetului, unde Gabriel Toma și Dorin Șchiopu sunt managerii echipei și stau mereu alături de jucători, la handbal și rugby e o debandadă totală.

La handbal, după ce Mihai Popescu și-a dat demisia, consilierul județean Alin Aivănoaei și-a manifestat dorința de a veni la conducerea clubului, însă nu este nimic semnat oficial.

La rugby, după ce Corneliu Ghenea a renunțat să mai reprezinte clubul nu a mai fost găsit un înlocuitor.

Nici la aparatul administrativ clubul nu stă prea bine, după plecarea lui Leonid Antohi, Vasile Manole neavând niciun vicepreședinte, el fiind ajutat de Vlad Ungureanu și Radu Boișteanu.

Surse din cadrul clubului, susțin că Manole, care este șef de lucrări la Universitatea Tehnică, ia indemnizație de conducere și este și antrenor de șah, el luînd aproximativ 4.000 de lei. Ungureanu cumulează și el câteva funcții în cadrul clubului, de referent și antrenor de șah și are venituri de aproximativ 2.500 lei. Antrenorul de baschet Boișteanu îndeplinește și el mai multe atribuții în cadrul clubului având o indemnizație de 2.000 lei.

Falsurile din certificatele de handicap – o schemă la nivel naţional prin care Statul a fost fraudat de sume imense – au făcut ca autorităţile să schimbe criteriile aflate la dispoziţia comisiilor de evaluare. Alex, un ieşean suferind de miopie forte şi deficienţă mintală, este victima acestor schimbări, comisia din Iaşi stabilind că nu mai poate primi acest certificat. Drept urmare, Direcţia de Asistenţă l-a evacuat din locuinţa socială, iar viaţa lui s-a schimbat dramatic.

De când se ştie a trăit numai în centre de plasament, iar acum câţiva ani a ajuns să fie sclav pe plantaţia unei persoane din Probota. Îl cheamă Alexandru Mihalache, are 32 de ani şi până anul trecut beneficia de o locuinţă socială deoarece avea certificat de persoană cu handicap accentuat. Modificarea criteriilor de acordare a acestui certificat pentru persoanele cu miopie forte l-a făcut pe Alexandru „om sănătos“ şi l-a lăsat fără un acoperiş deasupra capului.

Contestaţie respinsă. Ultima şansă: judecata

La ultima evaluare făcută de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, comisie din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi, Alexandru nu a mai primit certificat de persoană cu handicap. Potrivit modificărilor survenite anul trecut la Ordinul nr. 762/31.08.2007 al MMFES şi Ordinului nr.1992/19.11.2007 al MSP, miopia forte pe care o are Alexandru (-19,5 la ochiul drept şi -20,5 la ochiul stâng) nu se mai încadrează în niciun grad de handicap. În 2016, Alex fusese diagnosticat cu deficienţă mintală uşoară, având un IQ de 68, însă la ultima evaluare a fost considerat perfect sănătos.

Alex a făcut contestaţie, însă fără vreo şansă de reuşită. Singura sa variantă este să atace decizia Comisiei în contencios administrativ.

Evacuat din locuinţa socială

Fără acel certificat, cei de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) au fost nevoiţi să-l evacueze pe Alexandru din locuinţa socială. Pentru a nu-l lăsa, totuşi, pe drumuri, Direcţia i-a acordat cu titlu de sponsorizare suma de 1.900 lei, în două tranşe. Mai mult, cei de la Direcţie i-au găsit o gazdă în zona CUG.

Neavând un serviciu şi niciun alt venit, tânărul, care plătea 700 de lei chirie, a ajuns acum în situaţia de a nu mai avea cu ce să plătească şi de a fi dat afară.

Cei de la Direcţie au intervenit din nou şi spun că i-au găsit lui Alexandru o cazare, temporară, la căminul CFR. „Facem tot ce putem pentru a-l ajuta. O să-l ajutăm noi cu cazarea, până trece iarna, la căminul CFR“, spune şeful DGASPC Iaşi, Ion Florin.

Părăsit în maternitate

Mama lui Alexandru este ieşeancă, dar l-a născut la Paşcani. „Era la nişte rude şi a trebuit să nască la Paşcani. M-a abandonat în maternitate. Fiind foarte bolnav, am fost transferat la un spital din Iaşi, unde am stat până la vârsta de trei ani“, îşi începe Alex povestea.

Fiind părăsit în maternitate, de cazul său s-au ocupat cei de la DGASPC.

„Din 1989 şi până în 2005, am stat la centrul din Budăi. Am făcut şcoală profesională la Grupul Şcolar Agricol din Podu Iloaiei. Am terminat profilul horticultură“, explică Alex.

După ce a împlinit vârsta de 18 ani, tânărul a fost internat la Centrul de zi „Ion Holban“ Iaşi. La vârsta de 22 de ani a urmat mai multe cursuri de calificare, ajutat de cei de la DGASPC. „Am făcut cursuri de tâmplar, lucrător în comerţ. Voiam să-mi găsesc şi eu un loc de muncă pentru a avea banii mei. Am lucrat câteva luni la Alfa Clear“, spune Mihalache.

Sclav la Probota

Pe urmă, timp de aproape un an de zile, Alexandru a fost nevoit să se descurce singur şi aşa a ajuns să facă muncă de sclav. „Am căutat anunţuri cu locuri de muncă. Aşa am găsit o persoană din Probota care a spus, iniţial, că are nevoie de ajutor pe lângă casă. El îmi oferea cazare, masă şi câţiva bani. După câteva luni, pretenţiile au fost din ce în ce mai mari, eram pus să fac treburi agricole de dimineaţă până seara, când făceam curat la animale. Nu-mi dădea bani şi eram obligat să stau într-o cameră insalubră cu alte 20 de persoane. Ajunsesem la un moment dat să dormim câte trei persoane într-un pat. Noi nu aveam voie să spunem nimănui despre condiţiile de acolo şi câte persoane stăm în acea cameră. Atunci m-am hotărât să plec şi am apelat din nou la patroana de la Alfa Clear“, rememorează Alex experienţa trăită.

Internat în centre rezidenţiale

Alex a obţinut în 2013 certificat de persoană cu handicap şi a fost internat la Centrul rezidenţial de la Hârlău unde a stat până în 2014. „Am făcut din nou nişte cursuri de calificare. Un curs de bucătar. Dar nu mi-am găsit niciun serviciu. Pe urmă, până în 2015, am fost mutat la Centrul rezidenţial din C.A. Rosetti. În această perioadă am lucrat la Fundaţia Alături de Voi, care ajută persoane cu dizabilităţi. După câteva luni, în 2016, am fost transferat, alături de alţi trei tineri, într-un apartament cu două camere din Tătăraşi. Acolo am stat până la începutul lunii noiembrie a anului trecut, când am fost dat afară deoarece nu am mai avut certificat de persoană cu handicap“, îşi aminteşte Alex.

În toată această perioadă, el a beneficiat de cazare şi masă din partea DGASPC, în contul indemnizaţiei de 272 de lei acordată de stat. „Am încercat mereu să-l ajutăm pe Alex să-şi găsească un loc de muncă şi să aibă unde locui. Personal l-am dus să se angajeze la Coca Cola în urmă cu câţiva ani“, zice Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt al DGASPC Iaşi.

Medicul Bogdănici vede un viitor pentru ieşean

Doctor: „Cu miopie forte poţi lucra fără probleme“

Medicul oftalmolog Camelia Bogdănici consideră că o persoană cu miopie forte poate lucra fără probleme şi că nu se impune neapărat încadrarea într-un grad de handicap. „De anul trecut s-au înăsprit criteriile pentru acordarea certificatelor de încadrare în grad de handicap. Şi nu vorbim doar despre miopie. Erau din ce în ce mai multe persoane care beneficiau de astfel de certificate şi atunci cheltuielile erau foarte mari. Atâta timp cât persoana vede cu corecţie, nu se impune acordarea gradului de handicap. Eu ştiu suficiente persoane care au mai mult de –20 şi lucrează fără probleme“, precizează Camelia Bogdănici.

Falsurile din certificatele de handicap – o schemă la nivel naţional prin care Statul a fost fraudat de sume imense – au făcut ca autorităţile să schimbe criteriile aflate la dispoziţia comisiilor de evaluare. Alex, un ieşean suferind de miopie forte şi deficienţă mintală, este victima acestor schimbări, comisia din Iaşi stabilind că nu mai poate primi acest certificat. Drept urmare, Direcţia de Asistenţă l-a evacuat din locuinţa socială, iar viaţa lui s-a schimbat dramatic.

De când se ştie a trăit numai în centre de plasament, iar acum câţiva ani a ajuns să fie sclav pe plantaţia unei persoane din Probota. Îl cheamă Alexandru Mihalache, are 32 de ani şi până anul trecut beneficia de o locuinţă socială deoarece avea certificat de persoană cu handicap accentuat. Modificarea criteriilor de acordare a acestui certificat pentru persoanele cu miopie forte l-a făcut pe Alexandru „om sănătos“ şi l-a lăsat fără un acoperiş deasupra capului.

Contestaţie respinsă. Ultima şansă: judecata

La ultima evaluare făcută de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, comisie din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi, Alexandru nu a mai primit certificat de persoană cu handicap. Potrivit modificărilor survenite anul trecut la Ordinul nr. 762/31.08.2007 al MMFES şi Ordinului nr.1992/19.11.2007 al MSP, miopia forte pe care o are Alexandru (-19,5 la ochiul drept şi -20,5 la ochiul stâng) nu se mai încadrează în niciun grad de handicap. În 2016, Alex fusese diagnosticat cu deficienţă mintală uşoară, având un IQ de 68, însă la ultima evaluare a fost considerat perfect sănătos.

Alex a făcut contestaţie, însă fără vreo şansă de reuşită. Singura sa variantă este să atace decizia Comisiei în contencios administrativ.

Evacuat din locuinţa socială

Fără acel certificat, cei de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) au fost nevoiţi să-l evacueze pe Alexandru din locuinţa socială. Pentru a nu-l lăsa, totuşi, pe drumuri, Direcţia i-a acordat cu titlu de sponsorizare suma de 1.900 lei, în două tranşe. Mai mult, cei de la Direcţie i-au găsit o gazdă în zona CUG.

Neavând un serviciu şi niciun alt venit, tânărul, care plătea 700 de lei chirie, a ajuns acum în situaţia de a nu mai avea cu ce să plătească şi de a fi dat afară.

Cei de la Direcţie au intervenit din nou şi spun că i-au găsit lui Alexandru o cazare, temporară, la căminul CFR. „Facem tot ce putem pentru a-l ajuta. O să-l ajutăm noi cu cazarea, până trece iarna, la căminul CFR“, spune şeful DGASPC Iaşi, Ion Florin.

Părăsit în maternitate

Mama lui Alexandru este ieşeancă, dar l-a născut la Paşcani. „Era la nişte rude şi a trebuit să nască la Paşcani. M-a abandonat în maternitate. Fiind foarte bolnav, am fost transferat la un spital din Iaşi, unde am stat până la vârsta de trei ani“, îşi începe Alex povestea.

Fiind părăsit în maternitate, de cazul său s-au ocupat cei de la DGASPC.

„Din 1989 şi până în 2005, am stat la centrul din Budăi. Am făcut şcoală profesională la Grupul Şcolar Agricol din Podu Iloaiei. Am terminat profilul horticultură“, explică Alex.

După ce a împlinit vârsta de 18 ani, tânărul a fost internat la Centrul de zi „Ion Holban“ Iaşi. La vârsta de 22 de ani a urmat mai multe cursuri de calificare, ajutat de cei de la DGASPC. „Am făcut cursuri de tâmplar, lucrător în comerţ. Voiam să-mi găsesc şi eu un loc de muncă pentru a avea banii mei. Am lucrat câteva luni la Alfa Clear“, spune Mihalache.

Sclav la Probota

Pe urmă, timp de aproape un an de zile, Alexandru a fost nevoit să se descurce singur şi aşa a ajuns să facă muncă de sclav. „Am căutat anunţuri cu locuri de muncă. Aşa am găsit o persoană din Probota care a spus, iniţial, că are nevoie de ajutor pe lângă casă. El îmi oferea cazare, masă şi câţiva bani. După câteva luni, pretenţiile au fost din ce în ce mai mari, eram pus să fac treburi agricole de dimineaţă până seara, când făceam curat la animale. Nu-mi dădea bani şi eram obligat să stau într-o cameră insalubră cu alte 20 de persoane. Ajunsesem la un moment dat să dormim câte trei persoane într-un pat. Noi nu aveam voie să spunem nimănui despre condiţiile de acolo şi câte persoane stăm în acea cameră. Atunci m-am hotărât să plec şi am apelat din nou la patroana de la Alfa Clear“, rememorează Alex experienţa trăită.

Internat în centre rezidenţiale

Alex a obţinut în 2013 certificat de persoană cu handicap şi a fost internat la Centrul rezidenţial de la Hârlău unde a stat până în 2014. „Am făcut din nou nişte cursuri de calificare. Un curs de bucătar. Dar nu mi-am găsit niciun serviciu. Pe urmă, până în 2015, am fost mutat la Centrul rezidenţial din C.A. Rosetti. În această perioadă am lucrat la Fundaţia Alături de Voi, care ajută persoane cu dizabilităţi. După câteva luni, în 2016, am fost transferat, alături de alţi trei tineri, într-un apartament cu două camere din Tătăraşi. Acolo am stat până la începutul lunii noiembrie a anului trecut, când am fost dat afară deoarece nu am mai avut certificat de persoană cu handicap“, îşi aminteşte Alex.

În toată această perioadă, el a beneficiat de cazare şi masă din partea DGASPC, în contul indemnizaţiei de 272 de lei acordată de stat. „Am încercat mereu să-l ajutăm pe Alex să-şi găsească un loc de muncă şi să aibă unde locui. Personal l-am dus să se angajeze la Coca Cola în urmă cu câţiva ani“, zice Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt al DGASPC Iaşi.

Medicul Bogdănici vede un viitor pentru ieşean

Doctor: „Cu miopie forte poţi lucra fără probleme“

Medicul oftalmolog Camelia Bogdănici consideră că o persoană cu miopie forte poate lucra fără probleme şi că nu se impune neapărat încadrarea într-un grad de handicap. „De anul trecut s-au înăsprit criteriile pentru acordarea certificatelor de încadrare în grad de handicap. Şi nu vorbim doar despre miopie. Erau din ce în ce mai multe persoane care beneficiau de astfel de certificate şi atunci cheltuielile erau foarte mari. Atâta timp cât persoana vede cu corecţie, nu se impune acordarea gradului de handicap. Eu ştiu suficiente persoane care au mai mult de –20 şi lucrează fără probleme“, precizează Camelia Bogdănici.